8,605 matches
-
doar exercitarea lui. Tot în acest context, trebuie deosebite pactele succesorale de promisiunile post-mortem. Contractul post-mortem se caracterizează prin faptul că el dă naștere imediat unui drept în profitul achizitorului, dar întârzie exigibilitatea până în ziua decesului dispunătorului. Din contră, pactul succesoral este caracterizat prin aceea că el amână nașterea dreptului până în ziua deschiderii succesiuni . Așadar, cu alte cuvinte, primele sunt valabile pentru că promitentul este ținut de promisiunea unei obligații unde executarea singură este diferită, iar beneficiarul promisiunii are un drept născut
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
va deceda înainte de a face el acest lucru. În literatura juridică se consideră că pactul trebuie să mai îndeplinească și alte condiții pentru a fi sancționat cu nulitate absolută. Astfel, unii autori mai adaugă că bunul care formează obiectul pactului succesoral să fie considerat ca aparținând celui care îl promite, cu titlu de succesiune. De asemenea, se consideră că actul intervenit între părți trebuie să modifice regulile succesorale. Aceasta se întâmplă indiferent dacă de cujus dispune de întreaga sa succesiune sau
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
nulitate absolută. Astfel, unii autori mai adaugă că bunul care formează obiectul pactului succesoral să fie considerat ca aparținând celui care îl promite, cu titlu de succesiune. De asemenea, se consideră că actul intervenit între părți trebuie să modifice regulile succesorale. Aceasta se întâmplă indiferent dacă de cujus dispune de întreaga sa succesiune sau doar de anumite bunuri, ori dacă moștenitorul prezumtiv dispune de drepturile sale asupra succesiunii. Nu contează dacă moștenirea este ab intestat sau testamentară. Ceea ce este important, consideră
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
contează dacă moștenirea este ab intestat sau testamentară. Ceea ce este important, consideră autorii respectivi, este operarea unei oarece modificări anterioare deschiderii succesiunii, operând asupra regulilor ce o guvernează. Considerăm că această condiție nu trebuie îndeplinită în mod necesar. Modificarea regulilor succesorale printr-un pact se constată abia odată cu deschiderea succesiunii. Dacă s-ar impune și această condiție ar trebui ca nulitatea pactului să fie analizată abia în acest moment, și, eventual, s-ar putea constata că pactul este valabil, dat fiind
Pact asupra succesiunii viitoare () [Corola-website/Science/312049_a_313378]
-
seniorii respectivi fiind mai puternici și mai influenți decât suzeranul lor, regele Franței. Se ajunge chiar la situația în care ducele Normandiei, Wilhelm (Guillaume) reușește în anul 1066 să își cucerească propriul său regat, Anglia, asupra căruia avea aceleași drepturi succesorale ca și regele ales, Harold, pe care Wilhelm îl învinge la Hastings. În această situație, Wilhelm, duce de Normandia, deci vasal al regelui Franței, devine rege al Angliei, conform dreptului cuceritorului. Calitatea regilor francezi ai Angliei de duci de Normandia
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
nici dreptul de a transmite dreptul de succesiune la tron. Rege devine ruda cea mai apropiată a monarhului defunct pe linie masculină, un nepot de frate al lui Filip cel Frumos, Filip de Valois. Trebuie menționat aici că în regulamentele succesorale franceze din 1316, 1322 și 1328 nu se face nicăieri aluzie la faimoasa lege salică, menționată abia în 1358 de juristul și cronicarul Richard Lescot. Interpretarea legii salice în sensul imposibilității femeilor de a domni și de a putea transmite
Dinastia Capețienilor () [Corola-website/Science/311644_a_312973]
-
În programarea orientată pe obiecte (POO), o funcție virtuală sau metodă virtuală este o funcție al cărei comportament, în virtutea declarării acesteia ca fiind "virtuală", este determinat de către definiția unei funcții cu aceeași semnătură cea mai îndepărtată pe linia succesorală a obiectului în care este apelată. Acest concept este o foarte importantă parte din porțiunea de polimorfism a paradigmei de programare pe obiecte (POO). Conceptul de funcție virtuală rezolvă următoarea problemă: În POO când o clasă derivată moștenește de la o
Funcție virtuală () [Corola-website/Science/309519_a_310848]
-
teamă că Ludovic al XIII-lea ar putea muri mai devreme, curtea spaniolă a stipulat că ea se va întoarce în Spania, cu zestrea ei, bijuteriile și garderoba dacă el va muri. Înainte de căsătorie, Anna a renunțat la drepturile ei succesorale și ale descendenților ei cu Ludovic cu o dispoziție prin care și-ar fi reluat drepturile dacă ar fi rămas văduvă fără copii. Nunta a avut loc la 18 octombrie 1615, la Burgos. În aceeași zi, la Bordeaux, Elisabeta, sora
Ana de Austria () [Corola-website/Science/310277_a_311606]
-
Gustav Nottebohm (1817-1882) și muzicologie, istoria muzicii, estetică muzicală cu Eduard Hanslick (1825-1904). În 1879 la cunoscut pe Johannes Brahms (1833-1897), cu care a păstrat o adâncă prietenie până la moartea acestuia, care l-a lăsat prin testament custode al masei succesorale. Între 1879 și 1881 Mandicevschi a fost maestru de cor la Wiener Singakademie (astăzi "Wiener Sängerknaben"), dar a lucrat și ca dirijor la Faber-Chor (1882-1892), Hombostel-Chor, Miksch-Chor (1892-1895). Între 1887 și 1929, Mandicevschi a fost bibliotecar și arhivar al "Societății
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
138/2004 , republicată, cu completările ulterioare. Articolul 15 Secretarii unităților administrativ-teritoriale în care sunt situate imobilele expropriate, precum și notarii publici sunt obligați să comunice, în termen de 5 zile de la cererea expropriatorilor prevăzuți la art. 2, informațiile cu privire la deschiderea procedurilor succesorale. Capitolul IV Accesul la imobilele afectate de expropriere Articolul 16 (1) Deținătorii cu orice titlu ai imobilelor situate pe coridorul de expropriere, afectate de elaborarea documentației de urbanism, studiului de fezabilitate - varianta finală sau a documentațiilor topo-cadastrale, după caz, după
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
se face prin orice mijloace de probă admise de lege, inclusiv în zonele în care se aplică Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor referitoare la cărțile funciare, cu modificările ulterioare, în funcție de modalitatea de dobândire a drepturilor - convențională, judiciară, legală, succesorală, înțelegând prin dobândire și constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul unor legi speciale. (4) La cererea comisiei prevăzute la art. 18 solicitantul are obligația să completeze documentația depusă privind calitatea de titular al dreptului real pentru care solicită
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
certificatul de calitate de moștenitor, certificatul de moștenitor sau cu hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă. (8) În situația în care imobilele expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuți sau nu pot prezenta certificat de moștenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama succesiunii. În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptățit să solicite informații asupra deschiderii succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
irevocabilă. (8) În situația în care imobilele expropriate fac obiectul unei succesiuni, iar succesorii nu sunt cunoscuți sau nu pot prezenta certificat de moștenitor, dacă procedura succesorală este deschisă, despăgubirea se va consemna pe seama succesiunii. În ipoteza în care procedura succesorală nu este deschisă, un reprezentant al expropriatorului este îndreptățit să solicite informații asupra deschiderii succesiunii, iar suma reprezentând despăgubirile va fi consemnată într-un cont distinct, pe seama succesiunii. Despăgubirile vor fi eliberate numai succesorilor care își vor dovedi calitatea cu
LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 (*actualizată*) privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265292_a_266621]
-
se atribuie proporțional cu cotele-părți pe care aceștia le dețin în acea proprietate sau contribuabilului care realizează venituri din activități agricole, în situația în care acestea nu se cunosc. În cazul persoanelor fizice pentru care nu a fost finalizată procedura succesorală, veniturile corespunzătoare suprafețelor destinate producției vegetale/cap de animal/familie de albine se atribuie contribuabilului care realizează venituri din activități agricole. 149^13. În cazul contribuabilului care realizează în mod individual venituri din desfășurarea a două sau mai multe activități
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. ... Norme metodologice: 151^4. În cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli: a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. ... Norme metodologice: 151^4. În cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli: a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii; ... b) impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. ... Norme metodologice: 151^4. În cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli: a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii; ... b) impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public; ... c) în situația în care succesiunea
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale. ... Norme metodologice: 151^4. În cazul procedurii succesorale se aplică următoarele reguli: a) finalizarea procedurii succesorale are loc la data întocmirii încheierii de finalizare a succesiunii; ... b) impozitul datorat va fi achitat de către contribuabil la data întocmirii încheierii finale de către notarul public; ... c) în situația în care succesiunea legală sau testamentară este dezbătută și finalizată prin
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de la data decesului autorului succesiunii, moștenitorii datorează impozit în condițiile art. 77^1 alin. (3) din Codul fiscal numai pentru proprietățile imobiliare ce se vor declara și menționa în încheierea finală suplimentară; ... f) în cazul succesiunilor vacante și a partajului succesoral nu se datorează impozit; ... g) impozitul se calculează și se încasează la valoarea proprietăților imobiliare cuprinse în masa succesorală. Masa succesorală, din punct de vedere fiscal și în condițiile art. 77^1 alin. (1) și (3) din Codul fiscal, cuprinde
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
pentru proprietățile imobiliare ce se vor declara și menționa în încheierea finală suplimentară; ... f) în cazul succesiunilor vacante și a partajului succesoral nu se datorează impozit; ... g) impozitul se calculează și se încasează la valoarea proprietăților imobiliare cuprinse în masa succesorală. Masa succesorală, din punct de vedere fiscal și în condițiile art. 77^1 alin. (1) și (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. În scop fiscal, prin activul net imobiliar se înțelege valoarea proprietăților imobiliare după deducerea pasivului
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
imobiliare ce se vor declara și menționa în încheierea finală suplimentară; ... f) în cazul succesiunilor vacante și a partajului succesoral nu se datorează impozit; ... g) impozitul se calculează și se încasează la valoarea proprietăților imobiliare cuprinse în masa succesorală. Masa succesorală, din punct de vedere fiscal și în condițiile art. 77^1 alin. (1) și (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. În scop fiscal, prin activul net imobiliar se înțelege valoarea proprietăților imobiliare după deducerea pasivului succesoral corespunzător
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
Masa succesorală, din punct de vedere fiscal și în condițiile art. 77^1 alin. (1) și (3) din Codul fiscal, cuprinde numai activul net imobiliar. În scop fiscal, prin activul net imobiliar se înțelege valoarea proprietăților imobiliare după deducerea pasivului succesoral corespunzător acestora. În pasivul succesiunii se includ obligațiile certe și lichide dovedite prin acte autentice și/sau executorii, precum și cheltuielile de înmormântare până la concurența sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri. În cazul în care în
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
acestora. În pasivul succesiunii se includ obligațiile certe și lichide dovedite prin acte autentice și/sau executorii, precum și cheltuielile de înmormântare până la concurența sumei de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri. În cazul în care în activul succesoral se cuprind și bunuri mobile, drepturi de creanță, acțiuni, certificate de acționar etc., se va stabili proporția valorii proprietăților imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporțional cu cota ce
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
de 1.000 lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri. În cazul în care în activul succesoral se cuprind și bunuri mobile, drepturi de creanță, acțiuni, certificate de acționar etc., se va stabili proporția valorii proprietăților imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporțional cu cota ce revine fiecăreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile. După deducerea pasivului succesoral corespunzător bunurilor imobile, din valoarea acestora se determină activul net imobiliar
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]
-
lei, care nu trebuie dovedite cu înscrisuri. În cazul în care în activul succesoral se cuprind și bunuri mobile, drepturi de creanță, acțiuni, certificate de acționar etc., se va stabili proporția valorii proprietăților imobiliare din totalul activului succesoral, iar pasivul succesoral se va deduce din valoarea bunurilor mobile, respectiv imobile, proporțional cu cota ce revine fiecăreia din categoriile de bunuri mobile sau imobile. După deducerea pasivului succesoral corespunzător bunurilor imobile, din valoarea acestora se determină activul net imobiliar reprezentând baza impozabilă
NORME METODOLOGICE din 22 ianuarie 2004 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261928_a_263257]