85,350 matches
-
și descrierea lor pe care o găsim în Scripturi. Așa cum Michelangelo nu a putut să o ia drept model pe Maria și Isus pentru a sculpta „Pietà”, pentru că Maria și Isus au trăit cu cincisprezece secole înainte de el, la fel scriitorii biblici, în special cei ai Vechiului Testament, au scris adesea la mult timp după întâmplarea evenimentelor pe care le descriu. Cu toate acestea, „Pietà” a lui Michelangelo redă ceva din participarea Mariei la pătimirea și moartea fiului său, fapt pe
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
e la fel de adevărat și că nu s-a mai arătat în această regiune pentru câțiva ani. Se va întoarce în anii 849 (după patru ani), 848 și 845 î.C. Cât o privește, Biblia nici nu amintește de această bătălie. Scriitorii biblici nu erau prea interesați de politica internațională a timpului, ci mai mult de problemele religioase ale acestei domnii. Așadar, figura lui Ilie era centrală, cea a lui Salmanasar al III-lea, nesemnificativă. Biblia, ca orice operă literară este rodul
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
asupra Egiptului din 685 până în 664 î.C.. Probabil, a fost asociat la tronul tatălui său, Șabaca, începând cu anul 690 î.C. În orice caz, nu suntem după anul 701 î.C. Există două soluții la această problemă: sau scriitorii biblici îl confundă pe Șabaca cu fiul său Tirhaca, sau armata egipteană era condusă de principele Tirhaca. În orice caz, Senaherib vorbește de o bătălie împotriva unei armate egiptene fără să citeze numele comandantului său. Acest lucru se explică mai
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în cetatea lui Yhwh”, „Triumful lui Senaherib”, „Senaherib, el campeador”, „Veni, vidi, vici”, „Trădători umiliți”, „Cealaltă față a campaniei”, „Amărăciunea unui marș spre Mare” etc. Sunt titluri posibile, în care apar opiniile diferitelor părți: iudeii, locuitorii Ierusalimului, partidul lui Ezechia, scriitorii regelui, profetul Isaia, opinia oficială și opinia publică asiriană. Dacă interesează ce spune Biblia, trebuie să căutăm în diferite ziare. De ce? Dintr-un motiv simplu: Biblia nu este un ziar, ci un chioșc de ziare. Nu găsim doar o opinie
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
și în Redacția programului în limba română de la Radio Novi Sad. În 1970 obține licența la Facultatea de Filologie a Universității din Belgrad, specialitatea limba și literatura română. Își ia doctoratul în filologie cu teza Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, susținută la Facultatea de Filologie a Universității din Timișoara (1979). Din 1974 este lector de limba română la Facultatea de Filosofie din Novi Sad, unde parcurge treptele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
subiective, paginile configurează un context semnificativ, familiar autoarei: mișcarea literară, științifică și culturală a românilor din Voivodina, a cărei istorie vie e scrisă aici. Niciodată patetică, exprimarea se dovedește exactă și egală, având în sprijin o curată limbă românească. Proza scriitorilor români din Voivodina (1986) propune cercetarea operei a zece autori care au publicat între 1945 și 1985, întreprinsă dintr-o perspectivă lingvistică și stilistică. SCRIERI: Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
egală, având în sprijin o curată limbă românească. Proza scriitorilor români din Voivodina (1986) propune cercetarea operei a zece autori care au publicat între 1945 și 1985, întreprinsă dintr-o perspectivă lingvistică și stilistică. SCRIERI: Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Novi Sad, 1980; Proza scriitorilor români din Voivodina, Pancevo, 1986; Cugetări, postfață Ștefan N. Popa, Novi Sad, 1996; În amurg. Memorii, confesiuni, însemnări de călătorie, Timișoara- Pancevo
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
zece autori care au publicat între 1945 și 1985, întreprinsă dintr-o perspectivă lingvistică și stilistică. SCRIERI: Normă și dialect în limba scriitorilor bănățeni de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Novi Sad, 1980; Proza scriitorilor români din Voivodina, Pancevo, 1986; Cugetări, postfață Ștefan N. Popa, Novi Sad, 1996; În amurg. Memorii, confesiuni, însemnări de călătorie, Timișoara- Pancevo, 2002. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina” (Pancevo), 1996, 1; Popa, Lit. rom. Voivodina, 289-290. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
și începutul secolului al XX-lea, Novi Sad, 1980; Proza scriitorilor români din Voivodina, Pancevo, 1986; Cugetări, postfață Ștefan N. Popa, Novi Sad, 1996; În amurg. Memorii, confesiuni, însemnări de călătorie, Timișoara- Pancevo, 2002. Repere bibliografice: Ioan Baba, Compendiu bibliografic. Scriitori, „Lumina” (Pancevo), 1996, 1; Popa, Lit. rom. Voivodina, 289-290. C.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287954_a_289283]
-
Și pentru noi, Într-o vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a-și împlini existența, versurile lui Z. au de la început o claritate aparte, în sensul concentrării maxime asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
un timp ca profesor de liceu. În 1980 debutează în „Orizont” și ulterior figurează în volumul colectiv Drumul cel mare (1985), iar prima carte de proză, Indiile galante, îi apare în 1993, fiind distinsă cu Premiul Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor. Colaborează la „Amfiteatru”, „Viața studențească”, „Forum studențesc”, „Aradul literar”, „Vatra”, „Familia”, „Calende”, „Focus Vest” ș.a. Dincolo de formele epice folosite (narațiunea obiectivă, rememorarea, documentul, jurnalul etc.), proza lui P. relevă câteva trăsături ce indică un autor capabil să evite excesele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
nonșalanță, în orice caz fără fanatism. Paginile, vii și pline de culoare, configurate ca un puzzle, sunt străbătute de ironie, de umor burlesc sau grotesc, adică de ceea ce trimite la distanțarea de lumea contemplată și reconfigurată în text, cu care scriitorul nu vrea ori ezită să se identifice. Personajele, sumar creionate, însă memorabile prin destin, limbaj și comportament, își trăiesc, cu resemnare uneori, cu exasperare alteori, existența desfășurată între estetism și trivialitate. Maniera predilectă este aceea a alăturării celor mai diverse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
Enescu, Prezențe editoriale bihorene, F, 1985, 4; Cornel Ungureanu, Debutanții, O, 1994, 1; Carol Sebastyen, „Indiile galante”, „Cuvântul”, 1994, 4; Cornel Ungureanu, Generali și soldați, O, 1995, 1; Cornel Ungureanu, Prozatorii. Continuitate și alternative, O, 1997, 1; Eugen Bunaru, Complicitatea scriitorului, O, 1998, 7; Florin-Corneliu Popovici, No man’s land, „Paralela 45”, 1999, 21 septembrie; Olimpia Berca, Parabolă și melancolie, „Paralela 45”, 2000, 20 iunie; Emilia David, „Imperiul de praf”, OC, 2000, 19-25 septembrie; Adrian Dinu Rachieru, Un moralist, CNT, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288975_a_290304]
-
să-l convertească la diabolism. Ambii prieteni, poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
pragul casei, Chișinău, 1964; Ștrengarii, Chișinău, 1965; Acoperiș deasupra capului, Chișinău, 1966; Cascade, Chișinău, 1968; Marghit, Chișinău, 1970; Strada, Chișinău, 1972; Scrieri alese, Chișinău, 1993. Repere bibliografice: Raisa Suveică, Vorbește creația, „Octombrie”, 1956, 7; Mihail Știvelman, A doua carte a scriitorului, „Nistru”, 1957, 6; F. Levit, Înclinații și orientare, „Nistru”, 1962, 2; Ion Ciocanu, Din mii de tone, „Nistru”, 1964, 8; Ion Ciocanu, Articole și cronici literare, Chișinău, 1969, 41-70; Victor Prohin, Revenire: Boris Vlăstaru-Wexler, „Scrieri alese”, LA, 1993, 3-4; Cimpoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290611_a_291940]
-
1964, face cunoștință cu mai toate închisorile comuniste. Eliberat, lucrează ca expert contabil în mai multe instituții din București. În 1976 se expatriază, stabilindu-se la New York, unde lucrează ca funcționar și expert contabil până la pensionare. Publică sporadic în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Acțiunea românească”, „Solia”, „Unirea”, „Drum”, reviste ale exilului românesc, iar în anii din urmă scrie în periodicele aromâne din țară, „Deșteptarea” și „Dimândarea”. A redactat, de asemenea, o pagină pentru aromâni în ziarul „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
București, 1942; Maria Cantacuzino, București, 1943. Ediții: Vasile Alecsandri, Poezii, I-II, introd. edit., Craiova, 1940. Traduceri: Kate Douglas Wiggin, Rebecca de la Valea Soarelui, București, 1928. Repere bibliografice: D. Popovici, „Viața lui Alecsandri”, SL, 1942; Bucur, Istoriografia, 390; Alex. Oproescu, Scriitori buzoieni. Fișier istorico- literar, Buzău, 1980, 70-71; Valeriu Nicolescu, Gheorghe Petcu, Buzău Râmnicu Sărat. Oameni de ieri, oameni de azi, I, Buzău, 1999, 378. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]
-
literar și artistic”, „Rampa”, precum și la publicații de specialitate ca „Revista avocaților” sau „Jurnalul avocaților”. A mai semnat Alexis Bihoreanu, V. Iru, Mircea Robu, Banul Mărăcine, Dr. Bemol. A colaborat la Radiodifuziunea Română, la redacția pentru străinătate. B. este un scriitor deosebit de prolific. El se încearcă în toate genurile literare, mai puțin în dramaturgie, unde poate fi semnalată o singură piesă, scrisă în colaborare cu V. Cotan, Sub lumina lunei (1921). Debutul său editorial de sine stătător are loc cu volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
pentru că nu îl înțelege decât superficial, își plasează eroinele în ipostaze apăsat dezavantajoase, imorale chiar. Intriga se desfășoară rapid, previzibil, trădând preferința pentru un anumit tip de acțiune și anumite caractere. B. scrie și literatură pentru copii, chiar una reușită. Scriitorul mai publică și câteva plachete, unele omagiale, arătându-se același îndrăgostit de mare dintotdeauna: I. Gr. Periețeanu, poet al mării (1942), Marea și muzica (1944), Camo˜es, cavalerul mării (1945), Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi (1946). SCRIERI: Sub lumina lunei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, București, 1982 (în colaborare cu Romeo Drăghici). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Morții”, versuri de Al. Bilciurescu, ALA, 1922, 104; Radu Mislea, Scriitorul Al. B., „Omul liber”, 1931, 346; Al. Robot, Al. Bilciurescu - M. Toneghin, „Doamna Casanova”, RP, 1932, 4481; Petre Dinu, „Doamna Casanova”, „Azi”, 1933, 1; Romulus Demetrescu, Al. Bilciurescu, „Tichia de mărgăritar”, PLI, 1935, 8-9; G. Călinescu, M. Toneghin - Al. Bilciurescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
și literatura spaniolă și hispano-americană, inițial în învățământul privat secundar din capitala Greciei, iar, după 1991, la Centrul de Limbi Străine al Universității din Atena, completate de o bogată activitate culturală (emisiuni radiofonice, conferințe, publicistică, traduceri). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor Greci, al Asociației Internaționale a Hispaniștilor și al Asociației Internaționale de Literatură Comparată și al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
în învățământul privat secundar din capitala Greciei, iar, după 1991, la Centrul de Limbi Străine al Universității din Atena, completate de o bogată activitate culturală (emisiuni radiofonice, conferințe, publicistică, traduceri). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Scriitorilor Greci, al Asociației Internaționale a Hispaniștilor și al Asociației Internaționale de Literatură Comparată și al Societăților elene de profil. A debutat, elev fiind, cu un sonet în „Scânteia tineretului”; devine, la numai șaptesprezece ani, redactor al „Paginii elevului” în săptămânalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
1985 este prezent cu eseuri, studii și traduceri în publicații științifice și literare grecești, franceze, române, spaniole și sud-americane. Cartea de debut, scrisă în limba greacă, apare în 1979 la Atena (Neohelleniko Triptycho. Kavafis-Seferis-Sikelianòs) și cuprinde eseuri dedicate celor trei scriitori greci. Primul volum în română este Formă și deschidere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), care, după un eseu despre Cartea ca simbol al vieții, include două secțiuni bine definite, prima fiind Triptic românesc, unde analiza se referă la Tudor Arghezi, Lucian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
grecești, franceze, române, spaniole și sud-americane. Cartea de debut, scrisă în limba greacă, apare în 1979 la Atena (Neohelleniko Triptycho. Kavafis-Seferis-Sikelianòs) și cuprinde eseuri dedicate celor trei scriitori greci. Primul volum în română este Formă și deschidere (1980; Premiul Uniunii Scriitorilor), care, după un eseu despre Cartea ca simbol al vieții, include două secțiuni bine definite, prima fiind Triptic românesc, unde analiza se referă la Tudor Arghezi, Lucian Blaga și la Urmuz, luminat printr-o paralelă cu Julio Cortázar. Cealaltă, Două
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]
-
a redactat o seamă de capitole din cursuri universitare de literatură spaniolă și sud-americană: în țară, în anii ’70, colaborează la Istoria literaturii spaniole, 1975, Stil și compoziție în romanul hispano-american de azi, 1976, Conflictele Epocii de Aur la marii scriitori ai barocului: Quevedo, Góngora, Calderón, Gracián, 1976. În Grecia publică Literatura hispánica (1990), Teoría de la traducción (1991). Preocuparea constantă pentru cele mai noi metodologii de abordare a textului literar, structuraliste și poststructuraliste, nu umbrește nicicând preocuparea de a capta și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287653_a_288982]