3,501 matches
-
buimac să răscolesc și valea, Venind de sus, din munți semeți sub creste. Îți caut ochi să îmi alunge jalea Ce parcă-n piept adânc mă răscolește, Dar vocea ta senin m-ademenește Prin vag ecou ce-ți repeta chemarea. Îmbrățișări, săruturi curg năvală, Sub noi cresc flori - grădină-nmiresmată, Ascuns izvor ne-ngână-n hârjoneală, Iar păsări trec în horă spiralată. Se trece zi și noapte inegală În visul meu, când fosta-i răsfățată... Referință Bibliografică: De dragoste, în oglindă
DE DRAGOSTE, ÎN OGLINDĂ... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363734_a_365063]
-
obțină voturile la care visase. Se scutură ca un maidanez ud. N-are rost să se mai gândească la trecut, la ce a fost și ce a ajuns. Disperat, Martinel Cefan-Cenan se agață cu privirile de puternicul Lădaru, așteptând o îmbrățișare consolatoare, ori măcar un cuvânt de încurajare. În schimb, bătrânul se-apucă să-i dea palme psihologice: - Dragule, problema-i că tu ești ... orfan ... - Nu-s orfan ... , nea Nelu ... , se apără stângaci, nedumerit că îi aruncă asta în față tocmai
CANDIDATUL de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363708_a_365037]
-
Îi era dor de respirația ei, de visele ei, de visele lui, cu și despre ea. Se ridică în vârful picioarelor, să se uite peste orizont, poate reușea să o vadă. Era, însă, prea departe... Se consolă însă cu o îmbrățișare în gând și cu amprenta zâmbetului ei pe care il lașase agățat de ușă de la intrare. Cu urma pașilor ei care îl ardeau de fiecare data cand pășea pe parchetul trist și singuratic. Era atât de singur... Noaptea când se
DOR de VIOREL VINTILĂ în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363763_a_365092]
-
râs-n față mă simte viu suspină surd dar n-a-nțeles să îi șoptesc e tot ce pot rămâne doar un vânt în trecere murind pe aripa lui călătorii ne regăsim ca semeni nu m-am pierdut ascuns de îmbrățișări hidoase mi-a ignorat ființa aleargă un năluc eu zbor străbat durerea respir acum îmi cânt iubirea așa mai tare mă aprind sunt briza mării viu tu dincolo de departe atingere fierbinte ce frânge chiar realul nebunia-i calmă eu suflet
SE AŞAZĂ UN PARFUM AMAR de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349493_a_350822]
-
ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Scrieri > DESTINE PARALELE - ROMAN Autor: Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1300 din 23 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Îmbrățișarea pădurii Cristian încerca să-și facă o analiză amănunțită a sentimentelor sale care uneori erau contradictorii. Era învățat să zburde dintr-o relație în alta, fără a poposi mai mult în vreuna decât un fluture pe o floare, considerând că
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1300 din 23 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349460_a_350789]
-
pentru a ieși mereu în față, ajung și la acte reprobabile.. însă, chiar și fără sunt în top. Eu unul nici la germani n-am întâmpinat o așa dificultate de comunicare, ba dimpotrivă, am simțit o preîntâmpinare, o căldură, o îmbrățișare sufletească mai mare decât chiar la englezii, ce-și spun despre ei că respectă foarte mult pe marinari, dar par parșivi. În primul rând că corectitudinea germană este „călduroasă”! Ori, chiar și numai din asta ei comunica. Da, ca o
AVENTURI IN RIO! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349503_a_350832]
-
-mă mai devreme decât de obicei și având totul pregătit pentru a doua zi. În noapte, se auzi soneria ceasului deșteptător, spărgând liniștea zorilor. Era ora trei și jumătate. Cu ochii lipiți de somn, am încercat să mă despart de îmbrățișarea plăcută a pernei și să mă grăbesc spre bucătarie. Am aprins aragazul, am umplut ibricul cu apă, l-am pus să fiarbă cu o linguriță de zahăr și mi-am pregătit repede cafeaua. În timp ce fierbea apa, m-am spălat pe
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349505_a_350834]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ALĂTURARE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1308 din 31 iulie 2014 Toate Articolele Autorului În dreapta muntele, în stânga marea, în dreapta gândul tău înalt în stânga îmbrățișarea ta, uriașe prin intensitate, Între acestea, un curcubeu aruncat în cerul clipei: eu. Referință Bibliografică: Alăturare / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1308, Anul IV, 31 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate
ALĂTURARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349557_a_350886]
-
sânge. Durerea ce-o simțea în buze și gustul firișorului de sânge se transformară la Cris în plăceri pe care nu le-a primit de la nicio fată ce i-a desfătat orgoliul său de armăsar. Încet, încet pierzându-se în îmbrățișări și sărutări pasionale, cei doi tineri se apropiau de impozantul pat atrași ca de un magnet. Andrada când simți marginea patului lovindu-se de gleznele sale, se lăsă să alunece ușor pe spate ca într-o plutire.Salteaua din fulgi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349459_a_350788]
-
o călduroasă fraternitate. Un acord tacit: armele să tacă, să se lase învinse de Lumina divină. Pentru câteva clipe, toți au considerat că sunt făpturi cu aceleași valori și că interesul niciunuia dintre ei nu era reprezentat prin acest război: îmbrățișări, schimburi de țigări, de ciocolată, de fotografii și de adrese, promisiuni de întâlniri după încheierea păcii... dacă vor mai fi în viață. Peste puțin timp erau împreună într-un aprins joc de fotbal, mult evocat după terminarea războiului. Mai mult
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
ținută înafara României, Psalmul 133 devine o realitate. Deabia așteptăm să ne vedem, să întărim legăturile frățești...și ne despărțim cu greu. La picnicul la iarbă verde de luni, bucătarii transpirau la miile de mici și pulpe de pui, iar îmbrățișările, amintirile, zâmbetele și discuțiile nu se mai terminau. 3) PATRITISM SPIRITUAL. La convenții întărim nu numai identitatea noastră de Români, ci însuși pocăința noastră se adâncește, credința crește, și dragostea lui Dumnezeu este turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt
CONVENTIA BISERICILOR PENTICOSTALE ROMANE DIN SUA SI CANADA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349588_a_350917]
-
invitați sau ziariști, echipe de televiziune, fără să dea nici un semn de oboseală, mai ales că în acea zi era o căldură insuportabilă în București și chiar noi, „cei mai tineri”, ne simțeam fără vlagă. Ne-am salutat cu o îmbrățișare strânsă și am simțit că această persoană, care are atâta forță exterioară, este la fel și în interior. Am vrut să văd dacă opera ei artistică îmi dă dreptate în această logică a mea și, într-adevăr, nu m-am
INTERVIU CU ANTÓNIO CALDERÓN DE JESÚS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349584_a_350913]
-
domnișoara’’. Proza Dorinei Neculce redă fantasmele copilăriei, reveriile amăgitoare amestecate câteodată cu Sfinți, cu excepția parodiei Amicul de pe Internet, și al câtorva proze scurte și poezii, cu tentă vag religioasă sau mitologică și de analiză a amintirilor proprii. Impresionant episodul din Îmbrățișarea înecatului, cu ideile ce au străbătut-o atunci, cu senzațiile ce au cuprins-o și nu au lăsat-o o bucată de vreme. Scriitoarea nu e cuprinsă de remușcările tinereții în întâmplările narate ci doar le spune cu intenția clară
DORINA NECULCE. TIMP LIMITAT de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349608_a_350937]
-
dăruită doar ție. Cu o rară generozitate, Anca Bulgaru dăruiește tuturor, câte ceva. Are pentru fiecare: o floare, o primăvară, un soare de vară, un amurg de toamnă sau un bulgăre de nea, un copac cu ramurile îngemănate ca într-o îmbrățișare, toate acestea dovedindu-ne că pe tărâmul artei pot sta față în față “Doar doi”: cel care dăruiește (artistul) și cel care primește ( iubitorul de artă). Nu ai cum să nu fii în tagma admiratorilor artei Ancăi Bulgaru, ținând cont
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
distrugi...". "De ce?". "De parcă n-ai ști...", am ezitat. Nu voiam să pun pe tapet evenimentele recente. "Nu ai vrea, mai bine, să ne continuăm discuția la tine acasă?". "Ba da... ești binevenit", îmi răspunse. Peste puțin timp, mă pierdeam în îmbrățișările ei, îi acopeream cu sărutări trupul fierbinte, negru, aproape primitiv... Am cuprins-o, i-am simțit izul adânc în nări, am iubit-o în neștire, iar și iar... "O fac ca să uit... Dar și pentru că mă atragi ca un magnet
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
târg creionate din zbor în jurul planetei zbârcite, pe-nserate când lumina se cere la lupă. Lădoiul, cu-n etanș cauciuc în jurul ușii masive alinta măruntaie la temperaturi de la Poli Din misterul rochiei, un tremur și-un sughiț galactic scutura nărăvaș frigiderul; îmbrățișări igienice învăluiau comori neștiute sau bănuite... De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Auzea prin iatacuri șoapte în tonuri suave: Fă așa, fă așa! Deschide fereastra Închide ușa Pune rufele În mașina de spălat Când sunt gata Întinde
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
de viață, veselă și predispusă la ghidușii. Lua câte o frunză de stejar și-l gâdila pe Cristian pe față, lăsându-se cuprinsă de acesta cu mâna de după mijloc și în pași ritmați dansau pe alee, apoi se smulgea din îmbrățișarea lui fugind pe alee, dar nu așa tare să nu fie prinsă, îmbrățișată și sărutată de Cristian. Îi plăcea jocul și se simțea fericită că a ieșit în natură cu prietena ei și cu băieții. Chiar, ce-o face Deea
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
apropiind-o de pieptul lui, iar când a terminat de recitat, buzele deja au pus stăpânire pe gura fetei cu multă pasiune. Surprinsă nepregătită și aflată încă sub hipnoza versurilor și a momentului liric, Andrada se smulse cu greutate din îmbrățișarea și sărutarea pătimașă a tânărului asediator. - Ce faci? Parcă am discutat ceva acum câteva minute. - Bine atunci, îți voi face o mărturisire și începu din nou să recite: Gândind la tine-nșir mărgăritare, Ești un mister și-aș vrea să
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
limpede cascadă se revarsă în cruce foaia de hârtie e simplă albă în jurul conturului crucii o clipă de neatenție și retezi brațele crucii Doamne te rog dăruie aripi omului-origami hârtia e albă simplă îndoi marginile le aduni ca într-o îmbrățișare și lași crucea să prindă singură conturul unui om foaia de hârtie e albă simplă se mișcă singură printre rafturile de cărți în care oameni-origami primesc salutul timid al crucii în mișcare foaia de hârtie devine rugă într-un dans
ORIGAMI-OM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 870 din 19 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350398_a_351727]
-
simte că trăiește. Nu simte fiorul care te cuprinde de dorul persoanei iubite. Cum furnicăturile ce le simți în stomac de emoția întâlnirii cu persoana dragă se amplifică după primul sărut primit. Cum simți căldura ce te cuprinde la o îmbrățișare a iubitului. Toate acestea numai dacă ești îndrăgostit și ești iubit le poți trăi. - Sper să trec prin toate aceste simțiri cât mai curând. Chiar am început să am senzația acestor sentimente. - Nu le mai lua în derâdere. Eu am
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349012_a_350341]
-
mă prezint: strălucind sub neînțelesuri sau simplist sub tăcere? Să-mi pun cerceii și brățara argintate sau pietruite în culoarea lunii, a rozului-cuarț sau doar a speranței? Și pasul cum mi-l dorești dragule? Cântat sau doar sprințar spre eleganța îmbrățișării? Să îți privesc toate visele recunoscându-le sau să mă prefac neștiutoare, naivă, inocentă? Degrabă, trimite pasărea noastră să-mi dea de știre prin al ei viers și voi respecta întocmai, a ta vrere! Referință Bibliografică: Prima întâlnire / Lia Zidaru
PRIMA ÎNTÂLNIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349174_a_350503]
-
la aniversare? Devenisem eu tristă doar la gândul că, din rațiuni “de imagine și popularitate”, un părinte își poate lăsa copilul singur de ziua lui. Un telefon...oricât de afectuos și plin de promisiuni ar fi...nu ține locul unei îmbrățișări. Toată treaba...cu afecțiunea...cădea în sarcina lui Trișpe. Dacă dumneavoastră credeți că nu s-a descurcat, vă înșelați! Un motan negru, lucios, cu ochii verzi-fosforescenți poate, dacă el vrea, să facă ravagii. N-a alergat vesel doar prin platourile
AVENTURILE MOTANULUI TRIŞPE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349158_a_350487]
-
a plăcut a cânta , am iubit câmpul, pădurea, susurul izvorului, răpăiala ploii, animalele, muncile câmpului. Mi-a plăcut viața, omul... toate acestea se regăsesc în cântecele mele. Și cântecul m-a plăcut pe mine și ne-am unit într-o îmbrățișare cu iubire reciprocă! Strădaniile fără de care nici metalele scumpe nu strălucesc depind întotdeauna de voința și forța individuală. Dar cântecul are și din partea lui de dăruit ceva fără de care cântărețul nu s-ar deosebi de piatră. În piatră e tăcerea
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
ochi și numai cu părul de pe o parte smuls, Timona reveni zâmbitoare în ogradă unde nemții tocmai își făceau siesta și își reglau digestia eliminând gazele intestinale pe căile naturale binecu- noscute și celor din mirificul Fâlfani. Au urmat apoi îmbrățișările, strângerile de mână, bărbătești, dar foarte profunde ca semnificație, câteva lacrimi cu: „să-mi scrii fă, să nu mă uiți că-mi căzuși dragă și te-nvățai cum să face iahnia și plăcinta dă bostan, dă să le spargi pă
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
defilează în memorie chipul maestrului de la o decadă la cealaltă, îl privesc mai atentă și-accept cum vîrstă nu ne uita pe niciunul achitîndu-se de fiecare... După ropotul de aplauze potolite, atribuite interpretei, fiecărui muzician al orchestrei, după sărutul și îmbrățișarea maestrului, Khatia Buniatishvili ne oferă un fragment din Franz List. Maestrul de astădată rămas în picioare într-o extremă a scenei e absorbit de muzică lui List, atent, cântărind fiecare sunet, fiecare notă ieșită din clapele pianului și de atîta
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]