5,122 matches
-
proprii În totalul structurii financiare 71,36% 64,28% 2.Costul capitalului propriu (=costul acțiuni obișnuite Tabel 4.11) 23,90% 101,00% 3. Ponderea capitalurilor Împrumutate În totalul structurii financiare 28,64% 35,72% 4.Costul real al capitalurilor Împrumutate (Tabel 4.9) 6,46% 5,92% 5.Costul mediu ponderat al capitalului [(rd1*rd2+rd3*rd4)(1-t)] (Tabel 4.10) 17,68% 63,07% În cazul celor trei societăți, costul mediu ponderat al capitalului evoluează strâns legat de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
5.Costul mediu ponderat al capitalului [(rd1*rd2+rd3*rd4)(1-t)] (Tabel 4.10) 17,68% 63,07% În cazul celor trei societăți, costul mediu ponderat al capitalului evoluează strâns legat de evoluția costului capitalului propriu, superior costului capitalului Împrumutat. Întreprinderile analizate preferă să distribuie dividendele acționarilor pentru a păstra neschimbată structura de putere și, implicit, de decizie la nivelul organizației; pentru a procura resurse financiare, cele trei societăți comerciale apelează la Îndatorare, beneficiind de costul real (implicit) al capitalului
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Întreprinderile analizate preferă să distribuie dividendele acționarilor pentru a păstra neschimbată structura de putere și, implicit, de decizie la nivelul organizației; pentru a procura resurse financiare, cele trei societăți comerciale apelează la Îndatorare, beneficiind de costul real (implicit) al capitalului Împrumutat, care se diminuează cu economia de impozit, determinată de deducerea cheltuielilor financiare cu dobânda la calculul impozitului pe profit. Totuși, În cadrul creării structurii financiare, este prezentă, adesea, opțiunea pentru creșterea capitalurilor proprii, care reprezintă o preocupare a Întreprinderii, În vederea dobândirii
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
518 3.420.068 Procesul de investire Investiții 1.724.211 5.621.942 + Cesiuni de active 15.500 1.153.358 = Fluxul de trezorerie disponibil Înainte de impozit 7.046.807 -1.048.516 Procesul de finanțare Capitaluri proprii + Resurse Împrumutate (noi Împrumuturi) 2.969.826 3.003.467 Cheltuieli financiare 13.257 110.810 Rambursări de Împrumuturi 1.114.525 1.383.073 Capitaluri Împrumutate + Creșterea capitalului propriu prin aport În numerar 0 0 Impozit pe profit 848.673 584
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
420.572 -1.615.424 Procesul de investire Investiții 486.059 2.985.276 + Cesiuni de active 1.028.158 305.029 = Fluxul de trezorerie disponibil Înainte de impozit 1.962.671 -4.295.671 Procesul de finanțare Capitaluri proprii + Resurse Împrumutate (noi Împrumuturi) 2.609.662 7.874.925 Cheltuieli financiare 602.917 1.670.118 Rambursări de Împrumuturi 3.162.814 2.360.464 Capitaluri Împrumutate + Creșterea capitalului propriu prin aport În numerar 0 0 Impozit pe profit 185.563
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
339.162 7.850.855 Procesul de investire Investiții 3.178.322 7.329.494 + Cesiuni de active 74.150 9.500 364 = Fluxul de trezorerie disponibil Înainte de impozit -1.765.010 530.861 Procesul de finanțare Capitaluri proprii + Resurse Împrumutate (noi Împrumuturi) 2.411.948 2.789.304 Cheltuieli financiare 621.350 4.619.092 Rambursări de Împrumuturi 415.902 787.860 Capitaluri Împrumutate + Creșterea capitalului propriu prin aport În numerar 195.000 0 Impozit pe profit 420.950 496
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
este și voluntară,și necesară<footnote Ibidem, I, 16 PG, XXVI, col. 44 D-45 AB; III, 62 PG, XXVI, col. 453 BC. footnote>. Cum era și firesc, exprimând conținutul credinței, Sfântul Ata nasie cel Mare utilizează comparații și analogii împrumutate fie din Sfânta Scriptură, fie din mediul cultural alexandrin, cum sunt: strălucirea și lumina sau râul și izvorul. Astfel, strălucirea provine din soare (din lumină), fără ca substanța soarelui să se împartă sau să diminueze; aceasta rămâne întreagă, precum rămâne și
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
criterii importante. 1. După apartenența capitalului investit riscurile pot fi: a) riscuri În afaceri, respectiv cele care cuprind gradul de risc al activităților desfășurate de către un agent economic sau o firmă anume, În situația În care nu se folosește capital Împrumutat. În acest caz, investitorul, ca și acționarii, mai ales, suportă lipsa de previziune numai din punctul de vedere al investirii capitalului propriu, fără a fi afectați de unele probabilități și incertitudini apărute În relațiile cu creditorii care, nefiind estimate corect
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
decisivă pentru demersul etimologic general propriu-zis, dar mai ales pentru etapa căutării originii numelui de loc. Atestarea documentară directă rămîne, firește, proba cea mai concludentă a vechimii unui toponim și indiciul că acesta ar putea fi moștenit sau format, respectiv împrumutat, anterior atestării sale. Dar și atestarea indirectă poate avea aceeași valoare probatorie. Astfel, dacă avem consemnarea documentară sau funcționarea în teren a unui derivat sau compus de la un toponim-bază, evident că acesta este anterior formelor create de la el. Este cazul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
observare“ nespecializată sau „insuficient de riguroasă“, slave sau maghiare pot fi date de romîni, în perioada bilingvismului, prin traducerea sau acceptarea traducerii numelor proprii, confundabile cu bazele lor apelative și neacceptate de autorități, dar mai ales prin folosirea apelativelor romînești împrumutate anterior din slavă sau din maghiară. Este vorba de toponimele pseudoslave ori pseu domaghiare, despre care a scris de atîtea ori Emil Petrovici. Așadar, vechimea toponimiei romînești este susținută de predominanța ei cantitativă covîrșitoare (care i-a împiedicat pe nou-veniți
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Vaslui. Stratul maghiar acoperă, cum e firesc, partea de vest a țării: Aiud, Beiuș, Căptălan, Fărcașa, Firiza, Geoagiu, Hășmaș, Hideg, Ieud, Mărăjdia, Nădaș, Racoș, Sebeș, Sighet, Trotuș. Multe dintre toponimele cu aspect maghiar pot fi formate de către romîni de la apelativele împrumutate din limba maghiară și devenite active în limba romînă: Berc, Borviz, Cherendeu, Chinchiș, Ciurgău, Covaci, Făgădău, Holda, Surduc, Tău etc. Conviețuirea cu populația germană se reflectă în cîteva toponime din Transilvania și Banat: Bungard, Vingard, Dîrbav, Ghimbav, Porumbac, Rodbav, Gherla
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu romînii sau chiar de către romîni care, înainte de a-i asimila pe slavi, au fost timp de cîteva generații bilingvi, fapt care a făcut să preia de la slavi sufixe și să le atașeze unor teme romînești, formînd cu aceste sufixe împrumutate toponime, romînești de data aceasta. Romînii devin astfel „creatori de topo nime slave“, de fapt pseudoslave. Între aceste sufixe se află și sufixul -ița, care la romîni este accentuat (Craiovița, Cîmpinița, Sucevița, Ampoița, Bălșița, Șercăița, Vedița, Hobița, Brăilița, Vădăstrița etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formate în limba romînă reprezintă abia 16%. Excesului de zel în „exploatarea“ ideii descoperite și promovate de el i se poate adăuga precaritatea metodei folosite (pornindu-se de la corpusul, probabil fragmentar, ales și continuînd cu interpretarea a ceea ce înseamnă toponim împrumutat sau creat în romînește; și ne gîn dim la celebra formulă a lui Emil Petrovici - romînii creatori de topo nime slave, maghiare, turcice etc. - în sensul că apelati vele sau antroponimele romînești folosite puteau fi împrumutate cîndva din limbile respective
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ca știință - scurt istoric În definiția etimologiei din DEX se spune că aceasta își propune să arate corespondența fonetică și semantică dintre cuvântul analizat și „etimonul“ său, cuvântul din limba presupusă a fi cea din care a fost moștenit sau împrumutat. Cele două principii, fonetic (forma cuvântului) și semantic (înțelesul său), au apărut de la începuturile etimologiei ca știință, în plină epocă a doctrinei neogramatice, și continuă să fie valabile și astăzi. Opera capitală pentru cunoașterea originii cuvintelor romanice este celebrul dicționar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
identității formale. Cele două criterii de bază, cel formal și cel semantic, trebuie completate cu alte criterii, suplimentare: răspândirea geografică, criteriul funcțional (poziția cuvântului în limbă), cel semantico-onomasiologic și cel istorico-social. Criteriul geografic este obligatoriu când este vorba de cuvinte împrumutate, mai ales din limbile popoarelor vecine. Astfel,un cuvânt care, prin forma și înțelesul lui, ne îndreaptă spre o limbă slavă și este cunoscut numai într-o regiune din vecinătatea unui teritoriu în care se vorbește limba respectivă are șanse
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în timp. De aceea, numărul cuvintelor nu poate fi stabilit riguros; există în orice limbă și cuvinte virtuale, care pot apărea oricând. Se și spune uneori: „Nu știu dacă există cuvântul, dar ar putea exista“ sau „Îmi sună cunoscut“. Cuvintele împrumutate sunt luate din limbile cu care limba analizată a intrat în contact de-a lungul timpului. Împrumutul se poate face însă și în interiorul aceleiași limbi: între graiuri sau între graiuri și limba literară. Ar fi trebuit să încep însă prin
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
română, un sistem moștenit din latină; cu sufixe ca -ar < lat. -arius (aurar < lat. aurarius) sau cu prefixe ca des < lat. dis(a desface < lat. disfacere) se formează multe derivate românești. Acest sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna a intrat în contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria limbii române, sunt
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
sistem s-a îmbogățit cu sufixe și prefixe împrumutate, odată cu cuvintele, din limbile cu care româna a intrat în contact; de exemplu, sufixele -iță (din bivoliță, perniță etc.) și -că (din tătarcă etc.) sunt de origine slavă. Sufixele și prefixele împrumutate, în diverse etape din istoria limbii române, sunt foarte numeroase. Există și alte mijloace interne de îmbogățire a lexicului unei limbi. Unele substantive comune sunt, la origine, nume proprii de persoană sau de loc. Și dacă istoria unor astfel de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cele mai izolate. Cuvintele noi se importă, așadar, împreună cu obiectul pe care îl denumesc și care era absent înainte (ca și în cazul fructelor numite ananas, kiwi) sau odată cu o noțiune necunoscută înainte (radioactiv). Sunt și cazuri când un cuvânt împrumutat (cabană < fr. cabane) înlocuiește un cuvânt care trimite la o realitate depășită (colibă, cuvânt vechi, foarte probabil din substratul traco-dac). Cele mai multe împrumuturi au loc fiindcă, așa cum am arătat la început, vocabularul este un sistem deschis, permeabil, care permite o fluctuație
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Malteza este puternic influențată de italiană, în toate domeniile, dar mai ales în lexic. În cadrul diverselor câmpuri semantice, în care se grupează cuvinte din același domeniu, unitățile de bază sunt semitice, în timp ce pentru unitățile lexicale mai complexe se folosesc termeni împrumutați: cuvântul care înseamnă „vânt“ este din arabă, dar cel având sensul „vânt de sud-est“ este sicilian; metalele simple sunt desemnate prin cuvinte arabe, dar pentru „staniu“, „plumb“ sau „oțel“ s-au împrumutat cuvinte italienești; termenul pentru „stradă“ este arab, dar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
și „colțul străzii“ sunt din italiană. Mai interesant este domeniul semantic al numelor de culori: cuvintele care înseamnă „roșu“, „negru“ și „alb“ sunt semitice, dar cele pentru „gri“ și „violet“ sunt din italiană, în timp ce pentru „albastru“ există doi termeni, cel împrumutat fiind mai frecvent decât cel tradițional. Nu există o „lege“ după care se împrumută cuvinte noi. După cum am mai spus, cel mai adesea un cuvânt se împrumută pentru că însoțește lucrul denumit: o marfă de export își aduce cu ea și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu ea și numele. Așa se explică de ce lat. vinum „vin“, cuvânt de origine mediteraneeană în latină, s-a răspândit, ca termen de împrumut, aproape în toată Europa. Este greu de spus însă de ce, în dialectele grecești actuale, există cuvinte împrumutate ca salma „pai“, merza „fileu de pește“, zaba „broască“, motsilo „mlaștină“, magula „mormânt“ sau karuta „înger“, fiindcă este greu de imaginat că vechii greci nu cunoșteau aceste realități. Cuvintele se împrumută și din spirit de imitație, împrumuturile fiind supuse capriciilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Acestea pot veni dinspre populații cu civilizații superioare spre populații cu civilizații inferioare, dar și invers; cuvintele preluate din limbile exotice sunt o dovadă în acest sens. După poziția pe care o au în structura lexicală a unei limbi, cuvintele împrumutate sunt de două feluri: unele nu au întâmpinat nicio rezistență din partea cuvintelor din vechiul fond, altele însă au fost, cel puțin la început, în concurență cu termeni vechi existenți în limbă. Împrumuturi acceptate fără rezistență Cuvintele împrumutate care nu au
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
unei limbi, cuvintele împrumutate sunt de două feluri: unele nu au întâmpinat nicio rezistență din partea cuvintelor din vechiul fond, altele însă au fost, cel puțin la început, în concurență cu termeni vechi existenți în limbă. Împrumuturi acceptate fără rezistență Cuvintele împrumutate care nu au întâmpinat rezistență sunt numeroase. Ele reprezintă o îmbogățire lexicală determinată de extinderea teritorială sau stilistică a unei limbi; dacă vorbitorii unei limbi sunt în situația de a exprima realități necunoscute de ei până la un moment dat, ei
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
există sinonime latinești. Am prezentat situația împrumuturilor făcute de latină din lim bile populațiilor preromane care și au însușit limba Imperiului. Mecanismul fenomenului este același și în cazul altor împrumuturi. „Dus-întors“ În urma contactului dintre limbi, uneori o serie de cuvinte împrumutate se întorc în limba de origine, cu modificări de formă sau de sens; Henriette Walter a numit aceste cuvinte allers et retours „(cuvinte cu) dus și întors“. Cele mai multe exemple se găsesc în franceză și engleză, limbi care au avut, timp
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]