9,311 matches
-
IV. Progresul începe bătălia pentru menținerea în prima divizie. În partea a doua a campionatului a obținut 15 puncte, toate realizate în urma practicării unui fotbal modern și entuziast. Evoluția echipei în returul ediției 1970-1971 a fost calificată de specialiști, de ziariști și de publicul spectator ca „excelentă” . Este posibil ca o formație cu o linie de mijloc Dumitriu IV (Kassay) - Beldeanu, cu o înaintare Sandu Ion - Dudu Georgescu - Mircea Sandu - Viorel Năstase, și avându-i în linia de apărare printre alții
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
Giulești . S-a încercat și legitimarea abuzivă a doi bancari: Dragu și Florian Dumitru . Ca răspuns la aceste acțiuni în forță, suporterii Progresului au trimis o scrisoare de protest ziarului „Scânteia Tineretului”. Acest protest a devenit public cu sprijinul unui ziarist, Vasile Cabulea. Rezultatul lui a fost reîntoarcerea celor doi jucători în Parcul cu Platani. Nu același lucru s-a întâmplat cu alți jucători aduși la Rapid atunci. Către sfârșitul turului, giuleștenii îi înving pe bancari cu 5-1, după un meci
AFC Progresul București () [Corola-website/Science/299847_a_301176]
-
și Doru Tufiș. Al doilea episod („Cei ce ne-au dat nume”, difuzat pe 12 august) trece în revistă perioada anilor 70, cu filmările de la televiziune. Au fost intervievați: Nicu Covaci, Mircea Baniciu, Costin Petrescu, Ovidiu Lipan-Țăndărică, textierul Șerban Foarță, ziariștii Petru Umanschi, Octavian și Florin Silviu Ursulescu, George Stanca și Daniela Caraman-Fotea, actorul - colaborator Florian Pittiș, cercetătorul Andrei Oișteanu, operatorul și DJ-ul Adrian Valentir. Tot în 2002 casa de discuri EMI Electrola scoate pe piață un disc-pirat intitulat „Music
Phoenix (formație) () [Corola-website/Science/299249_a_300578]
-
periodicului "Harper"s Weekly". Pe coasta de vest, Dogan a avut câțiva discipoli demni de menționat: Reuben Lucius (Rube), Goldberg și Robert Ripley. Goldberg și-a publicat primele desene în 1905 în "San Francisco Bulletin" după care s-a asociat ziariștilor de la "Chronicle", iar apoi, mutându-se la New York și devenind caricaturist de prima pagină la "Evening Mail". Goldberg a realizat și numeroase comixuri (benzi desenate): "Foolish Questions", I"m the Guy", The Look Alike Boys", "Inventions", axându-se cu precădere
Caricatură () [Corola-website/Science/299381_a_300710]
-
maistru miner la hidrocentralele: Argeș, Lotru și Someș. Fiind pensionat de boală, după 11 cereri respinse, a primit în aprilie 1978 pașaport de turist și a rămas ca azilant politic la München, în Republica Federală Germania.<BR> A debutat ca ziarist la "Stindardul", periodic înființat și condus de Ion V. Emilian în perioada 1959-1985. A scris în același timp și pentru "Curierul" din Los Angeles, condus de Gabriel Bălănescu. În octombrie 1985 a început publicarea ziarului său propriu, "Stindardul Românilor" (apărut
Ion Pantazi () [Corola-website/Science/298759_a_300088]
-
cu tablourile în pastel de mai târziu saturate cu culori vii (de ex.: ""Scenă de balet"", 1878-1880). În 1874, Degas participă la prima expoziție a impresioniștilor organizată în salonul fotografului Nadar, expoziție care declanșează scandal în cercurile conservatoare ale criticii. Ziaristul Louis Leroy le dă numele ironic de "impresioniști". Degas nu este împăcat cu această definire și stăruie în concepția sa pe care o numește realistă. Realismul său nu are nici o legătură cu principiile de bază ale picturii în ""plein air
Edgar Degas () [Corola-website/Science/298818_a_300147]
-
lungul timpului, a apărut o sciziune importantă în colectivul redacțional. Peste 90% dintre jurnaliștii care au lucrat până în 1991 și-au dat demisia. Ei au publicat propria versiune a ziarului, care a fost închis până la urmă la presiunile guvernului. Aceiași ziariști, conduși de Vadim Gorșenin and Viktor Linnik, au lansat în ianuarie 1999 "Pravda Online", primul ziar electronic în limba rusă. În momentul de față sunt disponibile și versiuni în limba engleză și limba portugheză. Noul ziar "Pravda" și "Pravda Online
Pravda () [Corola-website/Science/298846_a_300175]
-
au lansat în ianuarie 1999 "Pravda Online", primul ziar electronic în limba rusă. În momentul de față sunt disponibile și versiuni în limba engleză și limba portugheză. Noul ziar "Pravda" și "Pravda Online" nu sunt legate în vreun fel, deși ziariștii celor două publicații păstrează relații colegiale. Ziarul "Pravda" are tendința de a analiza evenimentele din punctul de vedere al stângii, pe când publicația on-line are tendințe naționaliste. Au mai exista ziare cu numele "Pravda" și înainte de Revoluția Rusă, dar au apărut
Pravda () [Corola-website/Science/298846_a_300175]
-
martie 2010, Tel Aviv, Israel) a fost un dramaturg, publicist, istoric literar și traducător român de origine evreiască. A absolvit liceul la București, apoi a absolvit Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din București. În România a lucrat ca ziarist și dramaturg. A fost redactor la publicații precum „Tinerețea”, „Tânărul muncitor”, „Scânteia tineretului”. Publică și la revistele „Gazeta Literară”, „România Liberă”, „Scânteia”, „Contemporanul”, „Teatrul”, „Sportul popular”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra” și altele. A fost secretar de redacție la „Gazeta Literară”, redactor
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
popular”, „Informația Bucureștiului”, „Flacăra” și altele. A fost secretar de redacție la „Gazeta Literară”, redactor la revista „Teatrul” și, în Israel, in ultimii ani ai vieții. directorul revistei „Minimum”. După ce în 1956 i s-a jucat cu succes prima piesă, „Ziariștii”, la Teatrul Național din București, piesă care a înregistrat un număr-record de peste 900 reprezentații, Al. Mirodan a trecut la revista Gazeta literară. Teatrul de Comedie din București a fost inaugurat la 5 ianuarie 1961 cu piesa „Celebrul 702" a lui
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
cu literele G-H-I, în 2008, la Editura Minimum din Tel Aviv, care aparține autorului-editor. a tradus multe cărți, în special romane polițiste din seria Hercule Poirot scrisă de Agatha Christie, dar și cartea " Cazul Louise Laboine" de Georges Simenon. Piesele „Ziariștii” (1956) și „Șeful sectorului suflete” (1963) aparțin curentului realist-socialist. Fiul lui Alexandru Mirodan, dr. Vladimir Mirodan care este director al facultății de teatru „Drama Center” din Londra () și președintele Asociației școlilor de teatru din Marea Britanie. Cu ani în urmă, Vladimir
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
etc. Rezultatul? Lumea dă năvală și se strivește pentru a vedea «Primarul lunii»” (Le Figaro Litteraire”); „Un fenomen extrem de dezirabil... un adevărat suflu polemic” (Ecaterina Oproiu, „Tânărul scriitor” - București); „Intuiția sa este extraordinară... Un mare scriitor” (I. Schechter - „Viața Noastră”); „Ziariștii” reprezintă un tablou lipsit de idealism, plin de mișcare, agitat, contrastant” (Gilberto Mazzoleni, „Il Contemporaneo” - Italia); „Mirodan este... «ceva special»” (S. Shapiro, „Jerusalem Post”); „Un dramaturg de cea mai înaltă clasă” (Radu Beligan); „«Celebrul 702» - De 40 de ani de când
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
S. Shapiro, „Jerusalem Post”); „Un dramaturg de cea mai înaltă clasă” (Radu Beligan); „«Celebrul 702» - De 40 de ani de când merg la spectacole, n-am văzut niciodată o satiră atât de ascuțită spirituală și feroce” (Halit Fabri Ozausoy, „Tercuman” - Istanbul); „Ziarist strălucit” (A.B. Yaffe - „Al-Hamișmar”); „Strălucitor ca o sabie care își oglindește lama în soare înainte de a străpunge” (Florin Tornea - „Contemporanul”); „Literatura care știe ca, vorbind inimii, să capteze spiritul” (Vusi Suomi” - Helsinki); A creat, creează și va crea, descoperind
Alexandru Mirodan () [Corola-website/Science/298911_a_300240]
-
Pentru pregătirea și întreținerea terenurilor, clubul Gloria dispune de cele mai moderne utilaje. La tribuna a 2-a au fost modernizate spațiile de sub tribună: vestiare, săli, spații de refacere, grupuri sanitare, sală de forță. Spațiile aferente mass-media au fost renovate, ziariștii dispunând de cele mai bune condiții de lucru, inclusiv acces la Internet wireless. Au fost amenajate spațiile de sub peluză, a fost realizată cantina pentru sportivi, dotată cu bucătărie, săli de mese, grupuri sanitare și toate dependințele necesare. Terenul 2 de
ACF Gloria Bistrița () [Corola-website/Science/298936_a_300265]
-
carieră academică din motive ideologice, Marx se orientează spre jurnalism; epoca și locul - Prusia militaristă, antiliberală și antidemocratică - nu vor fi potrivite însă nici unei cariere jurnalistice, căci după ce ajunge editorul ziarului liberal Rheinische Zeitung, cenzorul prusac îl închide. Începutul ca ziarist la jurnalul (Rheinische Zeitung) creat de un grup de oameni de afaceri din Koeln, a fost promițător, dovada că în scurt timp ajunge directorul editorial înainte de interzicerea publicării ziarului de către cenzura prusacă. După ce ziarul a fost închis de autoritățile Prusiei
Karl Marx () [Corola-website/Science/297774_a_299103]
-
a-i elimina din viața politică, culturală și intelectuală a Germaniei. Nu a scris că va încerca să-i extermine, dar, în particular, fusese explicit și în acest sens. Încă din 1922, îi spusese maiorului Joseph Hell, la acea vreme ziarist: Intelectualii evrei au fost primii care au plecat. Filozoful Walter Benjamin a plecat la Paris pe 18 martie 1933. Romancierul Leon Feuchtwanger a plecat în Elveția. Dirijorul Bruno Walter a fugit după ce i s-a spus că sala Filarmonicii din
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
Europei a exclus Belarusul din 1997, pentru alegeri nedemocratice și afectate de nereguli după referendumul constituțional din noiembrie 1996 și după alegerile legislative parțiale. Guvernul Belarusului a fost criticat pentru încălcări ale drepturilor omului și pentru persecuția organizațiilor neguvernamentale, a ziariștilor independenți, a minorităților naționale și a politicienilor de opoziție. Într-o mărturie depusă în fața Comisiei Senatului Statelor Unite pentru Relații Externe, fostul secretar de stat al Statelor Unite Condoleezza Rice a etichetat Belarusul ca fiind una dintre cele șase „avanposturi ale tiraniei
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
deja consacrată ideea conform căreia asistența socială încurajează nemunca. Din 2009-2010, de când această idee și-a început ascensiunea în spațiul românesc, ea a fost vehiculată de toți mai-marii țării, de la președinte și primul ministru, și până la miniștri de resort și ziariști obscuri. Există un consens generalizat asupra faptului că avem un sistem social prea generos, care îi favorizează pe cei leneși. Beneficiarii de ajutoare sociale nu doar că profită de banii statului, dar culmea, nici nu încearcă să facă ceva ca să
Teaser G.A.P.#17 /// Munca și nemunca în România: mituri și pseudo-realități () [Corola-website/Science/296191_a_297520]
-
15 septembrie 1908, Iași - d. 30 mai 1980, București) a fost un compozitor comunist și dirijor român, membru corespondent al Academiei Române din anul 1952. s-a născut la data de 15 septembrie 1908 în orașul Iași, ca fiu al cunoscutului ziarist Emanoil Socor (1881-1951), descendent al unei familii cu rădăcini în comunitatea armenească. A urmat cursurile primare și liceale în Iași, efectuând apoi studii la Conservatorul din București (1927-1929), având ca profesori pe Gheorghe Cucu, Alfonso Castaldi și Constantin Brăiloiu. Urmează
Matei Socor () [Corola-website/Science/307156_a_308485]
-
și aparatele pentru numărul următor. În 1987 Siminică se pensionează revenind însă în arena circului un an mai tîrziu și continuînd să lucreze atît în țară cît și în turnee în străinătate pînă în 1995. Despre momentul retragerii lui Siminică, ziaristul Cornel Nistorescu scria: „Cu timpul, Siminică a devenit cel mai mare comic al României, un artist adevărat, care nu s-a menajat o clipă, imaginîndu-și mereu figuri imposibile și scene care să zguduie lumea de rîs, visînd să zboare pe deasupra
Siminică () [Corola-website/Science/307294_a_308623]
-
Doctor în Psihologie, Universitatea din București. 1975, 1976 - Institutul de Lingvistică al Universității din București, Departamentul de Lingvistică Romanică 1976 - Institutul de Critică și Teorie Literară «George Călinescu», București Din 1990 devine jurnalist acreditat, absolvind cursul de jurnalism orientat de ziariști de la ziarul "The Guardian", Marea Britanie. Între 1998 și 2002, a participat la diverse cursuri de specialitate în Lisabona, Madrid, Amsterdam, Paris. Din 1995 și până în prezent, a predat sau a participat în diverse proiecte în Portugalia, Brazilia, Spania, Argentina, și
Dan Caragea () [Corola-website/Science/308610_a_309939]
-
bacalaureat.Simțea că nu mai vrea să trăiască sub regimul represiv din Imperiul Rus. Debutul în gazetărie l-a făcut în august 1897 când a publicat sub pseudonimul „Vladimir Illirici” în ziarul „Iujnoie Obozrenie”. Un model în activitatea sa de ziarist era foiletonistul Vlas Doroșevici. Jabotinski trimisese traduceri de versuri mai multor redacții de ziare și reviste, însă majoritatea nu au ajuns să vadă lumina tiparului. Norocul i-a surâs când un poet rus a remarcat traducerea făcută de tânărul școlar
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
de cunoștintele lui în limbi străine l-a trimis în calitate de corespondent la Berna, în Elveția, precum și în Italia. De asemenea el a mai colaborat și cu ziarul „Odesskie novosti”. Din copilărie Jabotinski a fost bun prieten cu scriitorul, poetul și ziaristul rus Kornei Ciukovski.În 1903 cand Ciukovski a lucrat la Londra, Jabotinski a luat parte la nunta acestuia cu Maria Goldfeld. În timpul șederii în Occident, Jabotinski a făcut studii juridice la Berna, și apoi la Roma. În primul său drum
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
impunerea limbii ebraice în școlile evreiești, împotriva tendinței de rusificare. În ciuda eforturilor făcute în cursul unor lungi turnee de conferințe pe această temă, nu a găsit sprijin pentru propunerile sale în rândul conducerii oficiale ale mișcarii sioniste locale. La conferințele ziariștilor evrei din Rusia, Jabotinski s-a situat în fruntea celor care au formulat revendicarea conferirii statutului de grup etnic independent evreilor din Imperiu. Într-o serie de articole, el a propus ca soluție a problemei evreilor din Rusia obținerea unei
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
oportunitatea de a da educație copiilor și ajutorul medical în caz de boală. După 1923 Jabotinski a fost redactorul șef al săptămânalului evreiesc in limba rusă Rassvet (Zori), publicat la început la Berlin, apoi la Paris. În afara activitatii sale de ziarist, el a publicat si romane, sub vechiul său pseudonim „Altalena”. Romanul său „Samson Nazorei” (Samson Naziritul) (1927) a cărui acțiune se desfășoară în vremurile biblice, a fost urmat mai târziu de „Cei cinci” (Piatero) scris în 1935 și publicat în
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]