6,312 matches
-
baby-boom de-abia ating vârsta de activitate, pentru anii 1966 1974. Acestea sunt cele trei faze în cursul cărora recursul la imigrație se arată a fi cel mai necesar. Invers, anii cei mai "depresivi" din punct de vedere economic se împacă ușor cu cel mai slab recurs la muncitorii imigranți (anii 1930 și faza creșterii relansate de după 1975 aproximativ). Nu e mai puțin adevărat că aportul migrațiilor nu este neglijabil: totalul cumulat de fluxuri migratoare nete trimite spre 5,5 milioane
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
A doua axă politică privește modalitățile de ajutorare a familiilor, atât în ceea ce privește vărsământul prestațiilor în calitate de îngrijitor/îngrijitoare de copii mici, cât și pentru diminuări ale fiscalității datorate responsabilităților familiale. Concediile parentale remunerate stimulează participarea feminină ajutându-le pe femei să împace viața profesională și viața familială, păstrând pentru ele în același timp o legătură privilegiată și permanentă cu locul de muncă, gaj al stabilității angajamentului lor pe piața muncii. Flexibilitatea timpului de lucru este un factor ce trebuie să însoțească participarea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
adaugă faptul că femeile despărțite își refac mai puțin des un cuplu decât bărbații. La aceste modificări ale structurii familiilor se adaugă creșterea activității profesionale a femeilor, chiar dacă o parte din aceasta este exercitată cu jumătate de normă pentru a împăca viața profesională și cea familială. În Franța, mai mult de 80% din femeile între 25 și 49 de ani sunt active și rata de ocupare a femeilor trăind în cuplu și având trei copii sau mai mult depășește chiar 60
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de copilașul său la domiciliu. Majoritatea țărilor au urmat exemplul țărilor scandinave și au creat în mod progresiv un concediu parental. În același timp, structurile publice de supraveghere a copiilor s-au dezvoltat pentru a le permite părinților să-și împace viața profesională cu cea familială. Examinarea politicilor familiale europene duce la scoaterea în evidență a trei modele (Paquy, 2004). Primul model este comun unor țări pe cât de disparate posibil, ca Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia și Grecia, caracterizate printr-
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dorit. În acest spirit deci, Comisia Europeană a prezentat cartea verde, în ianuarie 2005, asupra gestionării migrației economice, plecând de la ipoteza unei Europe care va pierde 20 de milioane de lucrători între 2010 și 2030. Dar cum s-ar putea împăca cererea de mână de lucru tânără și calificată a țărilor îmbătrânite și nevoia țărilor sărace, pentru care întregul lor capital uman este necesar, de a evita exodul creierelor? Fertilitatea Cu un scenariu optimist de 2,1 copii pe femeie, populația
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și de la America pînă la Fiume tot atîta apă fusese că fusese numa’ apă, se Îmbarcă pe vaporul Caronia, drept care, a doua oară În viață, văzu cum sclipește, la capătul mării și la Începutul Americii, Femeia. Inima ei nu se Împăca defel cu uriașa statuie, cu ea ca semn În toată zarea. Bine măcar că nu era vie, căci dintre vii cei dintîi ce i-au ieșit În cale pe pămînt nou au fost bărbații de la vamă. Nu s-a mai oprit
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În Cluj Îmi Încurca totodată proiectele retorice. Visam de multă vreme că, la libertate (iar asta făcuse cum făcuse și venise), voi ajunge În nord și voi da glas, În public, vexațiunilor Îndurate de sensibilitatea mea filologică: nu mă puteam Împăca deloc cu lipsa de inspirație a administrației româ nești de după 1918 care masacrase străvechea onomastică a orașului, supunînd-o unei rebotezări, credea ea, mai neaoșe. Mă imaginam la tribună asemenea mamei Floare la Chicago cînd cu campania de recrutare În armata
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de Isus. și o face cu o precizie de funcționar al stării civile, declinând numele complet al împricinatului: „Iuda, șfiulț lui Simon Iscariotul”. Este cea mai completă formă a numelui personajului nostru din Noul Testament! Pe de altă parte, cum se împacă faptul că printre apostoli se află un „diavol” cu ideea elecțiunii apostolilor, altfel spus, cu caracterul elitist, în sens teologic, al apostolatului? Ajungem iar la aporia menționată adineaori: dacă Isus știa ce „diavol” alege, atunci nimeni nu poartă responsabilitatea predării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
iertat, chiar și cel împotriva lui Isus, dar blasfemia împotriva Sfântului Duh nu va fi iertată în veci. Întrebările explodează una după alta: Duhul Sfânt este mai presus decât Fiul, din moment ce blasfemia împotriva lui nu poate fi iertată? Cum se împacă existența unui păcat iremisibil, „de neiertat”, cu promisiunea mântuirii generale? De ce este atât de grav păcatul comis în legătură cu Duhul Sfânt? În cazul de față, nu există pocăință? Ce se înțelege sau ce trebuie să înțelegem prin „păcat sau blasfemie împotriva
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că acestea sunt două denumiri ale Sfântului Duh, neinvocat explicit de apostol: „Păcătuiește împotriva Duhului Sfânt cel care, disperând sau bătându-și joc sau disprețuind cuvântul (praedicationem) harului (gratia), prin care se dezleagă păcatele, și al păcii, prin care ne împăcăm cu Dumnezeu, refuză să se pocăiască de păcatele sale și decide să persiste (perdurandum esse) în dulceața (suavitas) aceea necredincioasă și mortală și rămâne până la capăt”. Apoi, rafinatul episcop se înhamă la o analiză foarte strânsă a versetelor evanghelice, procedând
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
curentul neotomist, dar nu numai). „Modernismul” de la sfârșitul secolului al XIX-lea văzuse just (întrucât aceleași probleme existau și atunci), dar a propus soluții false, căci, dorind să reacționeze împotriva pierderii sensului transcendenței, el „a căzut în agnosticism”; încercând să împace teologia cu știința, „a ajuns la abuzul exegezei critice”. Pe lângă aceste două critici majore, Daniélou mai face una, derivată: în opinia sa, în teologie s-a produs o ruptură între speculația teoretică și viața propriu-zisă. „Speculațiile teoretice separate de acțiune
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
trist și plângea. Și acolo, jos, în casa de care avea grijă, copilul adormise plângând. Părinții se certaseră din nou. Și atunci când cei mari se ceartă, glasul lui firav nu se mai aude. Alergase de la unul la celălalt, să-i împace, dar nici el, nici copilul nu fuseseră auziți. Acum se așternuse tăcerea dar nu liniștea. Tristețea se revărsa în valuri din casă, peste potecă, până la poartă, ba ajunsese și în grădină . Era cenușie și rece, ca un val înghețat, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
ascuțită minte mai ai ! Ți-am spus că asta nu e decât o poveste. Mai bine te-ai fi mulțumit cu ea. Zău că ți-ar fi fost mai bine ! A oftat din greu : Tu ce faci când vrei să împaci pe cineva ? Aaa, îl sărut și gata ! Dar dacă ai făcut o greșeală mare ? Ei, îmi cer iertare și chiar plâng, pe urmă îl sărut și gata! Iar dacă nu-i mulțumit, îi dau ce am eu mai frumos uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
Poate că pentru mine nu înseamnă nimic. Dacă m-ai supăra tare, tare de tot, ce ai face ca să te iert ? Păi, tu știi că te iubesc, ți-aș spune asta mereu, până m-ai ierta... Pe urmă ca să te împac ți-aș da ce am eu mai frumos, adică piatra, pe urmă te sărut, și gata ! Și te iert ? Sigur că mă ierți, fiindcă tu mă iubești, nu ?! Dar dacă cineva ar fi făcut o greșeală mare, mare de tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
și ce nu ! (apoi, vorbind ca pentru sine) Oricum, ar fi bine să te dau la învățătură ; umblă vestea că a venit un străin de ceva timp și-i adună pe toți și le vorbește... cine știe, poate te-o împăca și pe tine cineva... Cineva străin, că de ai tăi nu asculți... II Pădure. În mijlocul scenei, o stâncă (nu se vede vârful pare un platou de piatra, baza unei statui ; sus, aproape de locul unde începe să nu se mai vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
tăcere, apoi observă că faptele erau deja consumate și că nu trebuia să-și mai facă atâta sânge rău degeaba. Dar acum, că băiatul tău s-a însurat și are și el un rost, ar fi bine totuși să te împaci cu el, fu de părere Stelian, destupând o sticlă de vin cumpărat de la MAT și turnând în pahare. Grigore Gospodin se umflă în pene ca un curcan și nici nu vru s-audă de așa ceva. Cu o mână strânse mașinal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
fără grai, apoi revolta legitimă făcu să-i urce tot sângele la cap. Spiritul său justițiar se trezise din adormire. Bineînțeles, puteam să-mi închipui!... se revoltă el. Capisco bene alora! Molto benissimo!... O bandă de asasini, care nu se împacă cu gândul că le-a trecut timpul!... În cazul ăsta ar fi o crimă, dacă aș rămâne cu brațele încrucișate!... Nando, pentru Dumnezeu, nu începe iar..., îl imploră Mafalda cu lacrimi în ochi. Ticu își puse cruciș brațele pe piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Dar eu mi l-am scos de la inimă... Nici cu spatele nu vreau să mai știu de el!... E bine că te-nțelegi măcar cu ginerele ăsta tânăr, cu dascălul Marinică..., zise Stelian liniștit. A, da, cu Gâgă ăsta mă-mpac eu bine! dădu din cap Grigore Gospodin și se grăbi să o ia din loc, fără să mai lămurească de ce-i spunea ginerelui său Gâgă, și nu Marinică, așa cum era firesc. Peste vreo săptămână îl vizită Sever, care nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
că era poreclit economistul-politruc) îl avertizase să nu cumva să slăbească băierile de la punga statului și tot același lucru i-l repeta, cu mai multă delicatețe, ce-i drept, însuși Vlădulescu. Ce-ar fi putut, deci, să facă, spre a împăca și capra, și varza?... Grea problemă! În cele din urmă, după ce chibzui și cântări lucrurile în fel și chip, găsi o cale acceptabilă, dar cam la limita legii, de a ieși din dilemă și viră o sumă destul de importantă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o lăsase ca pe-o proastă acolo, în fața băcăniei și-n mijlocul târgului și se întorsese singur acasă. Și asta după ce de-abia se luaseră și ei, ca oamenii, de soț și soție... De atunci, cu toate că după o vreme se împăcaseră și nu mai pomeniseră de casa de la București, ideea că el, Virgil, în ciuda aparențelor favorabile, ar fi fost în fundul inimii sale "un om rău și egoist", îi intrase și nu-i mai ieșise niciodată din cap. Ba mai mult, de câte ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
umbla de zor să mai facă rost de un motor de udat, fiindcă avea de gând în mod foarte serios să-și extindă grădina de legume pe un loc de curând cumpărat și să mai încerce încă o dată să se împace cu Siminică, pe care voia cu tot dinadinsul să-l ierte și să-l facă mâna sa dreaptă într-ale grădinăritului. CAPITOLUL VI 1 Primul doi ani de facultate ai lui Victor Teodorescu se dovediră niște ani deosebiți în toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și chiar prin împrejurimile orașului, pe la mănăstiri. Săptămâna viitoare plec la Sibiu, îi dădu de veste în cele din urmă Felicia, în timpul unei plimbări prin Herăstrău. Stăteau pe aceeași bancă pe care stătuseră cu ceva vreme în urmă, când se împăcaseră, și sălciile plângătoare, cu crengile lor lungi, atingând pământul, se clătinau încet în bătaia vântului. Fata rosti aceste vorbe într-un anumit fel, îl privi în ochi și tăcu, așteptând. Victor rămase câteva clipe nemișcat, surprins s-o audă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
pe cale tlebuia să mi-o aducă balza? Da, fetița mamei, așa-i cum spui tu... Mama îți va aduce surioara pe care o aștepți nerăbdătoare de atâta vreme. Ca să nu fii singurică printre copii străini la joacă. Și să vă împăcați bine, și să aveți grijă una de cealaltă toată viața. Sigul, mama! Asa va fi cum spui tu... Mulțumesc! Si se va chema Simina, așa cum vleau eu... Bine, Sabinuța, așa va fi... În timp ce copilul sărea în sus de bucurie ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
-le existența, desigur că unii cititori te vor întreba cine-i acest 512. Rugămintea mea este să nu care cumva să le dai adevăratul meu nume, ci să le spui curat că am trecut în eternitate în deplină liniște și împăcat cu mine însumi și cu toată lumea. Rămâne ca dumneata să continui goana după adevăr! Mulțămesc! Vasilica Desigur că dumneata, stimate cititorule, nu ai cunos cut-o pe Vasilica pentru simplul motiv că ea nu a ieșit încă la vedere în lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
vârful căruia se vede întinderea de pământ peticită în culori, peste care se suprapun umbrele norilor. Adevăratele forme misterioase, grandioase fără să o știe, care pur și simplu trec pe-acolo sunt pătrunse de un respect față de divinitate specific românilor. Împăcate cu sine ele își continuă drumul, căci nu am simțit niciodată nevoia să facă altceva. Vița de vie, cultivată pentru a sta singură în bătaia vântului și a ploii, sub umbra grea a zilelor umede, rezistă și ea cum poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]