1,681 matches
-
des, la un moment dat Își pierd răbdarea, Îl agresează la rândul lor pe copil, iar copilul răspunde din ce În ce mai agresiv. Este foarte important ca părinții să colaboreze cu educatorii și să apeleze la ajutor specializat. Nu toți copiii hiperactivi și Încăpățânați În copilărie devin adolescenți agresivi și nu toți adolescenții agresivi au fost agresivi În perioada copilăriei timpurii. Un rol foarte important În ameliorarea agresivității În școală o are profesorul. Relația profesor elev este una specială, bazată În primul rând pe
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
inima copilului. De altă parte, rigoarea prea mare, fața întunecată, vorba răstită și batjocoritoare, acestea fac mai mult rău la tratamentul copiilor.” <footnote N. Brânzeu, Hodogetica, op. cit., p. 278 footnote> Acestea nu exclud atitudinea energică sau pedeapsa când copilul se încăpățânează în greșeli, dar să se procedeze cu prudență și cu permanentă oferire a șansei de reabilitare a copilului aflat în impas. Pentru a asigura dezvoltarea personalității copilului și performanțele școlare, acesta trebuie să simtă că părinții se ocupă de el
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
30 de ani; nu este nici Leonardo, care își pictează iubiții dându-le chip de gioconde, care dezgroapă morții pentru disecții și studii anatomice și care construiește mașini dedalice spre a ajunge la Cer; nu este nici Michelangelo, care se încăpățânează să-l sculpteze pe piticul David mai gigantic decât Goliath. Pe scurt, Homo pansophicus nu este „titanul” Renașterii. Pansophia christiana nu se rezumă, dar se sprijină pe Adevărul revelat; ea își extinde împărăția asupra întregii cunoașteri omenești, dar își are
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
considerându-l aparținător unui „manierism ermetizant și steril”, îl redescoperă din alt unghi și îl proclamă „mare poet”, deschizător de drum al textualiștilor cu miză existențială, semnalând drept caracteristice pentru demersul lui poetic „expierea în text”, „o alunecare lentă și încăpățânată dinspre textul vieții spre existența textuală” și „încercarea tragică de a trece dincolo de pragul limbajului”. Mulți dintre poeții generației 2000 îl adoptă pe M. drept precursor, pornind tocmai de la această perspectivă interpretativă, atitudinea acestora nefiind un lucru inedit ca atare
MAZILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288071_a_289400]
-
înțelepciunea rurală și urbanitatea intelectuală, între ingenuitatea scenică și un diafan histrionism, între discursul volubil și sentința ireductibilă, între licență și inovație, între certitudine și neprihănită șovăială. La toate aceste interstiții se întrupează chipul pacificat al unui bătrân care se încăpățânează să rămână veșnic tânăr. Taina firesculuitc "Taina firescului" Dacă ar fi să rezum într-o frază multele întâlniri - în grai sau tăcere - cu părintele Teofil Părăian, aș spune că acest monah întrupează, pur și simplu, taina firescului. Ca orice minune
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
numai că soluțiile acceptabile sunt imposibil de conceptualizat, aprobat și aplicat, dar lumea reală include și o multitudine de probleme insolubile (cel puțin parțial, ceea ce mi se pare destul de grav). Multe activisme (bine intenționate și) obnubilate de „corectitudine politică” se încăpățânează să ne convingă de contrariu: în utopia lor mai ales discursivă, care ecranează atât de eficient realitatea, toate problemele au soluții. John Gray, mult mai lucid, ne propune să urmăm a doua linie a tradiției liberale, după părerea lui inaugurată
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
care e silit să recurgă adesea vînătorul experimentat, nici una nu se compară cu manevra subtilă denumită „aruncarea lăncii“. Exercițiile cu floreta sau cu spada sînt un fleac pe lîngă ea. Nu e folosită decît în cazul unei balene care se încăpățînează să fugă prea repede; principala caracteristică a acestei manevre este distanța uimitoare la care e aruncată lancea, cu mare precizie, dintr-o ambarcațiune puternic zguduită de valuri. Cu oțelul și cu lemnul ei, lancea are o lungime de aproximativ zece-douăsprezece
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
alții. • Picioarele - corelate Înaintării prin viață, fricii de schimbare sau de viitor și aspectelor legate de familie sau de părinți. Cine/ce anume vă trage Înapoi? • Genunchii - asociați Îndărătniciei, inflexibilității și nehotărîrii. Ce decizie vă este teamă să luați? Vă Încăpățînați În privința unui anumit lucru? • Gleznele - Aveți nevoie de o schimbare a direcției În care mergeți? Este viața dumneavoastră dezechilibrată? • Labelele picioarelor - corelate siguranței și supraviețuirii, atingerii scopurilor sau Îndeplinirii sarcinilor, fricii de a face următorul pas și nevoii de a
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
atât de reducționistă: Roger Wade ar reprezenta „sinele său rău” (his bad self), Philip Marlowe - „sinele bun” (his good self), iar Terry Lennox - „sinele neliniștit” (his anxious one). (Un cititor răuvoitor n-ar lăsa nesancționat faptul că Natasha Spender se încăpățânează să-l reboteze pe Lennox în Lomax! O fi vorba de „sinele fals” al personajului!) Pentru a nu fi învinovățită de reducționism, autoarea eseului concede: Aceste trei ipostaze, frecvent aflate în conflict, sunt adeseori subordonate unui al patrulea, plăcut, generos
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
celula celor cinci în luna aprilie, însă după vreo săptămână și-a dat seama că aceștia sunt adepții „reeducării” din Suceava și se arătau ferm antilegionari. Pătrășcanu l-a sfătuit să nu mai meargă pe la ei, dar Soroiu s-a încăpățânat și, în perioada următoare, a avut mai multe discuții în contradictoriu cu sucevenii. Eugen Țurcanu era hotărât să colaboreze cu administrația penitenciarului, astfel că a căutat să discute cu directorul închisorii, Alexandru Dumitrescu, încă din primele zile. El cerea zilnic
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cel puțin un bolnav de tuberculoză în ultima fază. Din cauza acestui lucru, precum și a condițiilor inumane din Casimcă 2, vor muri, pe rând: Vică Negulescu, Dan Dumitrescu, Costache Oprișan, „Nutti” Pătrășcanu, Aristotel Popescu și Gheorghe Caziuc. Cei care s-au încăpățânat să nu moară aveau să treacă și prin reeducarea de la Aiud din perioada 1962-1964. Se poate concluziona că, dintre toate procesele înscenate de comuniști în legătură cu acțiunea de la Pitești, acesta este cel mai fantezist și mai ridicol. Numai Gheorghe Caziuc și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
guler, l-a zgâlțâit și l-a trântit de perete, cerându-i să se „țină pe cotonoage” dacă nu vrea să îl joace iar în picioare. Țurcanu îi cerea să dea detalii despre „haremul surorilor de cruce”, însă O. se încăpățâna să nu vorbească compromițător despre Mișcarea Legionară. Enervat de invocarea lui Dumnezeu, Țurcanu l-a lovit din nou, până când victima s-a făcut ghem la picioarele sale, după care l-a izbit de perete, cerându-i să recunoască motivul pentru
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
sacră, patronată de Afrodita Urania, divinitatea sub semnul căreia, în Charmion..., pământul se logodește cu cerul în marea unduire a ritmului universal. Deși operează cu asemenea delicate imponderabile, poetul modulează divers imnul adorației caste pentru o ființă pe care se încăpățânează să n-o coboare niciodată pe pământ; platonizează inspirat, situându-și ofranda în spațiul misticii erotice, trecută prin filtrul spornic al creștinismului. Alte poeme postume recapitulează tematica proprie, schimbarea de manieră fiind evidentă. Pentru prima dată poetul se confesează. Dragostea
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
fără să-L cunoască, pot fi considerați pe veci osândiți? Nu, răspunde el, fiindcă oricând aceștia se pot converti și boteza, iar prin botez, primind Duhul Sfânt, devin curați ca lacrima. Cazul iudeilor: și aceștia, cum spune protomartirul Ștefan, se Încăpățânează Împotriva Duhului. Dar există și cazuri excepționale, când harul Îi transformă pe torționari sau increduli În apostoli ai lui Isus: convertirea lui Pavel pe drumul Damascului oferă cel mai formidabil contraargument. La fel stau lucrurile și cu ereticii. Indiferent de
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
pocăință la un moment dat. Moartea, singură, pune pecetea asupra unui destin. Atâta timp cât omul trăiește, el se poate căi, așadar poate dobândi mântuirea. Păcatul iremisibil nu-i privește și nu-i afectează decât pe cei care, până În clipa morții, se Încăpățânează să se opună Duhului. Deznădejdea, cum se vede și În acest caz, nu face parte din arsenalul teologic al marelui african. Reflecții finale Păcatul Împotriva Duhului ridică spinoasa problemă a iremisibilității. Unele păcate nu pot fi iertate, și aceasta În ciuda
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
devine victima psihică simbolică a celor doi care s-au victimizat unul pe celălalt. Orgolii (1977) vorbește din nou despre orgoliul descoperirii adevărului lumii și adevărului de sine, dar și despre orgoliu ca ultim refugiu al celui ce continuă, se încăpățânează să caute leacul cancerului (real și simbolic), în ciuda sutelor de eșecuri. Doctorul Cristian, fost deținut în urma unui denunț și actual obiectiv al supravegherii vigilente a unui anonim și agramat laborant, se confruntă cu judecata întunecată de false adevăruri a fiului
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
ochii tăiați sub sprâncene foarte negre, acum îl urmărea pe omulețul din pat. Din când în când cerca cu buricul degetelor căldura sobei. Părea că a uitat de lapte. Intrigat de stăruința cu care femeia rămânea în odaie, Zalomir se încăpățâna să tacă. Așa jumătate de om cum era, cu capul mare și ochelarii bulbucați care- i făceau pupila ciudată, de sticlă, ura femeile. Se temea de limbuția lor și, râzând puțintel netot, când vorbea despre ele, dădea drumul la glas
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
la orice. Orice încercare de-a noastră avea să fie contracarată cu succes. Cum să-i capturăm? Cum să revin la planul inițial? Trebuia să se predea. Trebuia să fie de acord să scape cu orice preț, nu să se încăpățâneze și să rămână închiși. De ce totul a luat-o atât de greșit? Mă tem să nu eșuez... căci dacă eșuez... voi muri. Nu de mâna Guvernului, ci de remușcare. Eu i-am condamnat pe colegii mei, pe prietenii mei, camarazii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
mea, devenind una, și am dat s-o scot. Am crezut c-o să fie o scânteie roșie ce se îndreaptă spre gâtul bătrânului, dar eram numai eu. Și mă zbăteam haios s-o scot din teacă inutil, căci ea rămânea încăpățânată în lăcașul ei, înfricoșată de ceva ce pe mine nu mă afecta. Moșneagul se sculă de pe tronul său negru și înaintă spre mine. Am băgat mâna în faldurile mantiei, căutând She'le'ri. Le-am găsit și le-am apucat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
doar reproș din ochii săi. Aceasta din urmă, își coborî capul, dar și-l înălță imediat zicându-i ceva primei. Și așa a început cearta. Împăratul nu se sinchisea de aceste ciorovăieli, așa că le-am lăsat vocile înfierbântate și atitudinile încăpățânate în urmă și ele s-au pierdut pe holuri pe măsură ce noi coboram pe lângă infirmerie. Am mers pe coridoare și am intrat într-o clasă de la etajul unu a cărei vedere dădea spre intrarea principală și spre aleea pe care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de acordul de a se uni cu Leverif. Rușii au fost mereu dispuși să se sacrifice pentru binele viitorului. Orientul Mijlociu a fost ceva mai dificil. Trupele Uniunii erau în formă pentru că de ceva ani aveau de furcă cu o rezistență încăpățânată de prin partea locului, dar nici ele nu au ținut mult împotriva tsunami-ului care cuprinsese globul. Au urmat Africa și Estul Europei. Membrii Consiliului Uniunii Africane s-au declarat unanim de acord cu alipirea în totalitate la Leverif, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
bun decât clismele, spuse ca pentru sine. — În primul rând, stăpâne, n-ar trebui ca pâinea să-ți lipsească de la nici o masă. Augustus strâmbă nemulțumit din nas. — Este o părere unanim recunoscută, insistă Musa, pe care nu mai Themison se încăpățânează să o nege, că pâinea conține nenumărate calități vindecătoare. Apoi mierea, untdelemnul și chiar oțetul... Plictisit, cezarul flutură disprețuitor din mână. Antonius Musa se scarpină încurcat în creștetul capului. În drăz nește în cele din urmă: — Trebuie mâncat puțin, dar
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
descarce nervii în voie, fără nici un cuvânt. Abia după ce augustul ei soț mai face un tur al camerei, intervine: — Știi bine că legile nu reușesc să îngrădească puterea perfidă a magiei... — Prostii, o întrerupe scurt bătrânul. — N-ai dreptate, se încăpățânează ea. Prostie e să pui la în doială imensa autoritate de care se bucură magia, din moment ce reunește alte trei arte înzestrate cu o imensă putere asu pra minții omenești. Ridică sfidătoare trei degete în aer. — Medicina, filozofia și astrologia. Principele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
scutar convins. Păzește-te, tu, ăl’ cu Mithras. La cea mai mică greșeală... hârșt! Vittelius spune împăciuitor: — Cu toții sunteți la fel de bine ocrotiți, dacă luptați cu sufletul curat. Ce vorbe găunoase! se scutură Rufus scârbit. — Mithras este singurul zeu adevărat, se încăpățânează gla diatorul îmbrăcat în armament trac. Pune sfidător mâna pe sabia lui curbă: — Ceilalți zei nu sunt în realitate decât celelalte nume ale lui. Singura divinitate, zici? se enervează și mai rău Rufus. Scrâș nește din dinți cu furie. Ce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Nefastă? ridică Tiberius mirat din sprâncene. Tânărul insistă: — În zilele consacrate lustrațiilor și sacrificiilor către zeii din cer nu e bine să ne abținem de la cele pământești...? Văd că tu tocmai la ele te gândești, surâde Nero. Disperat, Velleius se încăpățânează: — Pretorul n-are voie să rostească o sentință. Nu socoti și tu că întreaga zi are aceeași putere, replică sec Tiberius. Îl agasează această încăpățânare prostească. Până acum Pater culus nu i-a creat nici un fel de probleme, dar se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]