1,000 matches
-
ca un bezmetic dintr-o motoașcă de rogoz într-alta, încât m-am udat leoarcă, până-n brâu; opincile-mi clefăiau, încărcate de apă și de noroi, îmi clefăiau ca niște scroafe flămânde, scăpate la troaca plină; stropii de glod mă împroșcau pe haine, pe obraz, în ochi și-n gură; dar nu-mi mai păsa de nimic. Trebuia să ajung acasă teafăr. Da! Teafăr! Iar lupul? Să rămână și de data asta cu labele pe bot. Și cum fugeam, Ursu abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de cămin studențesc... Astă dimineață îi șoptește Moscovici lui Ienceanu, stropindu-l cu scuipat și dându-se tot mai aproape de urechea lui, fiindcă n-ar vrea s-auzim și noi chiar toate acele ce-i destăinue soacră-mea m-a împroșcat cu un duș rece la plecare, amintindu-mi pentru a nu știu câta oară, că i-am promis s-o transfer pe soție de la bibliotecă la cabinetul de științe sociale, c-acolo nu-i salahoria pe care-o îndură și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care deșurubase furtunul, mut și surd la tot ce se punea la cale pe seama lui. Înșuruba furtunul la loc și pornea polizorul ținându-l la depărtare și Într-o parte, Încercând să se ferească de perdeaua de stropi de motorină Împroșcați o dată cu jalea isterică, pornită cu suflu reînnoit. Porția de motorină dregea Într-adevăr glasul polizorului și-i sporea viteza de turație, pulverizându-se și Îmbibându-i hainele de lucru. Trecea prin haine și prin piele și dădea să ți se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și ciocanul de bătut tuburi, măcar că noi nu suntem de felul nostru neam de tubari și salahori. Până la urmă e bine că-s viu, deși rezistența prin vorbe o fi altceva. Aia e, că mănânci și bei și fuți și Împroști vorbe pe gură și pe hârtie, și dacă ești dibaci reziști și trăiești, nu te Îndoaie nici un fel de armă sau armată. — N-am timp de vorbă, Îmi spune doamna Bruescu de cum intru pe ușa biroului. Fața ei de vulpe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
să-i trag tot neamu-n pula lu’ moșu'! Tot neamu’ lui de ciobani și salahori și tubari. Numai’ de nu ne-ar trage ei pe noi, vere. Nu-i pasă lui Andrei nici cât lui văru’ Laur. Hohotește spre mine Împroșcându-mă cu salivă și sudoare. — Or să intre ei la bănuieli, face, pe un ton de o conspirativitate contrafăcută. Mai ales când or vedea căcatu’ ăla pe birou. — Or să miroasă ei ceva, zic. Duduie pământul sub picioarele noastre și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
am ajuns să percep aceste priveliști ca pe niște ispite conținându-și pedepsele În ele Însele. Peste tot pe unde trec, oamenii fac din viața lor o mizerie și un dezastru, fiecare poartă pe chip propria-i nenorocire, reproducând și Împroșcând la mari depărtări nenorocirea celorlalți. Plictisul, durerea, nenorocul, istovirea, sila și frica de viață, sila și frica de moarte, toate pulsează pe chipuri Într-o infinitate de măști și sub o aură de cataclisme, frustrări și zădărnicii, care ajung să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și frumoasă. Seară de vară, seară caldă și senină. Cerul era plin de stele. Forfota zilei în sat s-a potolit. Noaptea cuprindea încet-încet... tot înconjurul. Elevii seminariști stăteau în jurul focului... Focul pâlpâia în fum, și din când în când, împroșca văpăi într-o ploaie de scântei dănțuitoare. Toți tac... și, tac apăsați de tristețe și îngrijorare... Știrile de pe frontul de la Iași îi îngrijorează mult. Se uită adânc în inima focului... O vreme n-au scos o vorbă, sperau ca printro
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
-și îndepărteze gândurile rele. „..s-o dus, doar, la o „întâlnire”, nimic altceva !”. De fapt, toți aveau încredere în iscusința lui... Culcați pe o parte, sprijinți în coate, respirau cu nesaț răcoarea nopții.. ascultau și, se uitau în foc, cum împroașcă scântei. Deodată, un greiere începu încet încet... parcă o doină. „Hu-hu... hu-hu..!”, se auzi în vârful unui brad... Apoi, un fâlfâit greu, de aripă, trecu pe deasupra lor. Cârțu făcu un semn cu mâna, parcă ar fi alungat un gând urât
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mai adânc din țigară. Prin minte le treceau fel de fel de gânduri... cele mai multe erau rele. Alistar, noul venit în grupul lor, avea o privire ciudată și, părea puțin agitat. Un vreasc cu dop de rășină, trosni ca o pușcă, împroșcând scântei din spuză. Apoi, un fâșâit de animal de pradă, se strecură printr-un desiș din apropierea lor. Toți traseră cu urechea... ca vietățile pădurii, la pândă..toți erau oameni de munte... și, vânători încercați. „ - Un jder.. un jder după pradă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vulpi și mistreți. Era un vacarm de neînchipuit. Securiștii risipeau muniția, în direcții la întâmplare, în vreme ce, partizanii erau cu totul în altă parte și, la fiecare rafală a lor, cădeau zeci de urmăritori. Puștile automate și mitralierele tocau ca melițele, împroșcând mii de gloanțe fără nici o țintă. Puhoiul de milițieni și securiști năvalea ca o apă călcând peste proprii morți, lăsându-i în urmă. Situația se complica mult.. Căpitanul trebuia să ia o hotărâre urgentă.. Toți îl urmăreau cu coada ochiului
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a doua zi - atunci când rezultatul e favorabil - se continuă cu banchete bahice. Fecale De multe zile sufăr de constipație. Aia mi-a dat niște ierburi care mi-au provocat o adevărată explozie de materie fecală. Totul în jurul meu a fost împroșcat cu murdărie. Era un miros groaznic; același, poate, cu cel care sălășluiește în infern. Am vomitat. Aia a făcut curățenie fără să spună nici un cuvânt. Umilința mea a fost imensă: nu mai ajunsesem niciodată la o astfel de degradare. Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
strălucire. Așadar îți este impusă această probă: să-njugi la același plug grumazurile a doi tauri feroce. Taurii, ce erau ai lui Marte, nu înspăimântau numai prin coarnele fioroase; suflarea lor teribilă era de foc, aveau copite de bronz și împroșcau bronz fierbinte pe nările înnegrite de flacări. Ți s-a cerut apoi să semeni pe câmp, cu mână de moarte, acei dinți de zmei care trebuiau să dea viață unei mulțimi de războinici ce te-ar fi asaltat cu armele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să mă ridic și-am dat cu nasul în balega de capră, care are un miros foarte înțepător. În acele clipe agitate, mi-am dat seama că răsturnasem vasul cu lapte și-mi murdărisem veșmintele. Astfel, cu șezutul pe pământ, împroșcat cu bălegar și ud de noroi, mi-am amintit deodată de fostul meu renume de arbiter elegantiarum, de care mă bucurasem la Roma. Pot să spun că între luxuria de-atunci și murdăria de acum, mă complac mai mult în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
vulcanice: Perbuatan, Rakata și Danan. La 27 august 1883, dimineața la ora 10, a avut loc o explozie uriașă ce s-a resimțit până la 4653 km În Oceanul Indian; coloană eruptivă s-a Înălțat, asemenea unei fântâni arteziene, până la 25 km, Împroșcând cenușă și pietre ponce peste regiune și acoperind lumina soarelui timp de câteva zile; curgerile piroclasice au ajuns la o distanță de 40 km, distrugând localitățile de pe coasta Sumatrei; prăbușirea caldeirei a făcut ca trei sferturi din insulă să dispară
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
care populația civilă a fost nevoită să-l plătească, sub ocupația nazistă. În ceea ce privea incidentul de la Dalnic, raportul afirma că “...nouă depozite de acest tip au fost ticsite cu cetățeni. Soldații români au folosit furtune și pompe pentru a împroșca benzină în magazii și peste oamenii din interiorul acestora și apoi le-au dat foc.O lună mai tarziu, când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război 1 Jean Ancel, Transnistria, vol.II , București, Ed.Atlas
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
care populația civilă a fost nevoită să-l plătească, sub ocupația nazistă. În ceea ce privea incidentul de la Dalnic, raportul afirma că “...nouă depozite de acest tip au fost ticsite cu cetățeni. Soldații români au folosit furtune și pompe pentru a împroșca benzină în magazii și peste oamenii din interiorul acestora și apoi le-au dat foc.O lună mai tarziu, când s-au stins tăciunii,autoritățile române au adus prizonierii de război ca să sape sanțuri în jurul depozitelor,să scoată cadavrele, prin
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
un proces de mancurtizare, iată-l pe omul nostru jucând o piesă ieftină într-un „bâlci al deșertăciunilor”. Sub genericul „Voroniada”, tot anul trecut, probabil că se va prelungi și în 2008, s-a dat un adevărat asalt ideologic, de împroșcat cu noroi și de mistificare a adevărului care sare în ochi: limba moldovenească și națiunea moldovenească sunt invenții menite să ascundă adevărul istoric greu de contestat. Creația statală numită de artizanii ei de la Moscova Republica Sovietică Socialistă Unională Moldova, Republica Moldova
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Cuza, conștiința de neam s-a transformat în conștiință națională la care au migălit cronicarii și Stolnicul Constantin Cantacuzino și Dimitrie Cantemir și Școala Ardeleană și toți pașoptiștii. Când îi vezi pe Simioni Dascălii și Misaili Călugării contemporani cum își împroașcă neamul, poți fi sigur că sunt plătiți de cercuri interesate din străinătate. Adică, zic ei fără rușine, că toate ideile socialpolitice și filozofice sunt împrumutate, că ideea de românitate, românism, România, de naționalitate, patrie etc. sunt creații târzii ale unor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ia câte-o măsură/lumea-njură”, înjură chiar și dacă vrei sau chiar îi faci un bine, înjură așa, din obișnuință, din plictis, din criză, din toate, fără alegere, de mamă, de Dumnezeu, de biserică (ce popor religios!), spurcă și împroașcă cu lăturile unui limbaj buruienos fără nici un motiv, din plăcerea de ași procura o satisfacție facilă,, numai să te vadă terfelit, mototolit, minimalizat, ca să-ți treacă cheful de-a mai încerca să faci ceva, cât de cât, pentru cei cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi mai bine să ne întoarcem și să apucăm drumul pe ocolite? Dă-i drumul înainte, strigă nervos inspectorul. În acel moment un pietroi destul de zdravăn s-a izbit de un colț de stâncă și o ploaie de alice a împroșcat mașina; câteva l-au atins peste picioare pe șofer. Acesta rămăsese paralizat în picioare, deși Stan strigase: „Culcat!”, inspectorul și ajutorul său au îngălbenit. Șoferul s a uitat la Stan disperat. V-am spus că acest traseu e periculos. Mai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
lung de fiere; râsul lor, năvala nu ne curmă și mușcăm din piatră cu putere și-i lăsăm pe povârniș în urmă. Suntem jnepii, mergem în tăcere. Dacă-n calea noastră sar șuvoaie, le sorbim cu sete neînfrântă. De ne-mproașcă roca cu pietroaie, răzvrătirea ei mai mult ne-avântă. Totul ne-ntărâtă, nu ne-ndoaie; suntem jnepii și trăim din trântă. Poate înspre culmea cu mari focuri trecem peste sânge și morminte: Poate ne vom sfâșia de blocuri, nu-i
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ceară renegarea trecutului, adică să insulte și să blasfemieze concepția și ideologia căreia aparținuseră și oamenii pe care-i cunoscuseră, iar pe cei care erau aduși cu sila sau nu erau de față, dar încă nu făcuseră concesii, să-i împroaște cu balele murdare ale „omului nou, cinstit și drept”, după ce a cunoscut frumusețea morală a urii față de exploatatori și criminali. Cei ce rezistau presiunilor și reprezentau rezistența anticomunistă au fost chi nuiți cu metode speciale. A fost cazul comandantului Nicolae
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și calomnii în urma mea. La acest nivel să mă cobor? M-a durut, pentru sufletul lui, starea unui copil înșelat, care voia să dovedească și altora, nu numai închipuirii lui, că este un cineva, devreme ce a reușit să-l împroaște cu noroi pe Maxim. Dar cine era Maxim? Un nimeni de care nimeni nu știa și care nici nu mai figura în actele de stare civilă. Se târâse douăzeci și doi de ani pe pardoseala temnițelor, tremurând la gândul că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima sa cuvîntare ca purtător de cuvînt (răspunzînd amenințării unei posibile instaurări a dictaturii), l-a avertizat pe rege: "Pereții Palatului Regal vor fi împroșcați cu sînge"44. La 13 martie 1920, generalul Averescu a fost numit de către rege să formeze noul guvern. Acest guvern promitea noi alegeri, aducea noi asigurări Palatului și Regimului și servea (nu pentru ultima oară) drept o intermediere pentru clanul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
cel mai aproape de puritanism, astfel că relativismul rămîne în picioare. Cu atît mai mult cu cît corupția de toate felurile era atît de răspîndită, începînd cu Coroana (și de aici pînă jos). Cei care îl acuzau acum pe Iorga îl împroșcau cu noroi pe un om (proverbial de curat) de faptul că "s-a vîndut evreilor...". Așa cum o numeau membrii familiei Iorga în discuțiile cu autorul acestei cărți 138. Mahalaua bucureșteană a început să exagereze contribuțiile lui Blank, estimîndu-le de la 10
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]