64,222 matches
-
reuniți în afara Daciei, la sud de Dunăre, după abandonarea provinciei de către Roma, ar fi urcat progresiv, în timpul secolului al XIII-lea, printr-o mișcare lentă de infiltrație, pînă în Transilvania. Aici, națiunea română, venită tîrziu, nu este decît tolerată. Această teorie a imigrației, susținută într-o manieră complexă, a sfîrșit prin a deveni în istoriografia maghiară contemporană o teorie a dispersării, care prezintă "o patrie mobilă a românilor". Se subliniază marea împrăștiere a românilor, trecuți la sud de Dunăre, aflați sub
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al XIII-lea, printr-o mișcare lentă de infiltrație, pînă în Transilvania. Aici, națiunea română, venită tîrziu, nu este decît tolerată. Această teorie a imigrației, susținută într-o manieră complexă, a sfîrșit prin a deveni în istoriografia maghiară contemporană o teorie a dispersării, care prezintă "o patrie mobilă a românilor". Se subliniază marea împrăștiere a românilor, trecuți la sud de Dunăre, aflați sub dominație bulgară, prezenți în Tessalia, în Macedonia și în Albania, pentru a explica faptul că istoria românilor trebuie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fonologice și morfologice dintre două limbi pentru a ajunge la concluzia existenței unei arii de origine învecinată pentru albanezi și români. Strămoșii românilor locuiau în ținuturile muntoase ale vechii Serbii și în zonele adiacente. Dar punerea față în față a teoriei și a ideologiei nu conduce la nici un rezultat. Patriei mișcătoare a românilor propusă de istoriografia maghiară, lingvistica și istoriografia română îi oferă în replică unele reprezentări sedentare ale continuității. "Forma de bază a organizării sociale a populației românești în Evul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
supliciul a făcut din Horea un martir al cauzei lor". Martir al unei cauze sociale sau martir al unei cauze naționale? Sărbătorirea, în 1984, a aniversării răscoalei a suscitat o relectură naționalistă și revoluționară a faptelor sub egida Institutului de teorie militară și a Partidului comunist. Manipularea a fost studiată cu minuțiozitate de Katherine Verdery, care analizează procesul de constituire a ideologiei național-ceaușiste. Ea îi prezintă pe actorii acestei puneri în scenă a revoluției transilvane românești, anterioară Revoluției franceze, și derularea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a revoluției transilvane românești, anterioară Revoluției franceze, și derularea festivităților care însoțesc această reconstrucție. Sub autoritatea istoricului Ștefan Pascu, saltul ideologic consistă în a considera răscoala ca inițiatoare a procesului revoluționar din România. Este posibil ca Partidul și Institutul de teorie militară "să fi comanditat lucrarea lui Pascu". În mod concret, răscoala și represiunea ei nu au distrus opera elitelor Școlii Ardelene, care a continuat după 1784, împlinindu-se în devotamentul față de losif al II-lea. Națiunea elitelor nu este întrupată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mobilizează în vederea unei deschideri în acest domeniu, aflîndu-se la originea clasei burgheze revoluționare. După Zeletin, burghezia apare odată cu capitalismul comercial. Există deci un fond economic pentru o formă socială și pentru expresia ideologică a intereselor sale. Această ipoteză contestă direct teoria junimistă. Al doilea punct de opoziție între Zeletin și tradiția junimistă se referă la formarea națiunii. Zeletin îndrăznește să declare că aceasta nu-și are originea în țăran, ci că ea este răspunsul la nevoile capitaliștilor care tind spre unitate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Universitate, pe străzi, în locurile publice. Toate șepcile rusești au fost arse. La sfîrșitul săptămînii, dispăruseră cu desăvîrșire și pentru totdeauna din Iași". În 1922, tinerii militanți naționaliști care se revendică de la Eminescu ei sînt purtătorii fidelității naționaliste și de la teoriile lui Cuza pun bazele Asociației Studenților Creștini. Codreanu precizează: "Sîntem născuți antidemocrați". Prezența studenților creștini depășește spațiul Universității. Spre exemplu, la Iași, teatrele care îndrăznesc să joace în idiș sînt atacate. Prezența evreiască este definită astfel de Codreanu și de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
occidentali. În sfîrșit, noul regim stăpînește viitorul pentru că pretinde că împacă modernitatea cu justiția. Întreaga construcție ideologică este axată pe acest crez al unei istorii semnificative și dominante. UN PROIECT INTEGRAT PROMETEIC Totul fusese pus în aplicare pentru marea operă: teoria și logica ei, cadrul instituțional, implementarea modelului sovietic. Un mare pas a fost transformarea instituțiilor. Constituția din martie 1948 aliniază evoluția românească la aceea a Iugoslaviei, Albaniei, Bulgariei și Ungariei. Principiul fundamental este acela că întreaga putere de stat emană
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de caracterul științific al marxism-leninismului, există legi ale istoriei a căror cunoaștere și justă apreciere conferă o superioritate. Influența marxism-leninismului este de lungă durată: ea pătrunde în toate sectoarele formației, iar elitele conducătoare au crezut pe deplin că posedă o teorie a cunoașterii care ar permite depășirea tuturor dificultăților. Construcția discursului politic fondat pe această convingere relevă deci o credință și o propagandă. Conducătorii asociază venerația pentru știință cu un profund dispreț pentru bază, cînd este vorba de educație prin constrîngere
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
economiei, a vieții sociale, a societății în ansamblul ei". Intelectualii sînt suspectați, iar Occidentul atacat. În august 1978, la ședința aparatului central de partid, Ceaușescu tună și fulgeră: "O serie întreagă de medii reacționare au tendința de a reînvia unele teorii de mult depășite cu privire la locul artelor și culturii în viața socială, negînd responsabilitatea acestora în fața societății și susținînd că acestea se situează deasupra societății. [...] Această poziție exprimă net tendințele ideologiei celei mai reacționare, negarea rolului maselor în viața socială, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
membru supleant al Comitetului Executiv al Partidului și vicepreședinte al Consiliului ungar: vorbele lui au greutate. El demisionează din funcțiile sale și protestează printr-o serie de scrisori adresate între 1977 și 1980 unor personalități oficiale, împotriva prăpastiei ce separă teoria egalitară de practica discriminatorie. Reuniunile Consiliului ar avea ca singur obiectiv proslăvirea regimului. Consiliul acționează sub directivele Comitetului Central, care-1 finanțează. Mai tîrziu, criticile lui Kiraly vor deveni mai dure: regimul Ceaușescu este relicvă a stalinismului, declară el în 1987
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a fi în eternitate, ci de a deveni. Dar cum se poate transforma existența în devenire?" Citirea lui Noica inspiră Katherinei Verdery următorul comentariu: "Într-un cuvînt, obiectivul lui Noica ar fi acela de a construi României și lumii o teorie armonioasă a relației ontologice dintre tradiție și modernitate. Însăși natura proiectului său îl făcea interesant și util, atît pentru apărătorii tradiției -protocroniștii și aliații lor cît și pentru moderni, partizani ai relațiilor României cu Vestul". Noica cere explicații Vestului în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN[Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
limite largi în troposfera inferioară și este mai stabil în timp în troposfera mijlocie și în special în cea superioară. Raționamentele de mai sus explică din punct de vedere calitativ repartiția medie a temperaturii ce se observă în atmosferă. Elaborarea teoriei calitative asupra repartiției temperaturii pe înălțimi în general, și mai ales pentru condițiile meteorologice concrete, prezintă dificultăți care până în prezent încă nu au putut fi învinse. 2.2.3.Ecuația difuziei turbulente a vaporilor de apă Deoarece aerul se află
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
la distanțe mai mari, decât la înălțimi mai mici. Din raționamente fizice rezultă că lungimea parcursului de deplasare l și împreună cu aceasta și coeficienții A și k odată cu creșterea înălțimii deasupra suprafeței terestre, trebuie să crească. Atât măsurătorile cât si teoria, ne arată că în aproprierea suprafeței terestre (până la înălțime de câțiva metri) lungimea parcursului de amestec crește odată cu înălțimea după legea liniară. l = x(z + z0 ) (3.5) în care x 0,38 este coeficientul de proporționalitate denumit constanta lui
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
numai cu aproximativ 10% iar componenta fluctuantă a densității se abate de la valoarea corespunzătoare stării de bază cu numai câteva procente. Aceste circumstanțe ar putea sugera ideea că dinamica stratului limită se poate modela menținând densitatea constantă și utilizând teoria fluidelor omogene incompresibile. În general, această aproximație nu este realistă. Fluctuațiile densității nu pot fi neglijate în totalitate, deoarece acestea sunt esențiale pentru reprezentarea forței ascensionale. Totuși, este încă posibil să se facă simplificări importante în ecuațiile dinamicii pentru a
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pe măsură ce frânarea turbulentă crește devenind dominantă, unghiul de traversare l izobarelor trebuie să crească. 56 Fig.4.8 Echilibrul forțelor în stratul limită planetar bine-amestecat; P reprezintă forța gradientului de presiune, Co forța Coriolis, Fr frânarea turbulentă. 9. Teoria fluxului-gradient În straturile limită cu stratificarea stabilă sau neutră viteza și direcția vântului variază semnificativ cu înălțimea. Modelul simplu de strat plan nu mai este adecvat; sunt necesare în aceste situații anumite medieri pentru a determina dependența verticală a divergenței
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mediate pentru a se obține ecuații închise pentru variabilele stratului limită. Abordarea tradițională a acestei probleme de închidere presupune că turbioanele acționează într-o manieră analogă difuziei moleculare, astfel încât fluxul unui câmp dat este proporțional cu gradientul local al mediei. Teoria K are multe limitări. Spre deosebire de coeficientul vâscozității moleculare, coeficienții vâscozității turbulente depinde de curgerea mai mult decât de proprietățile fizice ale fluidului și trebuie să fie determinați în mod empiric pentru fiecare situație. Cele mai simple metode presupun constant coeficientul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
nu numai partidul așanumit roșu dar și... națiunea întreagă, ci vom căuta, o dată pentru totdeuna, a restabili în puține cuvinte adevărul asupra pozițiunii celor patru nume cu cari "Romînul" se servește cu atâta impunitate de câtva timp. Înainte de toate, ca teorie generală, nu se poate susținea că ar exista o asemănare între cuvintele ce determinează pe un conservator de a merge sau nu cu partidul său și cuvintele ce determinează pe un roșu de-a ținea orbiș la partidul său. Între
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
generale nu este afacere de simțimânt, ci constituie o știință și că baza nestrămutată a acestei științe este conservarea individualității naționale și conformarea legilor organice cu gradul de cultură și cu mijloacele de producțiune ale fiecărui popor. Și, în adevăr, teorii abstracte de cosmopolitism, importate de aiurea, s-an împrăștiat: pe nesimțite și au slăbit cu încetul simțul conservării naționale, așa de vioi și de puternic altădată la români; și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și puternice de unde s-
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și economie socială. Cuprinde numai generalități abstracte, teoreme sociale, acceptabile pentru toți, inofensive către toți. Oricine îl poate subscrie, precum și oricine poate fi în drept a nu-l subscrie. Îl poate subscrie oricine să ocupă numai cu doctrinele sociale, cu teoriele constituționale, fără să-i pese de cutare ori cutare partid. Tot așa va fi în drept a nu-l subscrie acela care, voind a face parte dintr-un partid, voiește a ști cari sânt actele ce-i propune acel partid
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
oarecare număr de oameni politici făcând parte dintr-o Adunare legiuitoare cari se conduc de aceleași idei și cari caută a obține majoritate în țară și în Adunare pentru programul lor, spre a putea în numele acelei majorități pune în practică teoriile lor politice. Prin urmare, pentru ca să esiste un, partid politic trebuie mai întîi într-o țară o Adunare legiuitoare, al doilea, trebuie ca să fie admis principiul reprezentativ, adică că această Adunare să fie adevărat suverană, adică majoritatea ei să aibă dreptul
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Până atunci desigur erau idei conservatoare, idei progresiste, idei revoluționare și oameni carii le reprezintau mai mult sau mai puțin. Însă aceste idei s-au grupat și s-au disciplinat numai de la 1860, de când cu Convenția care, cel puțin în teorie, a admis ca guvernul să fie icoana maiorității țării legale și a invitat diferitele idei a se formula pentru lupta legală, diferitele individualități a se grupa în partid. De la acea epocă avem să ne întrebăm care este partidul care a
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iertat să spuneți că nu știți cine sîntem. Ne știți bine cine sîntem, căci ne-ați găsit totdeuna contra voastră, fie pe toți împreună, fie pe unii dintr-o parte, pe alții dintr-alta, fie pe mai toți, ca să combatem teoriile necurate ale cosmopolitismului cu care căutați a învenina țara și ca să tăiem mrejele ce aruncați mereu în apa turburată prin calomnie. Și țara ne știe și ea, care, după propria voastră mărturisire, s-a lăsat de atâtea secole sub mâna
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lucrează la acel ziar ne inspiră. încrederea că nici pe viitor nu vom avea a ne plânge de el. Ziarul ieșean ia următorul pasaj din programul nostru, pe care-l comentează din punctul său de vedere liberal: Și în adevăr, teorii abstracte de cosmopolitism, importate de aiurea, s-au împrăștiat pe nesimțite și au slăbit cu încetul simțul conservărei naționale, așa de vioi și de puternic altădată la români; și aceste idei, vătămătoare chiar în țările luminate și puternice de unde s-
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
universal. De aceea vedem pe popoarele care nu le au încă realizate în mecanismul lor de stat zbuciumîndu-se spre a le avea. Aceste idei caracteristice ale epocii și simțite în mod universal sânt numite în programul d-lui Manolachi Costachi "teorii abstracte de cosmopolism și importate de aiurea... ". Importate de aiurea? Dară în alt punct acest program invocă: ideile și tradițiunile istorice? Ei bine! Până la epoca fanarioților ideea de stat a fost democratică și ne este destul să cităm că tronul
Opere 11 by Mihai Eminescu[Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]