4,977 matches
-
a fost ca un top de coli de scris A4 și mă pot citi și la mijloc și la început și în ultima frază de pe fila de acum. Toate foile, așezate una peste cealaltă, formează un dosar în care ar încăpea viața mea. Dosarul va fi presat între altele care-l înghesuie, până când filele se vor lipi și în cele din urmă se vor contopi într-o masă de mărimea A4 pe care nu o mai poți răsfoi. E o felie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
fi altfel în lumea care se întindea până la gardul din sârmă ghimpată și de la școală până la foișorul din nord, cu santinela fioroasă sau până la păduricea de salcâmi cu coroanele frânte de Globul lunar. Și, cum vă spuneam, continua Satelitu, ar încăpea vreo două veșnicii și ceva cât ne-am suportat suferința, de parcă am fi avut mai multe vieți și morți deodată. Și noi trebuia să îi respectăm amintirea duhnind a usturoi de spion român printre românii deportați în '42 în mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
a aprinde țigara, pantomima exprimând temperamentul sangvin sau coleric privirilor analitice: internet-ul timpului. Am uitat de tranzistoarele acelea mici cât o Biblie, îmbrăcate în piele de culoare maron în care n-am știut niciodată, atunci când am fost copil, cum încăpeau artiștii de la teatrul radiofonic, din orchestrele simfonice și mai ales mulțimea de microbiști ai fotbalului, pentru că rumoarea lor presupunea populația unui oraș în tribunele stadionului. Cine însă își mai aduce aminte de ghiozdanele din carton presat în care zăngănea penarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care intersecta scena, barmanița. Știa că ajută defuncții să-și păstreze statutul de defuncți, deși era o mumie vie. Și o pisică, singura care nu știa ce este. Doar instinctele care îi trasau volutele printre picioarele de masă. În Epilog încap toți interpreții din toate straturile realității și, deși toate au fost teribil de veridice, teribil de trăite cu pasiuni teribile, toate par o teribilă ficțiune. Creatorul Epilogului își permite oarecari înflorituri, transfigurând transfigurarea a ceea ce a fost. În apele înșelătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
protejată ca în primele neanturi ale copilăriei. Se vede treaba că se pregătește ceva maiestuos, zbârnâi un cărăbuș către cadânele cu elitrele atât de chitinoase și cu perișori atât de fini sub lăbuțe, încât adulterinul tărâmurilor spongioase nu-și mai încăpea între firide, într-o erecție continuă, care-l făcea să aibă poluții și când dădea lecții de zbor nenumăraților săi copii, e drept, mulți diferiți de gena lui, punând totul pe seama mutațiilor biochimice ale locului ce adăpostea sub umbrela succesului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
autostopul, mă ia un individ numai piele și os, care și el, aceeași porcărie, de ce trage Armata dom’le în populație? Doar nu era să mă apuc eu să-i explic atunci că sîntem o națiune de trădători care a încăput pe mîna unor slugoi, cît o fi ceasul? îl întreb dar nu-mi răspunde, o ține tot pe-a lui, începe să-i înjure pe securiști și să-și dea cu părerea despre viitor. Treceam prin Otopeni, pe lîngă aeroportul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
scoțînd ceva la iveală dintr-un sertar al biroului, și cu asta, basta. — Două grenade? face Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu bulgărașii verzi. Nu încape vorbă c-a vrut să vă umilească, dom’ Regizor, își dă cu părerea Santinelă, zîmbind insesizabil pe sub sprîncene, credeți că s-ar putea să reparăm situația asta rușinoasă cumva? Lasă-mă pe mine s-o scot singur la capăt, deși
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
ceilalți care pățiseră la fel. Gîndiți-vă numai cît de mult înseamnă să memorezi sau să scrii cîte o poezioară pe zi. Nu vreau să intru în mai multe detalii, mărturisește. Cît despre întărirea fizică a organismului pe timpul detenției, nu mai încape nici o îndoială. Pierzi în greutate, dar cîștigi în rezistență, după o vreme ești cu totul alt om, e ca o purificare de tot ce e rău, un fel de clismă, pușcăria e ca un purgativ, spune. Singurul lucru care m-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
face Roja pe curiosul, avînd în ochi o luminiță stranie. Că din felul în care manevrează în trafic, românii se urăsc de moarte între ei, îi răspunde Părințelul, ducîndu-și degetele mijlociu și arătător la tîmplă, mimînd țeava unui pistol. Nu încape nici o îndoială, adaugă, e limpede ca lumina zilei, zice. Cu spatele la Baricadă, Roja începe să viseze cu ochii deschiși, și atras ca de un magnet din partea opusă, se hotărăște brusc s-o ia din loc de unul singur. Tîrnăcop rămîne cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
vă vină să credeți cine era în mijlocul acțiunii cînd am depășit Piața Amzei, reia Tîrnăcop, sovieticii o lăsaseră baltă, iar la comandă se instalase Regizorașul, pe el l-am recunoscut dintr-o privire, toată țara îl știe. Nici nu mai încăpea vorbă că erați pe mîini bune, zice Roja, cu Petrică, Monte Cristo și Regizorașul la pupitrul de comandă, frumoasă tripletă. Cele trei grupuri erau de fapt unul singur, se gîndește, s-au format cam în același timp, la scurtă vreme
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
au spart din primele clipe. Mai ia le urma dacă poți, încearcă să le pui din nou pe picioare, cînd în jur se trage din toate direcțiile, circulă zvonuri false, agitatorii lor își fac treaba de minune și toată presa încape pe mîna conspiratorilor. — Dumnezeu te mai înțelege, rămîne perplex Părințelul, unde vrei să bați, nu-ți dai seama că te contrazici întruna? Nu poți susține în același timp două situații care se bat cap în cap. N are nici o logică
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
văgună, nemernicilor, le-o spune în față, dar fiți siguri că la prima ocazie care o să se ivească, pa și pusi, v-am salutat. — îmi vine să mă prăpădesc de rîs cînd mă gîndesc că ne făceam probleme cum o să încapă atîta mulțime în piață, spune Roja. — Numărul nu a contat, e de părere Părințelul, puhoaiele dezorganizate n-au adus niciodată nimic bun. — Lucrurile astea se întîmplă mereu pe dos, adaugă Roja. Depinde din ce unghi privești acțiunea, face Curistul pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sigur, nimeni nu se înghesuie să facă rost de o mașină sau să cheme o ambulanță. Dacă aș avea putere asta v-ar paște și pe voi scîrnăviilor, își spune Roja, v-o arunc direct în față, dacă mi-ar încăpea pe mîini o armă automată și cîteva lăzi de muniție v aș pune pe toți cu fața la zid și v-aș împrăștia creierii și măruntaiele pe jos. Acolo v-aș lăsa să putreziți, să vă roadă cîinii vagabonzi oasele și să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu grijă de la același Plafar, n-ar fi avut nici o șansă să ațipească decît spre dimineață. Singurul obicei al vremurilor de demult la care nu renunțase. Ce căsnicii mai pot fi astea de pe urma cărora toate amintirile plăcute cu care rămîi încap într-o amărîtă de ceașcă de ceai? Restul nu înseamnă altceva decît nervi, tensiune, certuri și corvoadă. Nu se mai simțea în stare să continue așa, chiar dacă pe Curist nu-l mai vedea decît de cîteva ori pe lună. Asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
prostiile alea în cap. Angelina era cu totul altă fire, și totuși și ea s-a lăsat manipulată exact în același fel de Părințel. E adevărat că fuseseră vremuri grele, că toată lumea se săturase pînă peste cap de comunism, nu încăpea vorbă, dar cu toate astea nu-și putea explica nici acum de ce acceptase să se implice în evenimente. Putea fi Curistul singur acuzat pentru asta? Era el singurul vinovat că ea nu avusese puterea să spună nu, de fiecare dată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
era menit să intre în acțiune, dintr-un grup din ăsta mi-ar fi plăcut și mie să fac parte, acuma aflu pentru prima dată, Angelina știa? — încet-încet a început să vină lumea, să se calce în picioare, nu mai încăpeau în biserică, a fost nevoie să scoatem două difuzoare afară ca să se audă vocea peste tot, ești ca un mic Dumnezeu mi-a spus într-o zi Angelina și eu m am cutremurat de parcă m-ar fi lovit un trăsnet
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
încă nu reușise să se dezmeticească. Voia să-i iasă pasiența, să atragă oameni de încredere, să scape de jigodiile securiste care-i puneau bețe în roate? Să fie pus în temă cu punctele vulnerabile ale fiecăruia? Nici nu mai încăpea vorbă, dar ia stai puțin, cine ești de fapt, de unde să știu eu că nu ești tocmai una de-a lor, că pot să am încredere deplină? nu se putu abține s-o întrebe, cu riscul de a părea lipsit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să-mi semeni mie? Va, care-l admira În tot ceea ce făcea ( chiar era foarte meșter pentru anii săi!) și avea ca ideal suprem dorința de a ajunge ca tânărul său unchi, răspundea ca la comandă: Cum să nu, mai Încape vorbă! Cu ochii cât cepele, cu atenția mărită și cu privirea lipită de mâinile meștere, copilul curios urmărea cu sufletul la gură cum nenea Ion aducea un „caiuș” uscat (o suprafață de piele de porc, de-o „șchioapă” lățime și
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
l-a așteptat cu un cuptor cu plăcinte calde, cu pui fript pe grătar, mujdei de usturoi, mămăliguță caldă (ordin de la Victor) și cu ochii ei mici și luminoși, zâmbitori și jucăuși, care te asigurau că În ei nu poate Încăpea nici un fir de răutate omenească. Seara, Maria i-a cântat două cântece Îndrăgite de copil, Victor i-a citit o poveste cu Împărați, fețifrumoși, zâne, zmei, o sumedenie de nume frumoase din povești dar, așa ca din depărtare, Va distingea
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
puternici și tineri mai ieșeau din case pentru a se Îngriji de vite și pentru a aproviziona locuințele cu cele trebuitoare traiului de zi cu zi. Copiii stăteau În casă, pe lângă sobe, În cotruțe sau după cuptor, acolo unde adesea Încăpeau să se joace și uneori să și doarmă, chiar și trei-patru frați, verișori sau vecini. Va, nu avea cu cine să se joace și ar fi trebuit să fie trist uneori, dar nu era trist și nu putea cădea În
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sapă o groapă între picioarele acestui bărbat și pula în vagă erecție o va străpunge pe mama - acum își răsuflă vigoarea și o împrăștie [...]. clipoceli și strănuturi; cuvinte mototolite scârțâie - grohăind râgâind încurcându-se se descâlcesc individualizându-se organe interne încăpute în cavitățile strâmte ale mamei și în ale omului nostru - tatăl să fie: poate.“ În plus, este neinspirată ideea de a scrie astfel - licențios-sclifosit - mai mult de o sută de pagini. Un stil care, la început, trezește curiozitatea, prin noutate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
conștiința istoricității stilurilor. Iată-l luându-și o poză de bard și declamând: „Să cad în hău, să urc până la nori, / Să fiu șlefuitor de piatră seacă, / Puteam să fiu căutătorul de comori - / Dar soarta n-a știut să le încapă. // Mie mi-au fost ursite durerile de sine, / În van zbătându-mă ca marginile mării, / Disprețul să l primesc de la oricine, / Căci smulg cuvinte din ghearele uitării.“ (Legenda personală) Și mai greu de acceptat este tonul solemn-meditativ specific scrisorilor eminesciene
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
bine îmbălsămat, / aș putea și eu aștepta câteva secole / sosirea hoților de morminte.“ Iar altă dată se reprezintă pe sine ca pe un... câmp (în sensul pe care îl are acest cuvânt în fizică): „Dilatata clipă a vieții / nu mă încape. // Sunt ceva mai mult / decât un fragment / de tactil și de previzibil. Poate un fel de câmp, / câmpul dumitruignat din familia / interacțiunilor universale“. N-ar fi exclus ca și pe cărțile de vizită ale autorului să scrie: „câmpul dumitruignat“. Cuvinte
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
antilup / (extras din contradicție de stup).“ „Evadat din ceaunul cu rumeguș, / ochii mei singuri își scot / somnul cu penseta mov...“ La aceste ultime versuri, ne putem gândi o viață. Vasăzică, „evadat din ceaunul cu rumeguș“... Probabil, un ceaun mare, ca să încapă poetul. Dar de ce cu rumeguș? E o metaforă pentru mălai? Și ochii... cum își scot ei somnul cu penseta? Nu-i doare? Să citim mai departe, poate că textul se clarifică singur: „ ...cu penseta mov / care-atât de mult se
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o să-l trec, ești mulțumită? Cu cinci? Mulțumesc mult. Acum chiar că hohotele de plîns se aud din sălile vecine Am să văd, te rog nu mă mai strînge de gît, strigă și Mihoc. Eu vă strîng? Dumneavoastră nu mai încăpeți de copilul meu. Profesorul Mihoc trîntește ușa laboratorului și vorbește singur pe culoar. Ați pățit ceva? întreabă o colegă. Cam da, răspunde acru Mihoc. Acum sosise clipa cea mai neplăcută. Studentul Ariceanu îl privea cu ochi de bovină și răspundea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]