3,048 matches
-
odihnească cei osteniți, au pătimit ei ca să ia mângâiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Încerc și mă străduiesc să cred și să am convingerea sau nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1459143391.html [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
Petronela Badea și Mihai Pârâianu Cu dorința de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care
CUVÂNT ÎNAINTE de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1431075399.html [Corola-blog/BlogPost/369484_a_370813]
-
un oarecare fel și viitorul acestei comunități bisericești și parohiale, din centrul municipiului Oradea, județul Bihor. Aici, în acest loc și în aceste momente comemorative sau datorită lor, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_cu_luna_din_oradea_.html [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
în Dumnezeu, Cel ce toate le poate celui ce crede în El, căci „ce este cu neputință la oameni este cu putință la Dumnezeu”, în frunte cu martirul Horea - Ctitorul și binefăcătorul și, desigur, și ceilalți urmași ai săi și înaintași ai noștri... De aceea se cuvine să-i evocăm pe toți aceștia, de la vlădică până la opincă, să-i omagiem și să-i pomenim în rugăciunile noastre, din această perioadă binecuvântată de Dumnezeu, plină de har și de îndestulare, fiindcă datorită
DESPRE BISERICA CU LUNĂ DIN ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_biserica_cu_luna_din_oradea_.html [Corola-blog/BlogPost/364739_a_366068]
-
redescoperim, să o regenerăm, să o reinventăm pentru că, eu în momentul când am început domeniul acesta cultural să îl regenerăm, mi-am luat un motto care spune „recunoștiința nu are termeni de prescripție”. Noi trebuie să ne aducem recunoștință față de înaintașii noștrii care au făcut tot posibilul să își păstreze în primul rând identitatea, să nu dispară ca și popor. Vreau să vă spun de ce este important? Păi, în primul rând aici românii cititnd în scrierile mai vechi ă so observă
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
gândire, în primul rând, de gândire, de identitate și de istorie locală. Este foarte important ca ceea ce se face aici să ducă mai departe tradiția, cultura, identitatea, faptele, să folosesc cuvintele care nu se mai folosesc, faptele de glorie ale înaintașilor noștrii și ar trebui să fie un loc exclusiv pentru aceste tipuri de evenimente. Să se transforme într-o școală de gândire, după părerea mea. Pe urmă, eu zic că, în același timp, în paralel, să se elaboreze un manual
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
Nicu Tomescu”! În formarea mea ca Om, ați contribuit și dumneavoastră! Oriunde v-ați afla, să luminați precum Luceafărul, așa cum ați luminat și aici, pe Pământ. Aici, în această binecuvântată localitate, Purani de Videle, unde ați văzut lumina zilei. Dintre înaintașii neamului meu, care ne-au întărit rădăcinile, dar care au trecut în cealaltă dimensiune, amintesc pe: - Dumitru Dumitrache, bunicul meu. El s-a numărat printre fruntașii satului, plăcându-i să fie primul... printre cei dintâi. A luptat în cel de-
ISTORIA LOCALITĂŢII PURANI DE VIDELE(CONTINUARE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Floarea_carbune_1395892823.html [Corola-blog/BlogPost/370238_a_371567]
-
mângăiere cei întristați, s-au sacrificat ei ca să trăiască ceilalți. Bunul Dumnezeu să-l odihnească cu sfinții pe Părintele Arhimandrit Iachint Unciuleac - cel care a ajuns, în urmă cu mai bine de nouăsprezece ani, alături de marii săi îndrumători, slujitori și înaintași, iar pentru rugăciunile lui să ne miluiască și să ne mântuiască și pe noi toți. Amin!... Eu personal, mă simt foarte împlinit și onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Iachint Unciuleac - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre monahale românești, autentice și mărturisitoare din aceste răzvrătite vremuri, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1497416923.html [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trait pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Iar noi cu ușurință Doar clevetim din gură Plângând de neputința Cum alții țară fură. Dacă vom sta de-o parte Și acceptăm hoția, Părtași vom fi
CONSECINTELE NEPASARII de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/ilie_marinescu_1462637042.html [Corola-blog/BlogPost/380478_a_381807]
-
diverse puteri, poporul a fost deseori amenințat de politica și țelurile expansioniste ale unor mari imperii, dar a supraviețuit datorită calităților sale. Trebuie să știm ce și cât datorăm celor dinaintea noastră care au luptat pentru menținerea ființei românești. „Ei, înaintașii noștri, dau aplecări, întorsături de spirit, îndemnuri și putințe de fapte”, scria Nicolae Iorga. Având în vedere această tenacitate a poporului, putem întrezări viitorul luminos al unei Românii Mari. Nu sunt cuvinte mari, cred că țara mea le merită! Emilia
VAVILA POPOVICI ÎNTRE ,,ULTIMA PIRUETĂ” ŞI ,,NOPŢI ALBE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1430055697.html [Corola-blog/BlogPost/353960_a_355289]
-
de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Serafim Mân - mare personalitate a culturii, duhovniciei și spiritualității acestor ținuturi și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși, măi senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
IN MEMORIAM: SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA by http://confluente.ro/In_memoriam_savarsirea_din_stelian_gombos_1360666698.html [Corola-blog/BlogPost/359340_a_360669]
-
menținându-mă într-o indiferență și apatie din care respectul zilnic, acel sărut-mâna sau bună ziua nici măcar căznit nu-l mai murmurau buzele când o întâlneam, era o înstrăinare a consecvenței în onestitate pe care o datorăm sanguinar și prin educație înaintașilor, celor care au pus din obligație sau din onoare profesională umărul, la creșterea și maturizarea omului și cetățeanului care voi fi mâine. Culmea, chiar fructificasem (și încă onorant) șansele oferite de sârgul neprecupețit al altora și eu mă încăpățânam să
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Iertare_doamna_invatatoare_aretia_rauta_.html [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
orientului și de vulturii occidentului, doar Bunul Dumnezeu Cel Veșnic și Adevărat, Marii Străbuni și Marele Lup Alb o mai pot salva, căci, noi românii, din neamul ancestral al geto-dacilor, nu suntem azi decât o umbră palidă și efemeră, a înaintașilor noștri. Evenimentele recente din țara noastră, ce au început cu protestele din 18 ianuarie, nu fac decât să confirme acest lucru (a câta oară..?). După ce oculta globalistă a cucerit economic România în 1989, destinul ei, a fost și este în
ROMÂNIA ÎN CUMPĂNA VREMII de ARON SANDRU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1486901772.html [Corola-blog/BlogPost/376318_a_377647]
-
Se plânge-apoi și-njură Că vina el n-o are, Ci doar acei ce fură; Dar el unde-a fost oare? Nu a trăit pe-aceleași Meleaguri cu toți hoții? De ce la fel ca lașii Acuză acum sorții? Cum de înaintașii Numai cu furci și coase Învins-au toți pizmașii Mari râvnitori de case! Citește mai mult Consecințele nepăsăriiSub semnul libertățiiCă libertatea-i sfântă,Armura demnitățiiDe grobieni e frântă.Și un popor ce-aclamăMândria de milenii, Vându pentru reclamăși cântul din
ILIE MARINESCU by http://confluente.ro/articole/ilie_marinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
ne-am șoptit noi în barbă, lăsând în pace pe veteranul nostru de la Heleșteni, avansat recent (omagiu mult întârziat!) la gradul de locotenent. Dar apropo de paradoxurile războiului. Tot moșul Alexa ne relatează despre destinul consăteanul sau Petru Hâra, un înaintaș din familia primarului. Acesta a fost rănit chiar la începutul războiului, imediat ce a trecut Prutul în Basarabia. Clasat fiind, soarta lui Petru Hâra se pecetlui la întoarcerea de la Don a camarazilor săi. La ruperea frontului, la Siret, aflat acasă, unde
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1463816514.html [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita, foarte repede binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele său va fi pronunțat cu venerație și respect, pentru tot binele pe care l-a făcut atâtor
PARINTELE NICOALE BORDASIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Scrisoare_deschisa_parintele_nicoale_bordasiu_.html [Corola-blog/BlogPost/372665_a_373994]
-
apropia înlesniri de tot felul, cât de ingratitudinea, poate nepăsarea, după unii, de a fi „lăsat” („permis”, după alții!) unora din membrii familiei mele de a sparge „zăgazurile” cultului creștin ortodox, în care au respirat generații de-a rândul de înaintași (chiar dacă nu toate „beneficiare” ale aceluiași climat de smerenie și pocăință) - și de a adera la un alt cult, ale cărui precepte își trag seva tot din filonul sacrosant al doctrinei creștine: cultul creștin adventist de ziua a 7-a
CONFESIUNILE UNUI NEDUS...LA BISERICĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Confesiunile_unui_nedus_la_biserica_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/367405_a_368734]
-
ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „părintele nostru” - „unul din vestiții părinți ai Bisericii Ortodoxe Române”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
PĂRINTELE PROFESOR ŞI ACADEMICIAN DUMITRU POPESCU (1929 – 2010) – ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1488867590.html [Corola-blog/BlogPost/377606_a_378935]
-
Târgu-Mureș. Spunem tulburătoarea, dureroasa și demna carte, căci puține sunt, la noi, astăzi, aparițiile editoriale care își înscriu pe copertă tricolorul , așezându-și ca motto cuvintele lui Barbu Ștefănescu Delavrancea: “Patria este pământul plămădit cu sângele și întărit cu oasele înaintașilor. Pentru ca să fie o patrie, trebuie mai întâi să fie religia strămoșilor, sfânta cuminecătură a sufletelor calde, adorație a acelora care au fost și nu mai sunt decât țărână și oase.” Într-adins sunt așezate de Mariana Cristescu pe prima pagină
CÂND STRAJA NU PIERE..., CRONICĂ DE PROF.DR.VALENTIN MARICA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 768 din 06 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cand_straja_nu_piere_cron_al_florin_tene_1360173085.html [Corola-blog/BlogPost/351756_a_353085]
-
Gorunescu, acordă și Constantin C. Giurescu, când face referire în cărțile sale despre viața culturală brăileană, și despre fruntașii culturii ei; Panait Istrati, Panait Cerna, Mihail Sebastian, Mihu Dragomir ; Valeriu Gorunescu , primind girul unei creații , așezată alături de opera marilor săi înaintași. Cum viața unui om de cultură este străbătută de alese procesiuni în toată activitatea sa, trebuie să alerge și spre alte direcții diferite față de orașul in care s-a născut și a făcut cultură. Orașul unde a scris sute de
CUVINTE SUB FORMA CONFESIUNII de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cuvinte_sub_forma_confesiunii_constanta_abalasei_donosa_1329161433.html [Corola-blog/BlogPost/356343_a_357672]
-
și mai bine de când trăiesc în țara asta, am observat că publicul este aproape exclusiv alb și că, dacă întâlnești câțiva spectatori de culoare, ei sunt vârstnici. Tinerii african americani contemporani nu au nici un interes în muzica dăruită omenirii de înaintașii lor, mulți genii muzicale absolute, de statura celor mai mari personalități ale marii muzici a lumii. - E foarte tristă situația, îmi răspunde Marty, care îmi confirmă observația: tinerii de azi, albi și de culoare, habar nu au de muzica de
Unora le place jazz-ul. Ascultați-o pe Bessie Smith și veți înțelege de ce by https://republica.ro/unora-le-place-jazz-ul-ascultati-o-pe-bessie-smith-si-veti-intelege-de-ce [Corola-blog/BlogPost/337812_a_339141]
-
din valuri de pământ întărite cu piatră pe care au ridicat ziduri trainice de apărare din trunchiuri de stejari, în vremuri de restriște, adăpostea poporul frumoasei regine Hestia, până trecea pericolul. Hestia, prin venele căreia curgea sângele aprig al unor înaintași viteji ce străjuiseră culmea dealului de mai multe generații, nu reușise să-l convingă pe bătrânul ei tată că ea este la fel de puternică și de vitează ca oricare dintre flăcăii neamului, cu care nu ezita să se ia la întrecere
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1408827343.html [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
i-au trăit strămoșii. Venind din obârșia nordului moldav, cu dorul patriei fagilor în simțire, poeta Mariana Gurza strigă durere și dragoste, generozitate și seninătate, așterne blând dorul de matca străbună în sufletul pădurii. Doar ea știe cum și de ce înaintașii ei au plecat să apere glia moldavă în eternitate, păstrând slovele Măritului Ștefan în catafalcul durerii: ,,Moldova nu e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
e a mea ci a urmașilor urmașilor noștri...”, a lor, celor plecați demn prin jertfa de sine. Mariana Gurza este lacrima durerii coborâtă din nord de Moldovă Ștefaniană pe câmpiile bănățene spre mereu aducere aminte, strângând boabele de lacrimi ale înaintașilor în peceți peste vremi. Sensibilă și intransigentă, dulce și amară ori asemeni strigătului de pescăruș, poeta Mariana Gurza împarte alinări catifelate prin vers, prin trăiri, cu toată ființa, pentru acum și mai târziu.- Dragă Mariana spune-mi te rog ce
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1491607839.html [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]