1,310 matches
-
pot nici să mă dau bătută. Mă tot gândesc că o să se întâmple un miracol. Că o s-o scot eu cumva la capăt. O să reușesc eu cumva să... O, Doamne, sosul dă pe dinafară. Împing mai bine ușa de la cuptor, înșfac o lingură și încep să amestec. Arată ca o apă maronie dezgustătoare. Încep să caut disperată prin bufet după ceva să arunc în ea. Făină. Mălai. Ceva de genul ăsta. Chestia asta e la fix. Apuc un borcănel și torn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Mai alb decât albul. Non-biologic. Mașina de spălat trăiește mai mult cu Calgon. Eu nu vreau ca mașina asta de spălat să trăiască mai mult. Nu vreau decât să spăl nenorocitele astea de haine cu ea. În cele din urmă, înșfac un pachet pe care sunt desenate mai multe cămăși albe, torn niște detergent în tăviță și, ca să știu o treabă, și în cuvă. Acum ce urmează ? SPĂLARE ? Întrebarea continuă să pâlpâie pe ecran. SPĂLARE ? — Ăă... da ! zic. Spală-le. Apăs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
da ! zic. Spală-le. Apăs la întâmplare pe un buton. INTRODUCEȚI PROGRAMUL ? îmi răspunde pâlpâind iar. Programul ? Mă uit în jur după ceva care să mă ghideze cât de cât și zăresc sub un tub de spray un manual. Îl înșfac și încep să-l frunzăresc. Opțiunea de încărcare pe jumătate se referă exclusiv la programele de prespălare A3-E2 și la programele de clătire suplimentară G2-L7, cu excepția H4. Poftim ? Haide hai. Sunt absolventă la Cambridge. Pentru numele lui Dumnezeu, știu limba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
N-o să-l las să mă intimideze. Sunt cât se poate de capabilă să fac curat în casa asta. Nu-mi trebuie decât... un plan. Da. O fișă de pontaj, ca la serviciu. În clipa în care Nathaniel a dispărut, înșfac un stilou și o hârtie și încep să scriu repede o listă pentru ziua de azi. Mă și văd mișcându-mă grațioasă de la o treabă la alta, cu peria într-o mână și pămătuful în cealaltă, punând totul în ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
oară de când am ajuns aici, mă privesc cu sinceritate, cât de critic pot. Și regret instantaneu. Era mai bine să nu fi știut. În primul rând, cum ar fi posibil să-i stea cuiva bine cu un halat de nylon ? Înșfac o curea, mi-o strâng în jurul mijlocului și-mi ridic halatul până când e cu vreo șapte-opt centimetri mai scurt, cum purtam la școală. Bună ! spun către imaginea mea din oglindă, și-mi dau nonșalant părul spre spate. Bună, Nathaniel. Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
biscuiți. Din păcate, nu ne aflăm la Carter Spink. Eu port un halat de menajeră și servesc gustări. — Un biscuit de ciocolată ? Reușesc cumva să-mi iau un ton politicos în timp ce-i ofer farfuria individului brunet. Sau o brioșă ? Acesta înșfacă una grăbit fără măcar să se uite la mine, și ajung la Eddie. Mintea îmi procesează la greu. Trebuie să fac cumva să-l avertizez. — Deci. Eu zic că am discutat destul. Să începem aventura. Tipul cu cravată mov desface capacul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
unde e petrecerea. Simt o împunsătură de panică. Nu. Nu pot să intru acolo. Nici într-o mie de ani. — Categoric ! Vreau doar să... iau niște șervețele pentru cocktailuri. Încerc să mă dau câțiva pași în spate, însă ea mă înșfacă de braț. — Ba nu ! Tu ai vrut slujba asta ! Acum muncește ! Mă împinge atât de tare că intru clătinându-mă în încăperea ticsită de oameni. Mă simt ca un gladiator aruncat în arenă. Jan stă la ușă cu brațele încrucișate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
spusele ei. Mă bucur de viață mai mult decât o făceam înainte... văd mai multe decât vedeam altădată... — Dar de auzit nu auzi că sună telefonul, mă întrerupe doamna Farley blând, arătând spre buzunarul meu. A ! zic uimită și-mi înșfac mobilul. Trebuie să răspund. Mă scuzați. Îl deschid și glasul lui Ketterman îmi răsună imediat în ureche. — Samantha. Petrec trei ore la sediul Carter Spink, vorbind pe rând cu un tip de la Barou, cu doi dintre partenerii seniori și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
fotografia mea oficială de la Carter Spink. În taior negru și cu părul strâns în coc. Deasupra pozei, cu litere mari și îngroșate, citesc titlul: MAI BINE SPĂL WC-URI DECÎT SĂ FIU PARTENER LA CARTER SPINK. Ce naiba se întâmplă aici ? Înșfac ziarul de la individ cu mâini tremurânde și scanez rapid textul. Sunt stăpânii universului; colegii lor îi invidiază. Firma de avocatură de vârf Carter Spink este cea mai prestigioasă din țară. Însă ieri o tânără femeie a refuzat postul foarte râvnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Daily Mail ești o salvatoare a valorilor tradiționale. Eddie se întinde după ziar și îl deschide. „Samantha Sweeting crede că femeile ar trebui să se întoarcă lângă plită de dragul sănătății lor și a societății”. Poftim ? N-am zis niciodată așa ceva ! Înșfac ziarul și scanez textul incredulă. De ce sunt atât de obsedați cu toții ? — E un sezon prost, spune Eddie, apucând ziarul Express. E adevărat că ai descoperit de una singură legăturile Mafiei cu firma la care lucrai ? — Nu ! Ridic privirea îngrozită. Cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
ăsta are și un sondaj. Eddie deschide alt ziar. „Samantha Sweeting: Eroină sau Proastă ? Pentru a vota, sunați sau trimiteți SMS.” Și alături e un număr de telefon. Ia telefonul și se încruntă. Ce variantă să votez ? — Proastă, spune Melissa, înșfăcând telefonul. Hai că sun eu. — Samantha ! Te-ai trezit ! Ridic capul și o văd pe Trish intrând în bucătărie cu un maldăr de ziare la subraț. În clipa în care se uită la mine, văd pe chipul ei aceeași expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
drăguț să-mi dai un tel ? Guy se uită neajutorat la ustensile. — Ăă... care anume e... — Nu-ți fă griji, zic, plescăind din limbă. Îl iau eu. — Am o ofertă de serviciu pentru tine, spune Guy în clipa în care înșfac telul și încep să bat untul. Cred că ar fi bine să-ți arunci un ochi pe ea. — Nu mă interesează. Nici măcar nu ridic capul. — Nici măcar n-ai văzut despre ce e vorba. Bagă mâna în buzunarul de la piept și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
umplu de lacrimi. Trebuie să-l găsesc pe Nathaniel. Chiar acum. Totul e în regulă ! Totul e în regulă ! răcnește Hilary, pogorând pe peluză ca o vijelie în costum cu pantalon cu dungulițe albe. Samantha e puțin surmenată azi ! Mă înșfacă de braț ca o menghină, și-și dezvăluie dinții într-un rictus pe post de zâmbet. E doar o dispută amicală între parteneri ! Samantha abia așteaptă provocările acestei echipe juridice renumite pe întregul mapamond. Nu-i așa, Samantha ? Mă strânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
nu vreau să fiu cineva care nu se uită afară pe fereastră. Pe chipul lui Guy citesc că nu înțelege o iotă din ce-i spun. Nici nu mă așteptam. — La revedere. Deschid ușa trenului și ies, dar Guy mă înșfacă violent. — Samantha, îți spun pentru ultima oară, termină cu prostiile ! Te cunosc foarte bine. Ești și vei rămâne avocat. — Ba nu mă cunoști deloc, Guy ! izbucnesc furioasă. Nu mă mai defini tu ! Nu sunt avocat ! Sunt o persoană. Îmi smulg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
-și poate crede ochilor. Apoi toată fața i se destinde într-o explozie de încântare. Aud ușile trenului trântindu-se. E gata să plece. Haide ! Țip, făcându-i semn insistent. Îl văd că se ridică în picioare în tren, își înșfacă rucsacul și se strecoară pe lângă femeia din scaunul alăturat. Apoi dispare din raza privirii mele, exact în clipa în care trenul pornește din stație. — Prea târziu, spune cameramanul pe un ton fatidic. N-o să reușească. Am un ghem prea mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
vrut să spun. Stai puțin ! mă trezesc spunînd. Stai... doar o clipă ! Vreau să spun și eu cîteva lucruri. Ce tot zic aici ? N-am nici un lucru de spus. Pe birou se află o doză de Panther Prime și o Înșfac, poate mă inspiră. Încercînd să cîștig timp, mă ridic, pornesc spre mijlocul camerei și ridic cutia sus, să o vadă toată lumea. — Panther Prime e... o băutură pentru sportivi. Mă opresc și urmează o tăcere politicoasă. Simt că mă furnică fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
se poate, nu poate să fie... E Connor. E sfîșietor de frumos. Are un bronz superb, scandinav și ochii mai albaștri ca niciodată. Aleargă Înspre mine. Nu Înțeleg nimic. Ce face aici ? În clipa În care ajunge lîngă mine, mă Înșfacă și mă strînge tare de tot la piept. — Slavă Domnului, spune cu voce spartă. Mulțumesc lui Dumnezeu. Ești OK ? — Connor, ce... e cu tine aici ? — Am sunat la compania aeriană ca să-i Întreb la ce oră aterizezi și mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
că poate mai dă o raită pe la marketing mai tîrziu“, mă gîndesc cît se poate de serios la alternativa de a mă ascunde În toaletă pînă pleacă. La 5:30 fix mă opresc În mijlocul propoziției, Îmi Închid computerul și-mi Înșfac haina. N-am de gînd să dau iar nas În nas cu el. Pornesc aproape În fugă pe scări și nu mă relaxez decît În clipa În care mă aflu dincolo de ușile mari de sticlă de la intrare. O dată În viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mea, se află Connor, care are pe chip aceeași expresie de martir pe care a avut-o și la birou. — Bună, zice. Uite lucrurile de care-ți spuneam. M-am gîndit că poate ai nevoie de ele. — Ăă, mersi, spun, Înșfăcînd cutia, care pare să conțină o sticlă de șampon L’Oréal și un pulover pe care nu l-am văzut În viața mea. Eu n-am apucat Încă să mă uit dacă ți-au mai rămas și alte lucruri la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ai spus că nu e vorba de alt bărbat ! Mi-ai promis, Emma ! — Pentru că nu era ! Însă... acum e. Și trebuie să pice din clipă-n clipă... Connor, crede-mă, nu e bine să te bagi În povestea asta. Îl Înșfac de braț și Încerc să-l ridic, dar are șaptezeci și ceva de kile. Connor, te rog frumos. Nu ne Îngreuna și mai mult situația. — Cred că ai dreptate. În cele din urmă, se ridică În picioare. Plec. Pornește către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
o rochie absolut Înfiorătoare de nailon, cu mîneci bufante. Dar nu vreau să fiu Albă ca Zăpada... Încep, dar amuțesc brusc În clipa În care o văd pe Moira de la contabilitate cu un costum uriaș de gorilă În brațe. OK. Înșfac repede rochia. O să fiu Albă ca Zăpada. Mai am un pic și-mi vine să plîng. Superba mea rochie, care Îmi pune corpul În valoare, zace Într-o sacoșă de stambă, unde o să aștepte pînă la sfîrșitul zilei. Iar eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
toți cei care sună despre cine e vorba ? — Emma, tatăl tău la telefon, spune Nick. Zice că trebuie neapărat să vorbească cu tine, urgent... Nu pot, zic ca paralizată. Nu pot să vorbesc cu nimeni. Trebuie să... Trebuie să... Îmi Înșfac haina și ies aproape În fugă din birou și pe hol, spre scări. Peste tot, oamenii se Întorc la birourile lor după ce au vizionat interviul și se holbează la mine cînd trec pe lîngă ei. — Emma ! În clipa În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Îl rostește, de ocara Întregii lumi. Spune-i că Emma nu dorește să vorbească cu el ! șoptește Lissy. — Nu ! Trebuie să vorbească cu el, Îi șoptește Jemima. Altfel, o să creadă că a cîștigat. — Doar nu... Dă-mi-l ! spun și Înșfac telefonul din mîna Jemimei, cu inima bătînd să-mi sară din piept. Bună, zic, cît de tăios sînt În stare. — Emma, eu sînt, aud glasul familiar al lui Jack și, fără veste, mă străbate un val de emoție care aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
sînt roșie la față și respir greu, și pun un punct atît de apăsat, Încît aproape perforez pagina. Țineți minte ce v-am spus? Curierul mă privește fără nici o expresie. — Fată dragă, eu lucrez la depozit. — Știu ! spune Lissy brusc. Înșfacă clipboardul din mîna tipului și scrie clar, cu litere mari, sub numele meu, FĂRĂ PREJUDICII. Adică ? spun. — Adică „N-am să te iert niciodată, ești un nenorocit... dar păstrez florile.“ — Și că o să i-o plătești, adaugă Jemima hotărîtă. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
străfulgerare că‑l poate distruge. Femei și copii mureau de foame, iar domnul Klotz trăncănea și trăncănea despre «auuur». S‑a Înclinat În față și, cu un gest al mâinilor, a schițat pentru cei prezenți imaginea unui evreu hidos care Înșfacă lacom o pungă de bani. Ochii Îi sclipeau, iar cuvintele Îi țâșneau cu un dispreț atât de violent, Încât părea să le scuipe. Antisemitismul, care nu zace prea adânc Îngropat Într‑o asemenea adunare, se trezise acum În inimile tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]