9,695 matches
-
alternativ "Ioan (Ion) Huniade" sau "Ioan Corvin", n. ca. 1407 - d. 11 august 1456) a fost ban al Severinului din 1438, voievod al Transilvaniei între 1441-1456 și regent al Ungariei între 1446-1452, mare comandant militar, tatăl regelui Matia Corvin. Viitorul voievod s-a născut în jurul anului 1407 într-o familie înnobilată în 1409, pentru merite deosebite de către Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei. Tatăl lui Ioan a fost un român, sau cuman Voicu/Voik/Vajk, iar bunicul se numea Șerb/Csorba
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
numele (Ioan) — duplicarea numelui era un obicei când unul dintre copii avea tatăl diferit.. Ioan Huniade a fost un mare aristocrat al regatului Ungariei, care își avea domeniul feudal la Hunedoara. A devenit ulterior ban al Severinului, comite de Timișoara, voievod al Transilvaniei și regent al Ungariei. Era unul dintre cei mai bogați nobili ai Europei timpului său. Moartea prematură a regelui Albert de Habsburg a deschis o perioadă de frământări în Ungaria legate de succesiunea la tron. Marea majoritate a
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
care a durat până în 1441. Devenind adevăratul conducător al grupării favorabile regelui Vladislav I al Ungariei, Ioan de Hunedoara a fost răsplătit din plin de acesta, demnitatea cea mai importantă ce i-a fost încredințată în 1441 fiind aceea de voievod al Transilvaniei. Astfel, el a reușit să imprime Ungariei o linie politică predominant antiotomană, conflictele din Europa Centrală cu Frederic III de Habsburg (1440-1493) și cu Jan Jiskra, aliatul acestuia și adevăratul stăpân al Slovaciei, trecând pe un plan secundar
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
II) i-a adus omagiul său: „Cu toate că a fost inamicul meu, la moartea lui, m-am întristat, pentru că lumea nu a mai cunoscut, niciodată, un asemenea om.” Mengu-Timur La împlinirea a 575 de ani de când Ioan de Hunedoara a devenit voievod al Transilvaniei, Banca Națională a României pune în circulația, la 4 aprilie 2016, în atenția colecționarilor, o monedă de aur și o alta de alamă. Ambele monede au putere de circulație pe teritoriul României.
Ioan de Hunedoara () [Corola-website/Science/298042_a_299371]
-
osemintele ostașilor căzuți în luptă. Sub lespezile de piatră ale edificiului, din naos până în altar, pe o lungime de 10 m, o lățime de 3,5 m și o grosime de 30 de cm se află acele oseminte. Biserica "Sf. Voievozi" din Războieni a funcționat ca biserică parohială până în anul 1734, când a fost înființată Mănăstirea Războieni, cu obște de călugări. În anul 1803, mitropolitul Veniamin Costachi a schimbat statutul mănăstirii, transformând-o în mănăstire de maici. Printre starețele Mănăstirii Războieni
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Mănăstireanu (1990-1994), stareța Olimpiada Neagu (1994-1998) și stareța stavroforă Acachia Căuș (din 1998). În prezent, Mănăstirea Războieni are o obște de 26 de monahii și surori. Aici funcționează ateliere de croitorie, sculptură, litografiere icoane, țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Piața Alecu Russo (până în 1992 "piața Dimitrov", între anii 1959-1981 "Ploșcead' Vossoedinenia") se află în sectorul Râșcani, la intersecția bd-ului Moscova cu străzile Kiev, Alecu Russo și Bogdan Voievod. A început să se configureze în 1959, o dată cu construirea blocurilor de locuit cu cinci etaje de pe străzile Kiev și Alecu Russo. În anii 1960-70 au fost edificate trei blocuri de locuit cu 11 etaje (arhitect V. Șalaghinov) și 9 etaje
Piața Alecu Russo din Chișinău () [Corola-website/Science/312550_a_313879]
-
și domnitorul reformator a făcut parte din lojă. A doua lojă apare în 1749 printre sașii de la Brașov, a treia în 1767 printre cei de la Sibiu. A patra lojă a fost inaugurată la București de francezul Jean-Louis Carra, secretar al voievodului Grigore Ghica, în 1769. A cincea a apărut în Basarabia, la Chișinău, în 1820, fiind întemeiată de un medic Alzacian, Schaller, venit în Rusia cu Napoleon, ea numără printre membrii săi un însemnat demnitar ortodox: arhimandritul Efremie, care a întemeiat
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
După amiază în Biserica Sf. Apostoli Pentru și Pavel episcopul Cosma și arhiereul Grigore au săvârșit privigherea. La 2 iunie 1935 la stația Pământeni din Bălți a sosit trenul cu Majestatea Sa Regele Carol al II-lea, prințul motenitor Marele Voievod Mihai. De la gară s-a format un cartegiu care au însoțit auguștii oaspeți până la catedrală. De la poarta de intrare pe teritoriul catedralei și până la baptisierul din fața ei se aflau preoți îmbrăcați în veșminte albe, iar pe treptele de la ușa catedralei
Catedrala Sfinții Împărați Constantin și Elena din Bălți () [Corola-website/Science/312655_a_313984]
-
a slujit până în anul 1936. În anul 1928 preotul Moldovanu ajutat de ilustrul învățător Tomegea Vasile de la plasa Boroaia cu prefectul județului Baia, Octav Ghilimei de loc tot din Boroaia, cu primarul comunei Brusturi (Ghe. Horia) au trecut biserica Sf. Voievozi Mihail și Gavril din Groși precum și biserica Sf. Ioan Botezătorul din satul Poiana, unde era preot Iosif Lupescu, în rândul monumentelor istorice, fiind reconfirmate și în anul 1954 de către Departamentul Cultelor și un delegat al raionului Tg. Neamț (regiunea Bacău
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
pregătirea luptei cu oastea otomană condusă de sultanul Mehmed I, supravegherea intrigilor boierilor care doreau să închine țara puterilor străine și îndrumarea educației nepotului preferat, Vlad. De asemenea, sunt prezentate sub formă de flash-back mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean. La începutul secolului al XIV-lea, o oaste ungară condusă de regele Carol Robert de Anjou intră în Țara Românească, fiind învinsă în Bătălia de la Posada (1330) de oastea română condusă de voievodul Basarab I. În deceniile următoare, din
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean. La începutul secolului al XIV-lea, o oaste ungară condusă de regele Carol Robert de Anjou intră în Țara Românească, fiind învinsă în Bătălia de la Posada (1330) de oastea română condusă de voievodul Basarab I. În deceniile următoare, din pustiurile Asiei au năvălit înspre Europa otomanii, a căror singură lege era sabia. Ei au cotropit statele aflate în cale și au ajuns în cele din urmă până la Dunăre, sub conducerea sultanului Baiazid I
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
va avea nevoie și va permite trecerea oștilor otomane pe teritoriul țării. În plus, domnitorul trebuia să se angajeze să nu se mai amestece în treburile imperiului și să-și trimită unul dintre fii ca oaspete la curtea sultanului. Nepotul voievodului, Vlăduț (Vlad Nemeș), fiul lui Vlad Dracul (Adrian Pintea) și al soției sale, Irina (Manuela Hărăbor), surprinde o serie de discuții ale boierilor intriganți și încearcă să i le aducă la cunoștință domnitorului, dar acesta îi spune că nu-i
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
prea mulți oameni pentru apărarea țării și încearcă să găsească o soluție de evitare a războiului. În acea noapte, arcașul Will Stapleton (Virgil Flonda) încearcă să-l ucidă pe Mircea, dar îl confundă cu Mezea (Papil Panduru), slujitorul credincios al voievodului. Domnitorul se deplasează la Bran, iar Dan suferă un atac de cord și moare atunci când îl vede. Mircea îl pune pe Vlăduț să-i judece pe boierii Udoba și Iercău pentru că au uneltit cu un vânzător de țară. Vlăduț îi
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
astfel responsabil pentru propriile hotărâri. Stapleton îl nimerește pe Mircea cel Bătrân cu o săgeată, fiind apoi tăiat cu sabia de domnitor. Revenit în țară, Mircea este întâmpinat de Vlad care-i spune că prințul Mihail uneltește cu dușmanii țării. Voievodul îl alungă din țară pe preotul Gerolamo și le dezvăluie boierilor că Mihail s-a prefăcut a unelti. El o atenționează pe Elisabeta că prefăcătoria ei a fost prea veridică. Mircea se duce la oastea de pe malul Dunării, împreună cu cei
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
Elisabeta că prefăcătoria ei a fost prea veridică. Mircea se duce la oastea de pe malul Dunării, împreună cu cei doi fii ai săi, Mihail și Vlad, și cu nepotul Vlăduț. Izzedin îl anunță că Mehmed a acceptat să se întâlnească cu voievodul român pe o insulă de pe Dunăre. Mircea acceptă să plătească tribut turcilor și să îl trimită la curtea imperială pe Vlad, dar Mehmed cere să fie trimis Vlăduț. Domnitorul refuză această cerere și pleacă. Pe drumul spre oaste, Mehmed poruncește
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
otomane și a putea în viitor să țină piept oștilor turcești. Filmul se încheie cu Mircea cel Bătrân stând pe malul mării și afirmând că el a lăsat urmașilor țara întreagă ca moștenire. Profesoara Elena Saulea a evidențiat faptul că voievodul Mircea cel Bătrân este descris în film ca un personaj mitic, „un bărbat ilustru prin intermediul căruia se transmite un mesaj al istoriei către viitor”. El este caracterizat „printr-o statură princiar-războinică, cu metalizări ale spiritului-trup”. Scenaristul și regizorul acestui film
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
a succesorului potrivit la tron. Domnitorul apare ca "„un fel de zeitate ce organizează mai ales viitorul”" , trecutul devenind doar o poveste (un fel de basm) pentru nepotul ce este pregătit pentru a urca mai târziu pe tron. Relația între voievodul Mircea și copilul Vlăduț apare astfel ca o relație între trecut și viitor. Tânărul Vlăduț îl prefigurează prin comportament pe viitorul domnitor Vlad Țepeș, el luând prima sa decizie de tragere în țeapă a boierilor intriganți și trădători după ce i-
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
paraclisului de la Mănăstirea "Ștefan cel Mare și Sfânt", Constantin cel Mare - cel care oficializează creștinismul și Ștefan cel Mare - cel care a apărat creștinismul, după căderea Constantinopolului sub turci (1453). Soclul monumentului urmează să fie placat cu scene din viața voievodului Ștefan cel Mare al Moldovei, iar de o parte și de alta a crucilor se intenționează să se sculpteze în lemn, piatră sau să se toarne în bronz sau fontă pe Ștefan cel Mare și pe Burcel cu boul în
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
a populației maghiare din Transilvania a aderat de asemenea la reformă, în varianta ei calvinistă respectiv unitariană. În anul 1599 Mihai Viteazul ocupă temporar Transilvania și o supune autorității sale. Situația politică încordată precum și războaiele dese l-au împiedicat pe voievodul român să realizeze o unificare de durată a acestei provincii cu Moldova și Țara Românească. Transilvania a devenit mai apoi leagănul partidului naționalist ungar, care lupta împotriva monarhilor habsburgi. Transilvania intră la sfârșitul secolului al XVII-lea în componența Imperiului
Principatul Transilvaniei () [Corola-website/Science/312104_a_313433]
-
a lui Mihai Viteazul, ca și la Junii Albiori, motiv pentru care pe steagul companiei apare chipul eroului unității naționale, precum și tricolorul românesc. Actualul steag a fost confecționat în 1977, prilejuit de centenarul Independenței, purtând pe o parte chipul marelui voievod Mihai Viteazul și pe alta un june curcan, iar pe lance plăcuțe metalice gravate cu numele membrilor. Ei organizează jocuri strămoșești în fiecare an, în ziua de „Sânchetru” (Sfinții Petru și Pavel — 29 iunie) la Crucea Mușicoiului, o impresionantă troiță
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
colonel onorific al Regimentului 4 Rosiori a reusit să transmită junilor aceste elemente ale uniformei de paradă a militarilor din acest regiment. Actualul steag este confecționat din mătase la 1977, cu prilejul centenarului Independenței, purtând pe una din fețe chipul voievodului Mihai Viteazul, iar pe cealaltă față, un June Roșior. Suportul steagului are placate în metal numele membrilor grupului. Anual organizează maialul la Troița de la Pietriș, cunoscută și sub numele de Crucea lui Furnică, fiind ridicată de Dumitru și Paraschiva Furnică
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
Micșunești-Ilfov; solicită ajutor junilor din Șcheii Brașovului pentru a forța porțile cetății, după ce acestea au fost închise abuziv de judele brașovean, după întoarcerea lui Mihai Viteazul din Moldova.) Nu întâmplător toate grupurile de juni poartă pe steagurile lor chipul marelui voievod. La brâu, Junii Naționali Albi au un chimir lat cusut cu motive naționale și numai vătaful poartă o lăibărică albă cu găitane negre și pe margini cu cusături, țesute cu „troaca” (un război de țesut arhaic, cu ciocănele, care a
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]
-
(sau Palatul Copiilor) este o clădire istorică din municipiul Vaslui. Clădirea care a purtat la început numele voievodului Constantin Mavrocordat a fost construită între anii 1883 si 1892 de către Gheorghe Mavrocordat, iar în perioada interbelică a fost cumpărată de mareșalul Constantin Prezan. În anul 1930, clădirea a fost donată armatei, iar după Revoluția din 1989, Ministerul Apărării Naționale
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]
-
Mavrocordat) construcția acestei clădiri, iar în 1892 a fost finalizată. Gheorghe a denumit palatul după domnitorul Constantin Mavrocordat. Familia Mavrocordat, a fost o familie fanariotă cu rădăcini adânci în Imperiul Roman de Răsărit și care a dat principatelor romane șase voievozi. În 1934, Ministerul Apărării Naționale a hotărât cumpărarea unui imobil pentru instalarea Cercului Militar al Garnizoanei Vaslui. În acest context, George Mavrocordat (ca procurator al mamei sale (vitrege), Vera Mavrocordat - care locuia atunci la Nisa) a trimis o scrisoare-ofertă de
Casa Mavrocordat () [Corola-website/Science/311582_a_312911]