8,749 matches
-
revenit la județul Ialomița în 1968, când comuna Rasa a fost desființată și satele ei incluse în comuna Grădiștea; tot atunci, satul Valdomiru a fost desființat și comasat cu satul Rasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Șapte obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice așezarea din neoliticul mijlociu (cultura Boian) de la Movila Berzei, lângă satul
Comuna Grădiștea, Călărași () [Corola-website/Science/301114_a_302443]
-
județ. În 1950, comuna a revenit raionului Oltenița din regiunea București, după care, în 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat, ea fiind atunci desființată, satul ei trecând la comuna Budești. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Budești (împreună cu satul Crivăț) la județul Călărași. Comuna Budești a devenit oraș în 1989, iar comuna Crivăț a fost reînființată în iunie 2006, când satul Crivăț s-a desprins pentru a forma din nou o comună de sine stătătoare
Comuna Crivăț, Călărași () [Corola-website/Science/301109_a_302438]
-
1850 de locuitori. În 1931, cătunul Jăianu nu mai este consemnat. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Până în 1989, Mitreni a fost comună suburbană a orașului Oltenița; din 1989 a fost subordonată direct județului Călărași.
Comuna Mitreni, Călărași () [Corola-website/Science/301120_a_302449]
-
primit tot atunci numele de "Săruleștii de Jos". În 1968, comuna Măgureni s-a desființat și satele ei au fost reincluse în comuna Sărulești, care a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași; cu această ocazie, satul Săruleștii de Jos a dispărut, el nemaiapărând în anexa legii republicate.
Comuna Sărulești, Călărași () [Corola-website/Science/301125_a_302454]
-
plășii Ciocănești din județul Ialomița. În 1950, comuna a fost arondată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ialomița, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Ștefan Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301127_a_302456]
-
în satul Nana și în cătunele Lacu Cocorului, Tejgheaua și Silvestru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Nana, Călărași () [Corola-website/Science/301121_a_302450]
-
Doamnei au fost separate și arondate noii comune denumite "Principele Mihai". În 1950, comuna a trecut în administrația raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Satele Preasna Veche și Codreni au fost depopulate în urma construcției barajului de la Gurbănești, pe Mostiștea, în 1985. Cinci obiective din comuna Gurbănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local
Comuna Gurbănești, Călărași () [Corola-website/Science/301115_a_302444]
-
revenit în 1968 la județul Ilfov, când acesta a fost reînființat. Cu această ocazie, satul Clinciu a fost desființat și comasat cu satul Stancea, iar satul Gradiștea cu satul Cetatea Veche. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Spanțov au fost incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice, ambele din zona satului Cetatea Veche , aflat la ieșirea din sat către
Comuna Spanțov, Călărași () [Corola-website/Science/301126_a_302455]
-
în unicul sat Roseți. În 1950, a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București, după care a revenit în 1968 la județul Ialomița, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]
-
au revenit la județul Ialomița, reînființat; tot atunci, comuna Făurei a fost desființată și satele ei incluse din nou în comuna Ulmu, iar satul Boșneagu a fost transferat la comuna Dorobanțu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Cinci obiective din comuna Ulmu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local, patru dintre ele fiind situri arheologice: (o insulă de pe lacul Mostiștea) de lângă satul Făurei, datând din secolele
Comuna Ulmu, Călărași () [Corola-website/Science/301130_a_302459]
-
a revenit la județul Ilfov, reînființat. Tot atunci, satele Cucuieți-Moara și Cucuieți-Sudiți au fost comasate pentru a forma satul Cucuieți, iar satul Renașterea a fost desființat și inclus în satul Dorobanțu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. În comuna Plătărești se găsește mănăstirea Plătărești, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1646. Ansamblul se află în sudul satului Plătărești și cuprinde biserica „Sfântul Mercurie”, casa domnească, chiliile, construcțiile anexe și zidul
Comuna Plătărești, Călărași () [Corola-website/Science/301122_a_302451]
-
1968 numele de "Săcele", iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat, luând cu această ocazie numele actual de "Tămădău Mare". desprinsă în 1931) și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Patru obiective din comuna Tămădău Mare sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: datând din eneolitic și atribuită culturii Gumelnița, aflată
Comuna Tămădău Mare, Călărași () [Corola-website/Science/301128_a_302457]
-
și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1964, atât comuna cât și satul ei de reședință au primit numele de "Vâlcelele". Comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, în 1968. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
satul și comuna Obilești au revenit la denumirea de "Siliștea". În 1968, comuna Valea Argovei a revenit la județul Ilfov, reînființat, și a înglobat și satul Siliștea (comuna Siliștea desființându-se). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Nouă obiective din comuna Valea Argovei sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: de pe terasa lacului Frăsinet/Obilești lângă satul Lunca; aflată la
Comuna Valea Argovei, Călărași () [Corola-website/Science/301131_a_302460]
-
satele Drăgoești-Mâeni, Drăgoeștii de Jos, Drăgoeștii de Sus și Drăgoești-Snagov au fost comasate, formând satul Drăgoești, iar comunei i-au revenit satele Chiroiu-Satu Nou, Chiroiu-Ungureni și Chiroiu-Pământeni, după desființarea comunei Chiroiu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Ialomița.
Comuna Drăgoești, Ialomița () [Corola-website/Science/301238_a_302567]
-
al regiunii Ialomița și apoi (după 1952) al regiunii București. În 1968, la reînființarea județelor, comuna a fost transferată județului Ilfov și i s-au arondat și satele comunei Borănești, desființată. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. În 2004, comuna Borănești s-a reînființat, iar comuna Coșereni a rămas doar cu satul de reședință. În comuna Coșereni se află două situri arheologice de interes național, aflate în punctul „Măgura de la Comana”: un
Coșereni, Ialomița () [Corola-website/Science/301237_a_302566]
-
în 1964 "Nenișori". În 1968, comunei i-au fost alipite și comunele vecine Bărbulești și Malu Roșu (noul nume al comunei "Rădulești", desprinsă în 1931) și a fost arondată județului Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. Satul Bărbulești s-a separat din nou de comună în 2006, comuna rămânând atunci în componența actuală. În comuna Armășești se află școala agricolă „Iordache Zossima” din satul Armășești, construită în 1887, și biserica „Sfântul
Comuna Armășești, Ialomița () [Corola-website/Science/301229_a_302558]
-
din 1956) regiunea București. În 1968, s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, iar comuna a trecut la județul Ilfov, fiind însă imediat desființată, satul Moldoveni trecând la comuna Dridu. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei Dridu (cu satul Moldoveni) înapoi la județul Ialomița. Comuna Moldoveni fost reînființată în anul 2005, prin legea nr. 67 din 23 martie 2005, prin desprinderea satului Moldoveni din comuna Dridu.
Moldoveni, Ialomița () [Corola-website/Science/301245_a_302574]
-
regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești și (după 1956) din regiunea București. În 1968, când s-a revenit la organizarea administrativă pe județe, comuna a trecut la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei înapoi la județul Ialomița. Singurul obiectiv din comuna Valea Măcrișului inclus în lista monumentelor istorice din județul Ialomița ca monument de interes local îl constituie grupul de patru cruci de piatră denumite „La Patru Frați”, aflate la sud-vest de
Comuna Valea Măcrișului, Ialomița () [Corola-website/Science/301254_a_302583]
-
peste 1 200 de persoane. Deși, conform bibliografiei, s-a născut la Pașcani (5 noiembrie 1880), noi ni-l revendicam că „fiu al satului” Verșeni. În Monografia Comunei Miroslăvești sunt înserate argumente plauzibile furnizate chiar de scriitor, care ne permit transferarea subiectivă a scriitorului de la poziția de „nepot al satului” la cea de care ne-am permis, deja, să uzam. În documentul găsit la Primăria din Pașcani, legat de nașterea scriitorului, la rubrică locul nașterii e menționată sintagma „în casa mamei
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
păstrase în mare parte componența, fiind arondată aceleiași plăși Buzău, având 4028 de locuitori. Comuna a fost inclusă în 1950 în raionul Cislău al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reorganizarea administrativ-teritorială a dus la transferarea satului Nehoiașu (împreună cu Lunca Priporului și Vinețișu) la comuna Nehoiu (restul comunei fiind denumită Siriu, și stabilindu-i-se reședința la Lunca Jariștei) din județul Buzău, reînființat. Comuna Nehoiu a fost declarată oraș în 1989.
Nehoiașu, Buzău () [Corola-website/Science/300832_a_302161]
-
funcționat ca revizor pe județele Iași și Vaslui. La data de 15 decembrie 1875 propunea ca învățător prefectului de Vaslui, pe Nicolae Habar "normalistul cel mai bun care a ieșit din anul școlar 874/875". În 18 aprilie 1876, datorită transferării acestui învățător în alt sat, Eminescu îl propune pe Gheorghe Arbore. În 1880, școala era frecventată de 30 de băieți și două fete cu toate că populația de vârstă școlară era mult mai numeroasă. În 1914 școala s-a mutat în local
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
o nouă denumire, aceea de "Neajlovul". În 1968, comunele Clejani și Neajlovul au trecut la județul Ilfov, iar comuna Neajlovul a fost desființată, satele ei trecând și ele la comuna Clejani. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Clejani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: ruinele schitului Babele (secolele al XV-lea-al XVII-lea) de lângă
Comuna Clejani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300426_a_301755]
-
plasă Dunărea a aceluiași județ, având 560 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, a trecut la județul Ilfov. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu că monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetățuia spre Găujani); așezarea din
Comuna Găujani, Giurgiu () [Corola-website/Science/300431_a_301760]
-
1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Brăniștari și Hulubești fiind desființate, satele lor trecând la comuna Călugăreni; tot atunci, satul Moșteni-Dobrotești a fost desființat și comasat cu satul Brăniștari. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. În comuna Călugăreni se află trei monumente istorice de interes național: monumentul de for public „basoreliefurile din bronz de pe podul peste Neajlov” (mijlocul secolului al XX-lea), și monumentele memoriale sau funerare: „crucea lui Mihai Viteazul
Comuna Călugăreni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300425_a_301754]