73,040 matches
-
of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 528. footnote>. Lucrarea In Canticum canticorum utilizează imagini erotice pentru a declanșa sau a stârni dorința și a o pregăti să tânjească după unirea sufletului cu Dumnezeu Care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept. O astfel de imagine evocatoare o constituie patul marital, el însuși un simbol al unirii<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 108.11 și 109.1. footnote>. Însoțitoarele miresei descriu patul lui Solomon în omilia
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
De vita Moysis, II, GNO, 165.6-9. footnote>, numai atunci realizează ea că Preaiubitul este cunoscut doar în necunoaștere<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles vreodată, îl găsește pe Preaiubit, nu prin înțelegere, ci prin înțelegerea incomprehensibilă a credinței<footnote Ibidem, 183.7-9. footnote>. În această prezentare mișcătoare a căutării Preaiubitului de către mireasă, vedem la lucru strategia pedagogică a cărții In Canticum canticorum. Imaginea erotică a patului nupțial (uniunea cu Cuvântul) este prezentată
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
II, GNO, 165.6-9. footnote>, numai atunci realizează ea că Preaiubitul este cunoscut doar în necunoaștere<footnote In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Abandonând tot ceea ce a înțeles vreodată, îl găsește pe Preaiubit, nu prin înțelegere, ci prin înțelegerea incomprehensibilă a credinței<footnote Ibidem, 183.7-9. footnote>. În această prezentare mișcătoare a căutării Preaiubitului de către mireasă, vedem la lucru strategia pedagogică a cărții In Canticum canticorum. Imaginea erotică a patului nupțial (uniunea cu Cuvântul) este prezentată în fața miresei. Aceasta
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
aici). Imediat, contextul migrează spre apofatic, semnalizat de marcajele apofatice grigoriene, cum ar fi întunericul și diversele expresii oximoronice: mireasa se află într-o stare de perfecțiune, dar încă la chiar începutul călătoriei sale; ea cunoaște prin necunoaștere; înțelege prin înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
înțelegerea credinței ceea ce prin definiție nu poate fi niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
niciodată înțeles. Mai mult, vedem cum dorința, atrasă și amplificată se mută nu numai în întunericul apofatic, dar chiar dincolo de gândurile care par corecte pentru uniunea prin credință cu Preaiubitul. Într-adevăr, înțelegerea incomprehensibilă a uniunii prin credință a transformat înțelegerea noetică-erotică într-o palmă deschisă a receptivității bucuroase. În sfârșit, vedem încă o dată această educație apofatică a dorinței revărsându-se în logofatic: mireasa se întoarce și vorbește fiicelor Ierusalimului. Acest discurs are același efect asupra lor pe care l-a
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
col. 889D. footnote>. Unirea sau comuniunea aceasta este forma specifică de manifestare a iubirii cunoscute sub numele de agape (ἀγάπη). Ne confruntăm aici, ca întotdeauna în cazul Sfântului Grigorie, cu o continuă căutare a lui Dumnezeu prin diverse tipuri de înțelegeri parțiale ale Acestuia. Întreaga lucrare abundă în limbajul uniunii (ανάκρασις, συνάφεια etc.), pentru că această Cântare a Cântărilor este despre dragoste și descoperire; dar pentru Sfântul Grigorie, împărtășirea de Dumnezeu și asemănarea cu El sunt același lucru. Astfel, el spune: „Scopul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii. Pentru a facilita acest demers, filosofia conținută în Cântarea Cântărilor exersează sufletul cu paradoxuri și oximoroane: întuneric luminos; beție trează; rană de laudă; durere dulce; cunoaștere prin necunoaștere; înțelegere incomprehensibilă; în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
în culmea perfecțiunii, rămâne o începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice mod de înțelegere, mi-am regăsit iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
începătoare; ea este concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice mod de înțelegere, mi-am regăsit iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul inexprimabilului; caracterul apofatic al acestei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este cunoscută doar în necunoaștere”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, GNO, 183.2-3. footnote>. Prin urmare, mireasa exclamă: „Am trecut pe lângă fiecare creatură și fiecare lucru inteligibil din creație și după ce am uitat toate modurile de înțelegere, L-am descoperit pe Preaiubitul meu prin credință. Nu-L voi mai lăsa să plece odată ce L-am descoperit prin îmbrățișarea credinței”<footnote Ibidem, p. 183.5-9 footnote>. Textul abundă în motive apofatice: înălțarea în întuneric, gesturi afairetice care abandonează
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nu este nimic deosebit nou în privința desemnării unei facultăți a unirii, faptul că Sfântul Grigorie numește această facultate apofatică a unirii „credință” este mai curând o idiosincrazie din partea lui. footnote>. Totuși, uniunea dincolo de gând și vorbire, dincolo de orice mod de înțelegere, nu este singura preocupare a acestui text apofatic; pentru că textul trece foarte repede la ceea ce am denumit „logofază”. După această experiență apofatică profundă a uniunii, camera tăcută a inimii miresei începe să vorbească: „după aceasta, mireasa vorbește într-un mod
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și nu e vreun hotar în cunoașterea celor cercetate, la care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte; ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere mai înaltă, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii, la care poate ajunge firea omenească, să i se facă început al poftirii celor mai înalte”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Într-adevăr, facultatea dorinței (ἡ ἐπιθυμητικὴ δύναμις) este introdusă în suflet pentru a crea dorința de Dumnezeu. Cântarea Cântărilor utilizează imagini erotice pentru a declanșa această dorință și a o pregăti să tânjească după uniunea cu Dumnezeu care este dincolo de înțelegerea oricărei imagini și oricărui concept<footnote Ibidem, p. 517. footnote>. Conceptul că dorința este adusă la pragul transcendentului este redat, oarecum enigmatic, printr-un construct apofatic: dorința este condusă la o stare de pasiune nepasională. Astfel de paradoxuri sunt tipice
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Plină de imagini erotice de dragoste pasională, Cântarea Cântărilor educă sufletul să tânjească și să intre în comuniune cu frumusețea divină a Mirelui. Dar pentru a face asta, sufletul trebuie să învețe ceva ce Proverbele sau Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu există obiect al dorinței sau concept de înțeles. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
s tutelage ...”, p. 507). footnote>. Mark Hart susține că Sfântul Grigorie este mai fundamental preocupat de demonstrarea modului în care „dorința sufletului pentru uniunea cu Dumnezeu poate fi realmente reconciliată cu necesitățile vieții de familie și de comunitate, cu condiția înțelegerii adevăratei naturi a dezvoltării spirituale”<footnote Mark Hart, „Reconciliation of Body and Soul: Gregory of Nyssa’s Deeper Theology of Marriage”, în Theological Studies, 51, 1990, p. 451. footnote>. Din multe puncte de vedere, studiul persuasiv al lui John Behr
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
caute Preaiubitul trecând din tărâmul transcendent în tărâmul necunoscut, unde, în sfârșit, își găsește Preaiubitul în întunericul credinței<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, VI, 182.18-183.8. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, există o continuitate fundamentală între înțelegerea noetică-erotică întoarsă spre ea însăși și lipsa de înțelegere noetică-erotică care, metamorfozată, este adusă în Sfânta Sfintelor, unde, prin comunicarea cu Dumnezeu, este mereu mărită, mereu umplută fără ca, paradoxal, să se umple vreodată<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
unde, în sfârșit, își găsește Preaiubitul în întunericul credinței<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, VI, 182.18-183.8. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, există o continuitate fundamentală între înțelegerea noetică-erotică întoarsă spre ea însăși și lipsa de înțelegere noetică-erotică care, metamorfozată, este adusă în Sfânta Sfintelor, unde, prin comunicarea cu Dumnezeu, este mereu mărită, mereu umplută fără ca, paradoxal, să se umple vreodată<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 510. footnote>. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cine n-ar spune că sufletul înălțat atât de mult n-a ajuns la vârful desăvârșirii?”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>. Însă această impresie ne este imediat spulberată, deoarece apare aici o realitate nouă, esențială pentru înțelegerea teologiei Sfântului Grigorie de Nyssa și a teologiei mistice în genere: anume că plăcerea lucrurilor divine nu face decât să sporească însetarea sufletului. Căci „marginea celor atinse înainte se face începutul călăuzirii spre cele deasupra”<footnote Ibidem, omilia a VI-
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
deschis iubitului meu”. Și adaugă ea, „Iubitul meu nu mai era. Sufletul meu a înaintat la cuvântul său”<footnote In Canticum canticorum, GNO, 5.5-6. footnote>. Mirele ne învață aici că singura cale de a înțelege puterea care transcende întreaga înțelegere este să nu rămânem neclintiți în vreo idee fixă despre el, ci să ne mișcăm mereu spre înainte și niciodată să nu stăm fără să tindem înainte<footnote Ibidem, 352.19. footnote>. Sufletul îl caută pe Dumnezeu și înțelege că
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
la Cântarea Cântărilor, XI, în PSB, vol. 29, p. 266. footnote>. Mai departe, gânditorul capadocian precizează că atunci „când a nădăjduit, asemenea lui Moise, că i se va arăta spre cunoaștere fața Împăratului, Cel dorit trecuse, încât a scăpat de înțelegerea miresei ... Dar nu părăsind sufletul ce-L urmează, ci trăgându-l spre sine”<footnote Ibidem, XII, p. 276-277. footnote>. În viziunea gregoriană, virtutea „este atât osteneala, cât și recompensa celor care au obținut o”<footnote Idem, De Beatitudinibus, IV, P.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
cuvintele Sfântului Grigorie al Nyssei, care, cu alți termeni și într-un mod mai concis, explică acest neîncetat progres duhovnicesc, precizând că „măreția firii dumnezeiești nu e hotărnicită de nici o margine și că nu e vreun hotar al cunoașterii în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte, ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere superioară, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
nu e hotărnicită de nici o margine și că nu e vreun hotar al cunoașterii în înțelegerea celor cercetate, după care ar trebui să se oprească din mersul înainte cel ce urmărește cele înalte, ci că cel ce aleargă, printr-o înțelegere superioară, spre mintea (înțelesul) de sus, trebuie să se poarte astfel ca toată desăvârșirea cunoașterii, accesibilă firii omenești, să i se facă început al poftirii celor înalte”<footnote Ibidem, VI, P. G. XLIV, col. 892AB. În acest sens, „cunoașterea lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
simplu la gunoi! Cu tristețe și cu dragoste, admirație statornică, al Dvs. Mircea Zaciu *) Ion Dodu Bălan (n.a.) Tovarășe Președinte, Subsemnatul Miron Neagu, domiciliat în Sighișoara, str. M. Eminescu Nr. 10, vă supun următoriul memoriu asupra activității mele și solicit înțelegerea Dvs. binevoitoare. Acum 20 ani, în 1938, la îndemnul marelui meu prieten N. D. Cocea și a lui E. Giurgiuca, am înființat o editură de cărți literare. Aveam o tipografie mică cu o singură mașină plană Nr. 6. Aici am
Din arhiva Emil Giurgiuca by Miron Neagu () [Corola-journal/Journalistic/10022_a_11347]
-
a ceea ce, prin convenție, poate fi identificat și legitimat drept concepție stilistică. Sunt importante două observații: (1) doar situarea în postmodernitate și asumarea opțiunilor acesteia pentru fragmentarism și relativizare, ca semn al neîncrederii în adevărurile „monolite” cu caracter universal, permite înțelegerea și evaluarea obiective a perioadelor istorice anterioare. Asumarea unei alterități radicale permite, prin opoziție și comparație, o conștientizare clară în virtutea detașării și, implicit, a distanței temporale ce permite o mai bună „vizualizare” a unui specific relevant pentru stabilirea unei descrieri
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]