1,203 matches
-
sângelui. Cataplasme cu alifie, preparată astfel: se amestecă o ceașcă de hrean pisat cu una de făină de porumb până când se umezește bine, după care se pune pe o bucată de folie și se Învelește talpa piciorului, peste care se Încalță o șosetă. Cataplasma se aplică seara și se ține până a doua zi. Tratamentul durează o lună. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie de păpădie, 2 lingurițe la o cană. Se beau 2-3 cești pe zi. Infuzie de salvie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de Nike șlefuiau abilitățile acestor jucători, evaluându-le performanțele prin sprinturi de 40 de metri, ridicări de haltere și alte asemenea teste, folosite de către antrenorii echipelor profesioniste pentru a depista jucătorii potențiali. În sporturile mai puțin populare, Nike i-a încălțat pe jucători de top aflați la vârste comic de fragede: jucători de tenis ori golf, cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani. Deoarece figurile-cheie din media reprezintă centrul de atracție al celor mai multe industrii, Nike și-a cultivat relațiile cu
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
lagăr, în timpul unei încăierări cu bandiții. Cicatrice are și prototipul personajului, pe frunte. Dintre detaliile fizice ale lui Kostoglotov atrage atenția, în plus, părul "lățos", care duce la atribuirea unei porecle. În momentul apariției în spital, Kostoglotov este "un lungan încălțat cu cizme, într-o manta militară, roșcată de-atâta purtat, având o căciulă de blană civilă, cu urechi, prea mică pentru el, dar îndesată totuși pe cap. Sub cap își pusese un sac de campanie"347. Importantă aici este îmbrăcămintea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fim treji, îmbrăcându-ne în platoșa credinței și a dragostei și punând coiful nădejdii de mântuire (1Tes 5, 8), și cel al virtuților morale: Stați deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul și îmbrăcându-vă cu platoșa dreptății. Și încălțați picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii. În toate luați pavăza credinței, cu care veți putea să stingeți toate săgețile cele arzătoare ale vicleanului. Luați și coiful mântuirii și sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu (Efes 6, 14-17). Platoșa
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
actuală a subiectului (capacități, competențe, lacune, puncte slabe, nevoi): a) Comportament motor și psihomotor: motricitate slab dezvoltată, bimanualitate, lateralitatea este relativ bine definită, dreapta dominantă; mănâncă dând firimituri pe jos; de multe ori confundă hainele cu ale fraților lui; se Încalță singur, dar nu știe să-și lege singur șireturile; Își descheie singur nasturii la haină, dar nu poate să-i Încheie; se Îmbracă ajutat de fratele lui din clasa a IV-a; merge singur la toaletă, dar când se Întoarce
OBSERVAREA SISTEMATICĂ A UNUI COPIL CU CES. - Plan de intervenție personalizat. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]
-
cantonului și a plopului secular de alături. Nu se zărea nici o lumină înaintând pe linie, dar acum era sigur că pe undeva trebuie să fie acel plug de zăpadă. Omul își trase spre el cizmele mari de cauciuc și le încălță cu mișcări cumpănite gospodărești, își înfășură de două ori în jurul gâtului fularul mare și gros, își puse pe el haina îmblănită care nu apucase să se usuce cum trebuie. Femeia se uita cu ochii mari la el, cu o expresie
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
lăsând capul pe spate, mișcând înverșunat mărul lui Adam proeminent și osos, ascuns sub o piele tăbăcită de vânturi. Pălăria sa veche și pleoștită căzu pe spate în noroi, dar n-o luă în seamă, o călcă apoi în picioarele încălțate cu niște pantofi vechi direct pe piciorul gol. Prin vârful dezbârnat al papucului i se vedeau degetele piciorului zbârcite de apa ceea rece plină de noroi. Ploaia rece de toamnă încetase de dimineață și lăsase locul unui vânt rece, tăios
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
edictul ce înzestrează lumea cu un ideal nedefinit, fără substanță, dar simțit zilnic. Edictul menționează idealul, nu și plimbarea: fără voia lor, oamenii se transformă în plimbăreți eterni. Sub pretextul că vin după ideal, administratorii, câte trei, bine antrenați, zvelți, încălțați cu cizme, plimbă cetățenii. O parabolă pentru funcționarea securității. Analogia este clară și imprimă imaginea terifiantă a anchetatorilor. Comicul de limbaj accentuează ironia situației: pentru a scăpa de plimbările obligatorii, protagonista recurge la un argument surprinzător și anume grăsimea. Grăsimea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
de mână, din mohair. Geaca, cu multe buzunare, pe care datorită căldurii a dezbrăcat-o și a agățat-o în cui, se asorta perfect cu vesta, precum și cu pantalonii din blugi, pe jumătate prespălați, puțin cam strâmți însă destul de comozi. Încălțat cu pantofi sport, asemănători la culoare cu îmbrăcămintea, se mișca rapid, lăsând impresia că e un fost sportiv de performanță devenit antrenor, dacă se lua în calcul și vârsta. Partenera lui ceva mai scundă, dar suficient de înaltă, mai împlinită
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
În timp ce vocea se auzea clar și limpede, brusc apăru drept în fața lui o pălărie deja cunoscută, suspendată ca la circ, apoi sub pălărie un cap de bărbat proaspăt ras, două brațe care pluteau în vid sfidând legile gravitației, două picioare încălțate cu pantofi negri proaspăt lustruiți și la sfârșit trupul, care a unit aceste componente într-un tot unitar. Întreg fenomenul acesta, de materializare a unei ființe vii, s-a produs în maximum trei secunde. În fața lui se înfățișă în toată
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
că de urgență să ne trimită pe cei cinci copii mai mari la școală, adică pe mine, Ileana, Maria, Florica și Gheorghe. Mama a rămas surprinsă și neumerită, nu știa ce să facă, nu aveam nici de îmbrăcat, nici de încălțat și până să-și dea seama, toți în frunte cu Ileana, am zbughit-o pe ușă afară, direcția școală - era aproape de casăașa cum eram în cămeșile noastre de ,,americă“, cu capetele descoperite și cu picioarele desculțe prin nămeți. Vasluiului, era
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Moderne scrie: ,,Cu durligele goale sau în durligi = cu picioarele golașe; desculț “. Noi zicem: nu e adevărat, ,, ...au ieșit pe prispe copii bălani numai în durlige “ - scrie Sadoveanu, înțelegîndu se că durlige vor fi fiind ceva de îmbrăcat ori de încălțat. De aici și pînă la greșală mai e un singur pas, pe care îl face Candrea: el crede că ,,durligi “ înseamnă ,, tîrlici “ adică niște papuci. Durloi se mai cheamă trișca, care nu e altceva decît un fluier; la un capăt
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
printr un sistem riguros de evidență, și numai cu bilet de voie semnat de director. Învoirile generale se dădeau o dată pe lună, dar dacă aveai de rezolvat o problemă urgentă, de genul întâlnirii cu fata iubită, recurgeai la un șiretlic. Încălțat cu ciupici și cu o gheată ruptă în mână, care a mai fost folosită și de alți elevi în același scop, te așezai în șirul celor ce solicitau învoire, aliniați în holul principal al școlii și obțineai semnătura mult dorită
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
rezolvat: lipsa echipamentului adecvat și, atunci, recurgeam la paliative. Pentru că chiloții nu erau, pentru noi, fiii de țărani un accesoriu vestimentar uzual la acea vreme, pentru a fi echipați corespunzător, retezam izmenele de deasupra genunchiului, prindeam prohabul cu două agrafe, încălțam tenișii personali sau de împrumut și încingeam niște meciuri de pomină. Eu nu eram nici foarte amator, nici prea priceput într-ale fotbalului dar, când nu se găsea altul mai bun, eram cooptat pe post de bec, asemănător cu al
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
simte când un șef sau supraveghetor plasează în mod repetat cuvintele negative în „împrejurări jenante”. Efectul este oarecum asemănător cu vechea uzanță puritană de a îl expune pe „păcătos” la stâlpul infamiei, cu gâtul și mâinile prinse în jug și încălțat în saboți de lemn, pentru ca batjocura publică să fie maximă. Deși stâlpul infamiei nu mai este astăzi la modă, osândirea publică în cadrul ședințelor este cu siguranță la modă. Anumiți superiori agresivi verbal aleg ședințele pentru ceea ce un autor denumea „dramă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion, / Că e bun de domn. / Taică-său nu vrură, / Maică-sa nu vrură, / Că e mititel / Și e crudicel / Și că el nu știe / Cal de-a-ncălecară, / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al doilea-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion / Că e bun de domn. / Căci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion / Că e bun de domn. / Căci în oastea noastră / Sunt ostași bătrâni, / Pe el va-nvățară, / Cal de-a-ncălecară / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al treilea-l cerură, / Și ni-l dăruiră / Cu un veșmânt lung, / Lung până-n pământ. / Pe poala vestmântului, / Scrisă-i luna cu lumina / Și soarele cu căldura. / În cei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pozele de tinerețe ale mamei. Din aceste poze, dar mai cu seamă din fotografia de la căsătoria părinților mei se observă și ținuta mamei: rochia de mătase și voalul de dantelă, pantofii cu fir, toate franțuzești. Cu acești pantofi eu mă încălțam în copilărie, ca să fiu domnișoară cu pantofi eleganți cu toc înalt, așa cum fac toate fetițele la vârsta aceea. Eu, când m-am căsătorit, am avut nostalgia că n-am putut să am o ținută așa de frumoasă și elegantă, ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
iar cei care nu reușeau s-o îndeplinească erau bătuți cu vâna de bou sau cu frânghia udă. Daniel Cristea Enache amintește evocarea lui Ion D. Sîrbu, din colonia Periprava, din timpul sezonului de tăiere a stufului: „Acolo, pe gheață, încălțați în opinci făcute din anvelope vechi, legate cu sârmă, înfofoliți în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei, pe care îi duceam pe umeri, uneori, și până la un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
aghiotanții săi peste tot. Au tăiat și saltelele din care ieșeau nori de praf dar în cele din urmă, sătui de căutare, au plecat. La mirarea deținuților în legătură cu cele întâmplate puradelul, din norul de praf, își arată picioarele încălțate cu cizme date cu noroi. Un alt țigănuș băgat și el la “pulitici” pentru că, jucându-se cu alți puradei pe lângă linia ferată, pusese la un semnal culoarea verde în locul culorii roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în casa stă pînului cu grădina e vreun bolnav, e semn că se va însănătoșa. Cioplitură Cine cioplește lemne sărbătoarea [în zi(le) de sărbă toare], i se vor arde așchiile pe piept și pe ochi. Ciorap Dacă din întîmplare încalți ciorapii pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. Dacă i se dezleagă cuiva o legătoare de la colțun, apoi se crede că acela se va afla într-o stare critică. Ciubăr Se crede că nu e bine a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Ciur Să nu dai de mîncare din ciur la horă, că e rău de pagubă. De împrumuți ciurul sau sita sara în sat, s-o acoperi cu pestelca* sau altceva, că-i cu primejdie. Cizmă Un ginere nu se cunună încălțat cu cizme, sub cuvînt că la cizme se pot încăputa carîmbii, astfel că și ginerele se va căsători cu altă mireasă, netrăindu-i cea dentîi. Cîine Se crede că, după păcatul lui Adam, Dumnezeu a blăstămat pămîntul. Scutită de blăstăm
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e frumos, căsătoria e cu noroc. (Gh.F.C.) Nunțile din mai sînt fără noroc. (Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gh.F.C.) Dacă se opresc caii de la trăsura mirilor e semn rău. (Gh.F.C.) După cununie, mirii mănîncă cu o lingură. (Gh.F.C.) Cuptor Nu-i bine să te închelți (încalți) pe cuptor, că mor porcii. Pe cuptor nu este bine a se încălța, c-apoi lupul va mînca oile și uliul găinile. Cînd vine nora întîi în casa soacrei, să nu se uite în cuptor, că moare soacra. Cînd arde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Curcă Dacă te spurcă puiul de curcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrăjile, nici blăstămile. Copilul ce se naște cu semn pe față are să fie fermecător. îndată ce un copil se naște, să se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]