1,244 matches
-
unde va merge, / la mine va trece, / pe unde-a umbla, / pe mine m-a cata."76 "Căutarea" ritualică a ursitei, din orația de nuntă, are loc în prezența elementului cosmic ce devine "însemn" al destinului: "Noi pe cal am încălecat / Și-nspre dumneavoastră am plecat. / Și am venit pe brâul pământului, / Pe vârtejul vântului, / Pe cursul izvoarelor, / Pe mirosul florilor / Și lumina stelelor, / Pe semnele cerului, (...) / Când la această casă am ajuns / Toate stelele s-au ascuns."77 sau "Și noi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ia, / S-o ducă, cum va putea, / Peste văi și peste munți / Pân-la ale sale curți; Pân-la curtea-mpărătească, / Acolo să răsădească, / Ca mai mândru să-nflorească / Și de rodit să rodească."140 sau " Și ne-a zis: / Pe cai să-ncălecăm, / Floricica s-o căutăm, / Pe dată să i-o aducem.../ Noi, pe cai ne-am suit, / Am pornit / Și încoace am venit: / Pe brâul pământului, / Pe vârtejul vântului, / Pe semnele cerului, / Pe calea laptelui, / Pe lună, pe soare, / Pe semne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
când s-a sculat în picioare / A zărit lângă o floare / O urmă de căprioară, / Ce s-a prefăcut în floare, / Ruptă din soare / Și crește într-o grădină, / În astă țară străină.../ Și ne-a zis: / Pe cai să-ncălecăm, / Floricica s-o căutăm, / Pe dată să i-o aducem.../ Noi pe cai ne-am suit, / Am pornit / Și încoace am venit: / Pe brâul pământului, / Pe vârtejul vântului, / Pe semnele cerului, / Pe calea laptelui, / Pe lună, pe soare, / Pe semne
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fie! Și te chem la nuntă mare, / Cum nu s-o văzut sub soare, / Și te chem la nunta mea, / A omului fără stea. / S-o dus și s-o îmbrăcat / Și nici un ceas n-o durat, / Pe cai o încălecat, / La soare-n samă i-o dat / Să-i găsească, să-i păzească, / Ei iute să se pornească. / Soarele-n samă lua, / Peste zări îi petrecea / Și le pregătea ieșire, / Să meargă peste pădure..."167 Martor la trăirile omenești, soarele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-l cerură, / Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion, / Că e bun de domn. / Taică-său nu vrură, / Maică-sa nu vrură, / Că e mititel / Și e crudicel / Și că el nu știe / Cal de-a-ncălecară, / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al doilea-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion / Că e bun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
doilea-l cerură: Dă-ni-l, taică, dă-ni-l, / Dă-ni-l, maică, dă-ni-l, / Dă-ni-l pe Ion / Că e bun de domn. / Căci în oastea noastră / Sunt ostași bătrâni, / Pe el va-nvățară, / Cal de-a-ncălecară / Cizme de-a-ncălțară! / Cal în chingă-a strânge, / Săbioar-a-ncinge, / Grele oști de-a-nfrânge. / De-al treilea-l cerură, / Și ni-l dăruiră / Cu un veșmânt lung, / Lung până-n pământ. / Pe poala vestmântului, / Scrisă-i luna cu lumina / Și soarele cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care o conduceau. De aceea calul este și acum animalul meu preferat. Chiar în ciuda faptului că am avut și o întâmplare nefericită cu un mânz de-al ei. Crezând că este tot așa de liniștit ca mama lui, l-am încălecat. El nefiind învățat cu așa un călăreț, a zbughit-o la fugă pe strada noastră. Nu știu ce s-a întâmplat, eu am alunecat de pe cal dar am rămas prinsă și el m-a târât circa 200 de metri cu spatele pe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
nimic nu-mi era favorabil! Mă gândeam că versurile lui Creangă din „Prostia omenească” reflectă mai bine realitatea mincinoasă în care trăiam, conform căreia societatea capitalistă este dușmanul omului iar cea socialistă este cea care aduce fericire acestuia: „Ș-am încălecat pe-o șea, Ș-am spus povestea așa; Ș-am încălecat pe-o roată, Ș-am spus-o toată. Ș-am încălecat pe-o căpșună, Și v-am spus, oameni buni, O mare minciună!” Bineînțeles că și aici s-a
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
din „Prostia omenească” reflectă mai bine realitatea mincinoasă în care trăiam, conform căreia societatea capitalistă este dușmanul omului iar cea socialistă este cea care aduce fericire acestuia: „Ș-am încălecat pe-o șea, Ș-am spus povestea așa; Ș-am încălecat pe-o roată, Ș-am spus-o toată. Ș-am încălecat pe-o căpșună, Și v-am spus, oameni buni, O mare minciună!” Bineînțeles că și aici s-a repetat situația de la Piatra Neamț. Am plâns din nou și când n-
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
conform căreia societatea capitalistă este dușmanul omului iar cea socialistă este cea care aduce fericire acestuia: „Ș-am încălecat pe-o șea, Ș-am spus povestea așa; Ș-am încălecat pe-o roată, Ș-am spus-o toată. Ș-am încălecat pe-o căpșună, Și v-am spus, oameni buni, O mare minciună!” Bineînțeles că și aici s-a repetat situația de la Piatra Neamț. Am plâns din nou și când n-am mai avut lacrimi, am venit acasă, la Tecuci. Din mărturia
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
urma urmei/ Ce trebuie să găsiți/ În rândurile mele cuvinte?/ Eu am fost pictor/ și toate acestea nu au fost altceva decât/ Studii de riduri/ De pe fruntea mea". Ironia intră în surdină, rămâne poanta: "La manejul meu din nori/ Se încalecă erori/ Din aproape în aproape,/ Saltă sufletul pe ape/ Sub copite eu în, silă,/ Ca pustiul sub cămilă". ("Inspirație")... Snobismul, permanenta simulare, nu-i mai trezește nici tristeți, nici ironii acide. Falsul motan este falsul creator: "Clipea din mustăți odată
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pare omul mare cît un urieș - de aceea i se și supune; și abia cînd piere îl vede în adevărata lui mărime și-i pare rău că a ascultat pe om. Calul de asta nu se mînîncă, că l-au încălecat și fe meile. Totuși are o parte de mîncat, dar cine o știe? Calul nu are splină; fuge mai iute și nu ostenește. Fetele care merg călare fac un păcat, ca și cum ar omorî pe cineva. Cînd cineva vede întîi cal
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să știi că dedesubt nu-i curat. C Copiii se feresc a călca unde se tăvălesc caii; ei cred că din astă pricină caii îi trîntesc. Trîntitura se întoarnă dacă se calcă în udul unui cal. La cal să te încaleci pe partea unde nu-i coamă. Calul cînd își va privi trupul va muri. Se crede că nu este bine a călca în locul unde s-a tologit un cal, căci la din contra ar căpăta pecingini*, după alții, buboaie pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce faci acolo?“ și i se răspunde: „Tai frica copilului.“ în alte locuri, două femei iau copilul de cîte o mînă și, culegînd din ogradă o mînă de surcele, le leagă cu o sfoară și le pun în spatele copilului; apoi, încălecînd cu picioarele copilului pragul, taie sub picioarele lui surcelele sub prag, zicînd că-i taie frica. Asta se face în trei sîmbete dimineața, iar surcelele se aruncă în drum. Ca să umble copilul mai bine, cînd începe a se trage pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
împarte la șapte. (Gh.F.C.) Iscoadă Cînd te duci la iscoadă, să-ți iei basma roșie. Ițe Dacă o fată n-a făcut ițe*, după ce se mărită să nu mai facă nici odată, căci e rău de moarte. încălecare Să nu încaleci pe stînga, că te doare inima. înger Cu cuțitul asupra altuia să nu te răstești, că fuge îngerul de tine. Se crede că fiecare om are un înger păzitor, care are îndatorirea să-l păzească din ziua botezului pînă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
femeia groasă să nu fie, că se chinuiește la naștere. Cînd mama e îngreunată, să nu se uite hulpav la vreo lighioană, nebun, monstru etc., că face copilul ca acela. Cînd se taie pînza și în casă este femeie îngreunată, încalecă pe fuștei* și ieși afară. De vei vedea animal ori om parte bărbătească, femeia va naște băiat; de vei vedea parte femeiască, va naște fată. Se crede că femeia care umblă prin sat imediat după copil, fără să-i fi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de soție, își ajunge scopul dacă fură în sara Sf. Andrei sau Sf. Vasile un răsteu și învălește focul de pe vatră cu dînsul, și apoi, ieșind afară, îl aruncă peste casă. Fetele cele mari, după ce isprăvesc de țesut pînza, se încalecă pe slobozitor* și ies afară; numele ce-l va auzi strigîndu-se de cineva, acela va fi numele mirelui. Se crede că nu e bine a da cuiva un lucru avut pe sine la cununie, c-apoi i se dă aceluia
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
clocite, un sul, o ață roșie, un frîu, un bici, un săculeț cu busuioc, ceară și unt de cămilă, cumpărate de la țigani. La miezul nopții, îngroapă ouăle clocite în locul unde începe lanul, își leagă săculețul de busuioc de piciorul drept, încalecă sulul, îi pune frîul, își despletește părul, se dezgolește pînă la brîu și, bă tînd sulul cu biciul, fuge, strigînd: „De la moș cutare la mine!“ Ca să fie de folos, trebuie să zică așa de douăsprezece ori. Urmează un descîntec, învelirea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai puține. Bine-atunci. Douăzeci. Tot e prea mult. Nu mai fă pe șmecheru'. Douăzeci și gata. Nu dau mai puțin. Și l-a pus pe Alin să-și flexeze genunchii pînă ce a ajuns la statura potrivită pentru a fi încălecat. Și-a fixat picioarele în jurul șoldurilor lui Alin, îndemînatic, fără a-și dezechilibra mai mult de cîteva secunde calul, și l-a tras de urechi în glumă ca și cum ar fi fost hățuri. Și-a sprijinit corpul în înlănțuirea brațelor din jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
simbolic). Episodul de la casa Irinucăi echivalează cu o vizită în Infern (Valeriu Cristea), în timp ce casa părintească e un fel de paradis ludic, iar jocul copilului semnifică transcenderea realității cotidiene și evadarea într-o lume a inocenței și a vitalității: "Copilul încălecat pe bățul său, gândește că se află pe un cal de cei mai strașnici, pe care aleargă cu voie bună și-l bate cu biciul și-l strunește cu tot dinadinsul, și răcnește la el din toată inima, de-ți
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apare într-o viziune romantică, fiind un personaj excepțional, dinamic, multidimensional, al cărui caracter evoluează, în drumul lui inițiatic. El a fost educat în spiritul vieții sobre, al bărbăției și demnității, format la școala vânătorii și a armelor, "îndrăznea să încalece armăsarii cei mai temuți", știa rostul câinilor și al șoimului de vânătoare. Fire pasională, Ionuț "este fluture, flacără, schimbător ca un pui de demon", neliniștit, prietenos, curajos. După ce ucenicia lui Ionuț ia sfârșit, acesta primește misiuni importante, cu scopul de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
este bine ascuțit și puneți-vă mănuși. • Tăierea trandafirilor se face oblic cu 4-5 mm deasupra unui mugure îndreptat spre exterior, pentru a avita acumularea apei și putrezirea. • Odată tăiate, tulpinile de trandafir trebuie aerate. Tăiați toate tulpinile care se încalecă. • Înlăturați lăstarii lacomi de pe trandafiri și tufele de trandafiri. Faceți o mică gaură la baza trandafirului pentru a vedea de unde pornesc. • Pentru a evita apariția ciupercilor, după tăierea trandafirilor pulverizați un fungicid peste tăietură. • Este recomandat să ardeți părțile nefolositoare
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
probabil, subiectivă 86 lui Emanou, camera rămâne fixă în timp ce mulțimea se întoarce. În afară de Milos, singurul personaj care, încă de la începutul secvenței, privește înspre Emanou, este acela care poartă mască elefantului 87. În imaginarul mitologic asiatic, elefantul este animalul pe care încalecă regii și, în primul rând, Indra, Regele ceresc. El simbolizează, așadar, puterea regală. Elefant mai este și numele lui Shiva în exercițiul funcțiunilor sale de suveran. Odată intrat în acțiune, efectul puterii regale aduce pacea și prosperitatea. În cultura indiană
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
albă de plastic pe cap (comedia grijii pentru igienă, albeața milosteniei), care ia în primire marfa: puii abia născuți, care intră în lume pe o bandă rulantă. Pe banda rulantă a morții, o mulțime de pui piuie, se zbat, se încalecă, se calcă în picioare, dezorientați, pierzându-și mereu echilibrul iată materia primă a creșterii industriale. Treaba omului este să-i țină laolaltă, să-i dirijeze pe bandă și, în același timp, să-i prindă pe cei care cad. Să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
stătea pe asin, în timp ce soțul mergea alături, cu acel pas mărunt, eroic, care îngăduie parcurgerea distanțelor foarte mari ori întoarcerea în timp. De unde veneau, încotro se îndreptau? Nimeni nu poate ști, doar Dumnezeu, Cel Care și-a sfătuit fiul să încalece pe un măgar. Iar acestea toate s-au făcut ca să se împlinească ceea ce s-a spus prin proorocul, care zice: Spuneți-i fiicei Sionului: Iată, Împăratul tău vine la tine Blând și șezând pe asină..." (Evanghelia după Matei, XXI, 4-5
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]