8,935 matches
-
că circulă în Europa (mai ales de Est). Un Frankenstein dezafectat și plin de fișe din clasicii, inclusiv leniniști-staliniști, ai adolescenței sale. Are dosare întregi despre fiecare adversar cu care polemizează sau va polemiza. Inclusiv xeroxuri, citate și scrisori compromițătoare. Vocația sa secretă: șef de cadre ideologice, în cea mai deplină conspirativitate. Tipul nr. patru este, de fapt, cel mai amuzant și simpatic, în felul său, dintre toți. Amestecul de bonomie, jovialitate ușor cabotină și semi-șmechereală propagandistică, bine rodată, îl caracterizează
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
independentă. Suferă în mod organic din cauza acestei anomalii. Face totuși mari eforturi de a rămâne fals-jovial și crispat dezinvolt, obsedat în același timp de gafe și de notele proaste ale observatorilor din umbră. Este mai ales un sinecurist de mare vocație, un specialist eminent al rosului cașcavalului pe dedesubt, adept discret al invitațiilor și deplasările plătite de alții. Este definitiv convins că doar el consacră, selectează, introduce în Europa valorile românești. Mica sa mitomanie narcisistă, la limita imposturii, îl face să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de existență socială și realizare literară. Este garanția absolută a supraviețuirii sale. De unde, o consecință foarte importantă. Am amintit-o, în trecere, și anterior. Scriitorul devine, ca profesiune și mentalitate, un funcționar de stat, un birocrat, cu dublă și irezistibilă vocație a carierei (preocupare insistentă și inevitabilă de avansare pe scara ierarhică, sau de păstrare cu orice preț a poziției obținute) și a sinecurii. Funcțiile culturale sunt, în general, foarte comode și rentabile. Scriitorul și-a dezvăluit, încă de la apariția sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de avansare pe scara ierarhică, sau de păstrare cu orice preț a poziției obținute) și a sinecurii. Funcțiile culturale sunt, în general, foarte comode și rentabile. Scriitorul și-a dezvăluit, încă de la apariția sa în antichitate, mai ales cea romană, vocația parazitismului, mecenatului, traficului de dedicații etc. Macedonski, la noi, a avut o astfel de mentalitate. Sistemul totalitar n-a făcut, de fapt, decât să exploateze și să perfecționeze aceste vicii literare tradiționale. Plus orgoliul, vanitatea, amorul propriu literar și artistic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de orice grad. La toate aceste fenomene culturale profund negative, cultura alternativă propune soluțiile sale independente și, pe cât posibil, originale. Conformismul, spiritul de imitație și reproducerea mecanică, lipsită de personalitate reprezintă tot ce poate fi mai străin de esența și vocația culturii alternative. Condiția esențială a unei astfel de culturi este existența unui alt tip de societate și de organizare politică, singurul care-o face posibilă. El nu poate fi decât diametral opus sistemului totalitar. Deci: democrat, pluralist, întemeiat pe individ
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
toate regimurile politice, activ și ireductibil chiar și în împrejurările cele mai dificile. în cazul ordinii totalitare, eroul nostru este refractarul-tip, opus oricăror structuri conformiste, bestia neagră a liniei oficiale, neaderentul exemplar, neafiliatul de orice gen, prin temperament și vocație. Procesele sale interioare sunt complexe, adesea obscure, nelămurite uneori chiar și propriei conștiințe. Tema ar merita studiată mai îndeaproape. Un număr de documente, jurnale, mărturii etc. încep să se adune. Dar câteva note caracteristice sunt vizibile de pe acum. Poate cea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
regim, dar ele au existat (cunoaștem un astfel de caz chiar... personal). Dar, pe de altă parte, experiența arată că aceste sectoare economice independente sunt încă slabe. Ele nu au forța economică necesară, incapabile cel puțin deocamdată să absoarbă toate vocațiile culturale independente, cu adevărat creatoare. De unde o structură ambiguă latentă: o conștiință liberală, condiționată încă de o inevitabilă dependență etatistă, exercitată sub diferite forme. Proces dificil, abia la începutul său, cu rezultate încă incerte. De unde și lipsa de forță reală
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
involuntar într-o anumită imagine externă, pe care nici o oficină culturală ministerială nu izbutea, nici pe departe, s-o propună cu aceeași eficacitate. Deci, încă o situație profund și inevitabil ambiguă: aceste reviste își realizau, în condiții extrem de dificile, doar vocația și programul inițial. Ele apăreau, totuși, în cadrul unui sistem contestabil și contestat. Deci, puteau fi considerate și ca propagandă. Cum, de altfel, au și fost uneori considerate în unele cercuri, deși nuanța oficială era, în esență, din punctul de vedere
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se subînțelege, în termenii unui contract serios, de genul tratatului diplomatic sub clauza obligatorie pacta sunt servanda). Așa s-ar înțelege, cel puțin, prin invocarea aedului homeric Femios, prototipul poetului de curte, convertit în simbol al elogiului profesionist de mare vocație și, firește, bine remunerat. Transcrierea textului este mai curând o parafrază. Nu mă ucide (cel implorat este Ulise). Ei m-au obligat să cânt. Dar i-am cântat ca pe niște zei. Și dacă vrei am să te cânt și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înființat la 31 decembrie 1989) 30. Nu este însă singurul. Alături de Uniunea scriitorilor (a cărei reformă noi am cerut-o încă din ianuarie 1990) 31, s-a format și Asociația Scriitorilor Profesioniști (A.S.P.R.O.). Liga Pro Europa are ca vocație declarată, militantă, apărarea legitimă a drepturilor minorităților, nu numai etnice. O inițiativă de prim ordin este și înființarea lui New Europe College de către Andrei Pleșu. Ca și proiectul, în curs de definitivare și mediatizare, al unei Academii alternative (Alina Mungiu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
perimate și prejudecăți grave. Pentru a rămâne doar la elementul strict cultural, s-a pretins că orașul nu este specific, deci el nu exprimă ființa neamului. în consecință, toate tendințele și valorile sale tipice: individualitatea uneori exacerbată, aspirația noutății și vocația originalității, modernitatea sub toate formele și valorile sale specifice, spiritul critic și de analiză, în genere, tot ce aparține sferei conștiinței autonome, pe toate planurile, este respins dogmatic, în numele unei specificități mitizate. Ea n-a fost supusă încă unei analize
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trebuie să fie complet izolat de lumea înconjurătoare și perfect în sine, ca un arici (wie ein Igel) (Athenaeum Fragmente, 206 10). Fragmente reale de acest tip a dat L. Blaga, în Discobolul și alte texte, și deloc fragmentariștii actuali. Vocația și destinația lor irezistibilă este de fapt coșul de hârtii. Că publicistica are enorma sa utilitate, nimic mai adevărat. Dar o anume infatuare și morgă publicistică, atunci când pretinde că doar ea, mai ales, în ipoteza comentatorului politic, ar deține singură
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mod specific de a rezolva o situație culturală esențială sau o gravă criză istorică. Enciclopedismul personalităților invocate, ca și al celor din sfera lor de influență, a fost, în primul rând, o necesitate, aproape un expedient, înainte de a defini o vocație propriu-zisă. Un astfel de reflex ni se transmite și nouă, celor din perioada actuală. Se poate deci vorbi, în cazul iluștrilor predecesori, aproape de un enciclopedism fără voie. Neexistând nimic anterior în spatele lor, decât un gol cultural imens, ei au fost
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
gol istoric. Și nu oricum, ci cât mai repede posibil, printr-o aliniere și sincronizare globală și cuprinzătoare, în scopul recuperării integrale, în toate domeniile culturii. Viteza și coeficientul nostru de adaptare au fost și au rămas, până azi, considerabile. Vocația noastră este de a ne sincroniza, asimila și integra cultural, pe cât mai multe planuri, adesea în mod precipitat. Deoarece, aproape în toate compartimentele culturale, golurile sunt încă imense și necesitățile imediate. Primul impuls este deci de a traduce și compila
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
depinde de modul cum evaluăm astfel de eforturi culturale. 2. Esențială este și profunda dilemă actuală: totalizare a cunoașterii sau specializare? Enciclopedism difuz și împrăștiat, sau formație riguroasă, strict disciplinată, tehnicizată și precis compartimentată? Sincronizarea actuală, la antipodul întregii noastre vocații latente enciclopedice, ne obligă, evident, la specializare. Deci, la o reorientare decisă și radicală la polul opus. Enciclopedismul are azi o foarte proastă cotă intelectuală în Occident. Pare profund amatoristic și iremediabil diletant, depă șit, anacronic. Nimic mai adevărat. Se
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
deci adusă acasă. Chiar dacă, deocamdată, cum spunea și Sorin Antohi: la noi când ești un specialist adevărat într-un domeniu, ești încă singurul specialist român adevărat. O solitudine care, uneori, descurajează, dar alteori stimulează și îndârjește. b. Spiritele românești cu vocație enciclopedică și cazul Mircea Eliade este un foarte bun exemplu atunci când sunt puse în situația să lucreze în Occident, ele se supun integral și cu succes tuturor exigențelor specializării. De fapt, studiile sale de orientalistică erau specializate încă din țară
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în situația să lucreze în Occident, ele se supun integral și cu succes tuturor exigențelor specializării. De fapt, studiile sale de orientalistică erau specializate încă din țară. Ioan Petru Culianu este un al doilea exemplu. Ceea ce dovedește că astfel de vocații enciclopedice nu sunt nici ostile, nici impermeabile rigorilor stricte ale specializării, atunci când ele sunt obligate să se specializeze. Totul este când și unde practicăm specializarea necesară. Mai exact, o putem practica în cele mai bune condiții posibile. Deocamdată, posibilitățile noastre
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
M. Nițescu, în textul său recent dezvăluit Dialectica puterii: Salvarea noastră reală, singura salvare, nu poate fi decât integrarea în destinul și cultura Europei Occidentale 16. Cultura română își reclamă, în condiții cu adevărat dramatice, adevărata sa tradiție, identitate și vocație. Nu ezităm să declarăm strigătul de disperare al lui M. Nițescu drept istoric. După 1989, integrarea europeană dobândește un al doilea sens, nu mai puțin esențial: de reintegrare și refacere a legăturilor întrerupte, de fapt, o jumătate de secol, de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
in: Cuvîntul, 1, 1996. 27 Nicolae Manolescu, Schimbarea la față a culturii, in: România literară, 32, 16-22 august 1995. 28 Ceea ce am susținut și noi, în mai multe texte; de pildă: De ce mica proprietate, in: Dreptatea, 23, 2 martie 1990; Vocația P.N.Ț.C.D. este crearea unei pături mijlocii (interviu), in: Cotidianul, 19 martie 1992; Păturile mijlocii o problemă esențială, in: România liberă, 8 noiembrie 1994 etc. 29 Apostol Stan, Putere politică și democrație în România 1859-1918 (București, 1995), pp. 333-334
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
După câțiva ani de muncă la catedră, ca învățătoare - absolvise Liceul Pedagogic (cu limba de predare sârba) din Timișoara în 1953 -, perioadă în care a lucrat și ca reporter la un ziar timișorean, S. se hotărăște să dea curs unei vocații tot mai limpede conturate și se înscrie, în 1957, la Facultatea de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura sârbo-croată, pe care o termină în 1962, an în care va fi angajată la Catedra de limbi slave a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
experiențele fundamentale” ale poeziei noastre din toate timpurile, ilustrate de operele lui M. Eminescu, Al. Macedonski, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu și Nichita Stănescu. Studiul vădește, cum a observat, în rândurile de recomandare a cărții, Mircea Martin, „vocația de pionier a autorului, curajul de-a ataca cel dintâi o temă majoră și de-a constitui astfel un reper pentru orice inițiativă similară ulterioară”. SCRIERI: Seară adolescentină, București, 1982; Secolul sfârșește într-o duminică, București, 1991; Noaptea din zi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286199_a_287528]
-
de redacție pe doi elevi moldoveni ce se inițiază în arta scrisului: Eusebiu Camilar, ce debutează în 1929 cu poezia "Cetatea mea" și Theodor Constantin, autor al unui prim poem publicat în 1931, intitulat " S-a prăbușit"208. Tinerii cu vocația scrisului nu s-au limitat doar la revistele locale, ci au încercat să-și creeze de timpuriu notorietate trimițând creații în versuri sau proză către publicații școlare din alte zone. Astfel, elevul Liceului Nicu Gane, Horia Lovinescu, cel ce debutase
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de versuri, cu niște strofe antidinastice (Mare farsor, mari gogomani) și, în „Convorbiri critice”, cu fabule inspirate de răscoalele țărănești din 1907. Cu tot elogiul pe care, în 1909, îl face implicării politice a omului de condei, C. nu are vocație în acest domeniu. E adevărat și că disprețuia prea mult politicianismul pentru a se înregimenta în vreun partid. Natură capricioasă, el semnează când la „Timpul”, ziar conservator, când la „Voința națională”, organ liberal, dar și la „Constituționalul” junimist, la „Gazeta
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
se detașează uneori ironic, trăiesc o stare de neîmplinire: căsniciile eșuează (Fluturi pentru iarnă, 1977, Haina vântului, 1981) sau sunt salvate in extremis de intervenția unui personaj providențial, puțin credibil (La urma urmei, 1986), carierele artistice sau științifice nesusținute de vocație autentică se dovedesc simple tentative veleitare (Cum trece timpul, 1983). Scriind mai multe romane psihologice cu accent pe problematica iubirii, dar și pe opțiunile etice fundamentale, prozatoarea își modifică formula narativă; dacă în Aniversarea (1980) destinul personajelor e reconstituit printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287269_a_288598]
-
a colecționarilor de artă și este scris cu luciditate și umor. Despre piesa Vine nebunu! regizorul Sică Alexandrescu afirma că i-a oferit prilejul de a descoperi „un nou autor dramatic cu vână comică”. La senectute R. și-a descoperit vocația istorico-literară, alcătuind dicționare de personaje din opera lui Liviu Rebreanu, din romanul Sfârșit de veac în București de Ion Marin Sadoveanu, din romanele lui Duiliu Zamfirescu și din Ciocoii vechi și noi de Nicolae Filimon. Articolele din dicționarele sale sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]