2,507 matches
-
de fel de vietăți; prin frunzele uscate sunt mușuroaie de furnici, șopârle, șerpi, fel de fel de gândaci, cu coarne, fără coarne, printre tufișuri stau pitiți iepurașii, bursucii, căprioarele, porcii mistreți și, iarna, chiar lupii. Primăvara păsările sunt o adevărată încântare, ele populează toată verdeața, cântă, fluieră, zboară după gâze, își fac cuiburi, se hârjonesc în soarele dulce al zilei ca niște ființe fericite ale cerului... Într-o astfel de primăvară, după o zi de plimbare cu animalele prin pădure, m-
NEBUNUL DIN VIS de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353443_a_354772]
-
iar scriitorii buni, indiferent de generație, sunt miza noastră. Mă refer în special la secțiunea poemelor de dragoste, de un foarte bun nivel în ansamblu, si cu câteva individualități poetice deja conturate. Am citit cu reală surpriză și cu efectivă încântare texte publicabile în orice publicație culturală centrală. Literatura actuala, scrisă de oameni tineri și foarte tineri, dă semne de vitalitate (și) la Mizil. Felicitări așadar participanților și organizatorilor, cu o mențiune specială pentru sufletul manifestării: Laurențiu Bădicioiu.” Prof.univ.dr. Ștefan Cazimir
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
ce înseamnă ea, inclusiv cultura, arta sacră ori profană, ritualurile, tradițiile diferitelor popoare, apoi călătoriile cu aceeași motivație, la care se adaugă plăcerea izvorâtă din admirația pentru diversitatea și frumusetea locurilor pitorești create de Marele Arhitect., față de care uimirea și încântarea rămân infinite și de nerostit de multe ori. Sunt convinsă că în descifrarea tainelor și tendințelor naturii spre a o proteja și a trecutului istoric al întregii omeniri, stă miezul devenirii noaste ca civilizație umană. Octavian Curpaș Phoenix, Arizona februarie
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
inefabilului, cu mai mult sau mai putin talent, dar crezând în capacitatea de transcendere, de depaășire a limitelor în perimetrul cărora au fost sortite să trăiască”. - Am remarcat pe Internet că scrieți frumoase poezii de dragoste... - Da! Spre surprinderea și încântarea mea, ele sunt preluate de tineri și transcrise pe blog-urile lor. În urmă cu câteva luni, am primit un e-mail în care cineva îmi scria un lucru foarte frumos, într-o singură propoziție, care mie nu mi-ar fi trecut
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
simfonia, cu brâie nevăzute să ne-ncingă. Cobor iar ochii larg deschiși spre mine și asupra ta Și să te legăn parcă-mi vine, și iar te-aș răsfăța Iar tu, acum atât de aproape ești de gură mea Cu încântare te împletești în cântec și ți-este bine așa! Timp de îndrăgostit - YouTube Referință Bibliografica: Timp de îndrăgostit / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elenă Armenescu : Toate
TIMP DE ÎNDRĂGOSTIT de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353862_a_355191]
-
contraste: liniștită sau tulbure, lină și limpede sau răzvrătită, spumegândă și mugindă, este o răsfățată a elementelor cosmice: vântul și luna adorm la sânul ei, cerul senin se reflectă în oglinda ei diafană. Poetul are față de Marea Mediterană sentimente de atracție, încântare, plăcere de a visa pe malurile ei, de a privi corăbiile, de a pluti rătăcitor pe valuri și are impresia că întinerește în ciuda trecerii anilor. În poezia “Cântec sicilian” este impresionat de pădurile de portacali ale Siciliei și de idila
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
galeriilor de artă și a spectacolelor de operă, a unor peisaje paradisiace, a dragostei și a cântecelor de amor, a armonizării cerului cu pământul, a sacrului cu profanul, a realului cu legendarul, a triumfului binelui asupra răului, a stărilor de încântare, visare și extaz. Elena Trifan Referință Bibliografică: IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Trifan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
IMAGINEA ITALIEI IN OPERA LUI VASILE ALECSANDRI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353858_a_355187]
-
lase câte un acatist. Fiecare lucrare avea câte douăzeci de cuvinte ca niște bănuți aruncați într-o fântână să se înmulțească. Fac același lucru și eu. Pe o lucrare scriu cuvântul ,, emoție”, pe alta ,, lumină”, pe alta ,,bucurie”, pe alta ,, încântare”. ,,Ce forță are linia din această lucrare!” îmi spun în gând. Oare ce cuvând i se potrivește?”,, de ce nu o fi pus culoare ?”. Era desenat o stână cu un copil care mulgea oile. Linia care arcuia trupul era îngroșată. Lângă
POVESTEA LUI VASILICĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353098_a_354427]
-
titlurile, transcrierile fonetice: “silvu ple”, semnătura colocvială, amicală: “Denisa” etc.), toate concură la întregirea și consolidarea mesajului schițat anterior, mesaj pe care lectura noastră (e doar a noastră, nu are nici o pretenție de generalitate, necum de exhaustivitate) îl descifrează, cu încântare, în suita acestor străluminări, încărcate de talent, de mister și de farmec. 2014, septembrie 25 Referință Bibliografică: Eugen Dorcescu, Picturile Denisei Mihăilă sau “în căutarea Paradisului pierdut” / Eugen Dorcescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1364, Anul IV, 25 septembrie
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului - De unde vin mărțișoarele, mamă? Nu-i așa că sunt magice și dau puteri supraomenești celor care le poartă? Râd. Ochii serioși ai fetiței mele sclipesc precum stelele presărate în universul plin de mistere. Tremură de încântare, trecând printre șirurile de tarabe colorate, pe care sunt etalate mormane de simboluri din piele, sticlă, pânză, carton, ceramică, pene și câte și mai câte materiale. Unele sunt de-a dreptul fabuloase, altele de un înfiorător prost-gust. Culoarea ne inundă
LEGENDELE MĂRŢIŞORULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353192_a_354521]
-
prezente într-o derulare afectivă, autoarea integrându-se prin mărturii proprii în circuitul miraculoasei permanențe. De fiecare dată, la începutul fiecărui capitol este selectat un citat semnificativ, ca o scânteie necesară focului care va urma să ne încălzească. Străbatem cu încântare dar și cu tulburătoare uimire, secole, de la Decebal , până la Maramureșul de azi... Devenim părtași la o restituire spirituală. O redăm prezentului o dată cu autoarea, implicată ca om de cultură, ca ghid prin istorii și semne, prin locuri pe care nu avem
O CARTE CA UN ÎNSEMN de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352568_a_353897]
-
până ce lăstunii mei și-au terminat cuibul. Apoi au cărat iarbă, fulgi, de l-au căptușit pe interior. Când lăstunica a început ouatul, sau în timpul cât stăteau pe sârmele de întins rufe și făceau dragoste, ciripitul lor specific era o încântare. Să-l fi văzut pe lăstun cu câtă tandrețe își săruta partenera, cum își lipea ciocul de al ei și cu ce asiduitate îi făcea curte, dând din aripi și ciripind continuu, zburătăcind când într-o parte, când în cealaltă
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
către locul cu pricina. Drumul era mărginit de salcâmi înalți și umbroși și trecea pe lângă o pădurice, grajdurile cailor, șurile uriașe din baloți și pe lângă Stațiune. Copila privea curioasă în stânga și în dreapta, descoperind noi locuri și privirile îi străluceau de încântare. Nu zicea nimic dar nici nu asculta discuția celor doi, fiind absorbită de ceea ce descoperea. La început rămase uimită de scara din capătul grajdului care nu se mai termina. Se uita în urmă și părea că-i numără treptele dar
BUCURIILE LACRAMIOAREI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352649_a_353978]
-
nemărginirea verde, si-albastra și frematanda, Urechea nu poate percepe în totalitate Simfonia culorilor și murmurul vieții. Mă simt călător purtat pe brațe de îngeri cuminți, Pe aripi de pescăruși blânzi, Spre lumi necunoscute și luminoase. Radiind de fericire și încântare Poposesc: Pe-o rază de soare, Pe-o muchie de deal, Pe-o strofa, Pe-o rimă, Pe buzele tale, cititorule... Într-o vară... Referință Bibliografica: Vis de vară / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1620, Anul V
VIS DE VARA de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1620 din 08 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352721_a_354050]
-
la fel de îndemânatică precum ești tu. Mi-e teamă, să nu-l scap. -Te rrrrog! Ești cu mine, zmeul nu o să fugă! - Bine, bine. Încerc! Prinse sfoară din mâna puștiului și reuși după câteva încercări să-l ridice în aer, spre încântarea copilului, care bătea bucuros din palme. -Tată ... tată, uite, al meu e cel mai înalt! Leon alerga, neobosit. Eduard o ajuta pe Alma să strunească zmeul. Lord M.Joseph se ridică și se apropie de grupul celor trei. Alma se
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
superbe. Amestecul de culori îmbinarea lor cu nuanțele sălii de bal dădeau camerei un aer feeric. Și toate acestea în miezul zilei. Noaptea când toate candelabrele vor fi aprinse, va arăta mirific. Alma simțea un tremur interior. Mai mult decât încântare. Acasă era sufletul petrecerilor. Dădea ultimele indicații oamenilor unde și cum să fie postate plantele. Reușea cu ajutorul copiilor și al mătușii Annie să dea contur locului. - Te descurci domnișoară Alma? M.Joseph cu mâinile la spate inspecta critic fiecare lucru
MY LORD (XI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352714_a_354043]
-
cânta” trăirile-i sufletești, ea se dezlănțuie și curge nezăgăzuită în a treia parte, denumită generic, „PRIMĂVARA AMINTIRILOR”. „În primăveri brodate cu vise colorate” tânăra poetă este fascinată de „Rândunelele îndrăgostite” de „Sub streșini aburite” urmărindu-le cu admirație și încântare și observându-le fiecare mișcare, conchizând: „Crâmpeie de visare în șoapte dulci coboară / Căci ele-ndrăgostirea gustau întâia oară...” Ne-ntâmpină apoi cu o avalanșă de poezie sensibilă din care „plouă” cu „Flori de liliac”, „Lăcrimioare”, „Panseluțe”, „Flori de cireș - petale
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
ce urmează rigid exigențele unui studiu academic și că, de multe ori, tentația prozei artistice, simpatia față de autorul investigat, poziția în care comentatorul se situează față de scriitura cercetată, anume aceea de empatie, de curiozitate binevoitoare, îl abat, cu voia și încântarea sa, de la tiparul consacrat. Așa se face că monografia despre Pora (cum s-a întâmplat, de altfel și în cazul celei despre Paul Eugen Banciu), respectând regulile demersului tradițional (documentare exigentă, trimiteri atente la surse, informație bogată), își ia libertatea
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
și text, ne conduc spre un portret al artistului plastic cât mai valid și coerent în fundamente. Prin acest Album, ne comunică despre temeiurile noastre românești doi artiști, ai condeiului și penelului, deosebiți, personalități ce ne-au dat prilejul de încântare și de iluminare culturală, comunică despre temeiurile noastre românești. Al. Florin ȚENE Cluj-Napoca 10 martie 2014 Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂȚII IDEILOR / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1165
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
dintele cariat În potcoava nou găsită Ce-l scăpă într-o clipită De durerea cea cumplită. ,,Aricel, ce bine-mi pare C-am găsit, iată, scăpare, Într-o astfel de-ntâmplare!" Și-au pornit-o pe cărare, Cu o mare încântare, Spre căsuțele din zare. Ba, să vezi că azi, în zori, Aricel pictă-n culori Isprava cu doi actori! Mihaela Oancea Referință Bibliografică: Aricel -doctor fără voie / Mihaela Oancea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1152, Anul IV, 25 februarie
ARICEL -DOCTOR FĂRĂ VOIE de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353733_a_355062]
-
trebuie să fie. De fapt, asta e medicină spirituală modernă, cu mijloace care vor să excludă durerea! D. S. există, deci, prin proza lui, acum, dar mai ales în timpul care urmează. Miniaturile sale umoristice sunt unice, iar volumele amintite sunt o încântare pentru orice cititor inteligent și dotat cu ceea ce nu toți au: simțul umorului. Schițe precum „Musaca de vinete”, „Mă trezesc la cinci”, „Norocosule!”, „Datoria de onoare”, „Fenomene inexplicabile”, Despre artă și cultură”, „Hamlet”, „Mirosul bancnotelor” și atâtea altele, sunt piese
UMORISTUL DOREL SCHOR ŞI VIRTUŢILE PĂCATULUI SĂU de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353737_a_355066]
-
di lacrime E cola lentamente Come se fosse niente Inchiostro dalle dita Ad asciugare le carezze Che bruciano ancoră SINGUR Și dacă în ochii tăi a fost doar soare și doar durere în ai mei pe buze-ți dezacord și încântare spini și flori aveau mâinile tale, cuvintele-ți doar împunsături și iubire ... Ai fost în toate foc și gheața, dezinteres și dar și mult zel. Ai fost eternul și sfârșitul, al meu pentru totdeauna... și niciodată la fel! Acum când
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
zări albastre, verde călător.// Pădurea freamătă mereu acelaș dor,/ sus cântece suave și legănări de vânt,/ în ochii-albaștri-ai fetei susură izvor/ iar vremea te vrăjește cu tainicul descânt.// Țîșnesc pe arpegii de bătrân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi întețesc fiorul și respir mai rar,/ verde, albastrul, roșul, toate-s sărbătoare.// Cade caldă sfânta lumină pe frunze,/ de aur, de argint, de aramă, de purpură,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze/ ce mirific peste sufletu-mi, se scutură
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
asupra ei, imense, parcă îndepărtate. În momentul în care profesorul îi apucă mâna și i-o strânse, simți cum îi cresc aripi până la cer, cum i se aprind focuri în priviri și cum sufletul îi plutește deasupra clasei, plin de încântare. „Omida grasă” nu mai exista! „Omida grasă” se transformase în fluture! Un fluture scânteietor, așa cum nu se mai pomenise în acea clasă, în acea școală, sau chiar în acel oraș. Referință Bibliografică: FLUTURELE / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
lecții de viață, de educație și cultură generală, de cunoaștere temeinică a istoriei României, e o pricină de admirație și totodată de mirare...! Așa de mici cum sunt unii dintre „bobocei”, învață cu artista profesoară Imnul regal, și e o încântare să îi asculți cântându-l în cor. Câți dintre profesorii noștri îi învață pe școlari imnul cu istorie și cu atâta afectivitate contopită în linia melodică și vers, Imnul Regal?! An cu an, Maria Șalaru și un grup de elevi
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]