2,188 matches
-
Nu-i nici mai mult de-un pas, nici mai puțin de-o șoaptă.Deși-s chiar lângă tine eu parcă vin în bețeși te cuprind în brațe ca să te scap pe dată.Mă tem că ești aievea, nu doar închipuire,Nu doar o fulminanta imagine de vis,Mă tem că nu-s de-ajuns dureri de nemurireSă farmece căderea din viață în abis .De-aceea tu, minune, îngăduie-mi să cautCe n-am găsit vreodată și nici n-am să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
un rând și-ncerc orice ca să se lumineze. Mă joc și eu, mă joc dar nu cu nori ce nu-și doresc decât să se așeze ca paravan în dreptul unor sori ce-nvață să înhame răsăritul la o caleașcă de închipuiri. Mă joc și eu, dar nu de-a asmuțitul niciunei haite de învinuiri... Referință Bibliografică: Mă joc și eu / Aura Popa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1968, Anul VI, 21 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Aura Popa
MĂ JOC ȘI EU de AURA POPA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380516_a_381845]
-
tunele. Variantele duble de plural rezultă din adaptarea diferită a acestor neologisme neutre la sistemul gramatical românesc. În perechea vise/ visuri, ambele forme neutre sunt admise: primul (vise) cu sensul propriu, iar al doilea (visuri) cu sensul figurat (iluzie, fantezie, închipuire, idee, plan). Referință Bibliografică: DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI / Voichița Pălăcean Vereș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1701, Anul V, 28 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Voichița Pălăcean Vereș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DOUĂ MINUTE DE GRAMATICĂ PE ZI de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379360_a_380689]
-
ai visul; Pe piept n-ai zale, ai visul; N-ai coif, n-ai lance, n-ai arcuri, n-ai cal, Ai visul, visul, visul... Călește-l în para fiecărui amurg mai tare, Rotunjește-l ascute-l, fă-l nebiruit! Închipuirea de eri e viața de mâne Când crezi în ce ai închipuit Și din toată lupta pentru un dor, o nebunie, ori o pâne Mâne, Doar visul rămâne. Visează! (Victor Ion Popa, „Cântecele mele...” Postume, Ed. Boema, București, 1946, pp.
ELOGIU MULTICULTURALULUI VICTOR ION POPA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379337_a_380666]
-
și vieții sale, să se ofere pe sine ca oglindă (sicut speculum) concetățenilor săi.” (De republica, II, 42, 69, pp. 46) Acest îndem l-a propus și marele nostru dac Seneca, dementului Nero, care a ales însă varianta artistului prin închipuire: În nimeni să nu-ți cauți vreun model în afară de tine însuți. Dând foc Romei la îndemnul cămătarilor iudei, care l-au sfătuit apoi să de-a vina pe creștini, Nero a arestat cca. 60 000 de creștini, i-a dezbrăcat
MERCENARII APOCALIPSEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380969_a_382298]
-
îl are: de a transfigura cultura prin Biserică, desăvârșind-o apoi în Cultura Duhului. Biserica Ortodoxă este și rămâne temelia și Sânul Culturii duhovnicești, izvorul continuării Creației lui Dumnezeu, iar ce este în afară de Biserică este iluzie,vânare de vânt, amăgire, închipuire. Până la venirea Dumnezeului-Hristos pe pământ, omenirea, excepție făcând Neamul pelasgo-traco-daco-get, curgea doar în vatra panteismului, fără esența trăirii în mistica libertății, adevărului, iubirii. Numai prin har, prin credință, prin dăruire Omul ales este capabil să devină cu adevărat făuritor de
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
cei ce L-au dat spre chinuire și moarte.” (Profesor Teodor M. Popescu, Meditații Teologice.Vol. I. Ed. Sfintei Arhiepiscopii a Bucureștilor-1997, p. 28) Suferința suferințelor lui Iisus Hristos n-a fost cauzată atât de Patimile Sale, pregătite dincolo de orice închipuire de iudeo-farisei, ci de Urmarea Suferinței Crucii Lui mistico- milenare susținută de Autoritatea eclesiastică prin prezentarea greșită, prin distorsiunea faptului istoric de necontestat, prin afirmația gratuită, cu aplomb, cu chimvale până la saturație a melodiei favorite a clerului creștin, cum că
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
lucrurilor care îl fac pe Mihail Eminescu o Scară spirituală către Cerul divin și către cerul Daciei Mari, marele brăilean Vasile Băncilă îi așează primele treapte: Eminescu e un romantic. Adică, sentimentele profunde-corola adolescenței cuprinsă într-un vârtej al unei închipuiri bogate, resfirate într-o cultură profundă ce se poate distila într-o subțirime a spiritului creștin. Un alt mare poet, Nichita Stănescu (nu există mare poet care, să nu-l iubească pe Luceafăr, n.a.), fiu al Țării Miraculoase numită Limba
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
fi iubit și pentru a iubi, declanșau în el fioruri, pasiuni, dorințe, năzuințe, credințe, fulgerări, azururi serafice atât în plan personal cât și social, moral, religios, cultic, politic. Romantismul său are un caracter atipic, eminescian. Extraordinara putere de sentiment și închipuire, până la vrajă și halucinație; e sugestionant și antrenant. De aici rezultă sinceritatea operei lui Eminescu, această calitate primordială a operei de artă-firește, e vorba de sinceritatea estetică, nu științifică, adică frăgezimea și intensitatea conținutului. Romantismul lui Eminescu e melancolic, pesimist
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > ODĂ PRIMĂVERII Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1920 din 03 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Închipuiri de fluturi scurmă zarea, scrisori din meri le mângâie fierbinte, pe greul sloatei le-a tot plâns suflarea, aripi de înger adormind cuminte. Înțeapă-n suflet un bondar văzduhul, croindu-și drum prin ceata de albine, sub lujer de zambile
ODĂ PRIMĂVERII de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381332_a_382661]
-
în urmă, Când somnul îmi va fi robit sub tei. Mirosul verii, al tinereții tale Cu ape liniștite în oglinzi, În suflet mi-ar croi o nouă cale, Când brațele spre mine le întinzi. Dar nu ești tu... e doar închipuirea, Cu ochii mei de jar aprind un foc, Ce n-am avut, ce nu mi-a dat iubirea, Nici soarta mea de fum, fără noroc. Referință Bibliografică: Eu clipa aceasta aș vrea să rămână / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
EU CLIPA ACEASTA AŞ VREA SĂ RĂMÂNĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381534_a_382863]
-
se gândea la pericolul pe care îl reprezenta Săndica pentru ea în noua sa calitate de inginer. Nici nu bănuia ce pericol mare o aștepta din altă parte, nicidecum din pierderea postului de șef de fermă care era numai în închipuirea sa, nu și în a conducerii colectivei. Pierderea dragostei lui Viorel și a liniștei căsniciei lor fericite până în prezent putea fi generată tot de prezența lui Săndica în viața lor. Viorel pleca spre magaziile de cereale, bucuros că Săndica s-
CAP. XV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374243_a_375572]
-
ridică ochii..........din ochii ei începură să curgă lacrimi fierbinți, iar buzele murmurau repetitiv; tati, tati,......dar locul din fața ei era gol. Gol și sufletul Mariei, care nu mărturisi nimic, nimănui. A avut impresia, că totul s-a petrecut în închipuirea ei, că subconștientul îi juca feste. Și avu un pic de teamă. Ce vrea să însemne oare, că nu era pregătită suficient, sau nu putea face față emoțiilor? Se trezi însă la realitate, când în drum spre cabină, cineva îi
ÎNGER SAU DEMON CAP. II de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374299_a_375628]
-
Acasa > Impact > Scrieri > DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) Autor: Aurel Conțu Publicat în: Ediția nr. 2286 din 04 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Trebuie să recunosc că arhitectura Parisului depășește orice închipuire. N-am mai văzut atâta artă, eleganță, măreție și patină istorică la un loc. E drept că expertiza mea în materie nu mă ajută prea mult ( fiind aproape inexistentă! ), dar despre Paris nu pot spune decât lucruri frumoase, ba chiar
DRUMUL APELOR, 41 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374524_a_375853]
-
târâși în stele și-un vifor de bolizi se înfășoară în curbele-unui gol de increat, ca fașele în jurul unui nou născut, la capătul materiei - o minune: o nouă lume de lumini umanoide, care-ți așteaptă-astronauții-n taină. (o lume răsărită din închipuire? Da sau nu?!...) O lume cam ilogică, precum am crede noi cu relativitatea logicii noastre terestre, căci ea-i, de fapt, o lume orbitoare, diafană, atotputernică în toate însă, devreme ce-i din stranie substanță-alcătuită, ceva mai fină parcă (și
VISURI COSMICE (POEME) de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374462_a_375791]
-
secunda de amor. Sub calda mângâiere se ridică Dorințe și poftiri ademenite De vălul așternut. Și îl despică, Pornind spre adâncimi demult dorite. Când roua-i așternută și-mplinirea Mă-ntoarce din periplul prin abis, Aud un „te ador !”. E-nchipuirea Ce m-a purtat spre tine doar în vis. *** Vorbe-ntr-o doară Făptura-i adoară privirea ușoară în păr se-nfășoară lin mână coboară pe sân de fecioară sărut înfioară adânc de comoară. Iubirea-i vioară, sau vorbe-ntr
EPILOG de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373391_a_374720]
-
sunt scrise de destin, precum romanul însuși e produsul unui text misterios și infinit, sunt ațâțate în permanență de gustul instigației și al supliciului. E o lume a transcendenței și a confuziei. Totul se joacă pe pământ și în propria închipuire, lumea trecutului istoric fiind o formă a visului, o ficțiune cu rădăcinile în legendă, trăită prin experiența esoterică. Fantezia e regimul autoritar al acestei proze și în amestecul tuturor posibilităților trebuie să vedem și semnele unui păgânism spiritual ce frisonează
LEGENDA CA UN SUMUM DE ADEVĂR ISTORIC ŞI IMAGINAŢIE, DE AL. FLORIN ŢENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373570_a_374899]
-
în necazul că nu găsise crezare la preot, se îndrepta spre casă târându-și neputincioasă picioarele. Din spate, era urmată îndeaproape de Marcu, hotărât să facă ce-o face, doar să pună mâna pe... N-apucă să-și ducă otrăvita închipuire la capăt, că se-mpiedică de scârbavnicul milog, care i se împleticise voit printre pașii de fur. Scăpat din poticneală c-un brânci și-o sudalmă aruncate sărmanului - nebănuit potrivnic - fu din trei pași lângă Lina. Copleșită de stăruința urmăritorului
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
ochiului. -E o fată, zise ăla, să fiu al dracului dac-am mai văzut așa ceva! E zâna-zânelor căzută din cer! Privii și eu mai insistent, era o fată, să fi avut cam cinsprezece ani, strălucea de frumusețe ca nălucile din închipuirea mea... ținea în brațe un mare buchet de flori și era îmbrăcată ca o arăpoaică din haremul sultanului din Stambul, cu o rochie înflorată cu toate florile câmpului pe ea. Ținea în poală un cățel și privea la noi nepăsătoare
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
cu mâinile ei fața mea de copil. Trupul ei cald se lipise de mine și dulcele ei alint mă făcuse să mă simt în al noulea cer; senzații negustate mă stăpâneau și mă amețeau ca pe un nebun exaltat de închipuirile lui. Undeva, peste râu, în pădure, am dat de tatăl lui Ioniță, care înnebunise din cauza altuli copil, mort în război, pe nume Gheorghe, care se făcuse țăndări la Cotul Donului. Sărise cu căruța în aer și din el rămăsese, povesteau
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
în minte pe aproapele nostru, iar acest lucru ia naștere din observații insidioase. Comparăm apoi acest portret mincinos cu un model ideal, care de fapt nu există printre oameni, noi toți fiind mai mult sau mai puțin păcătoși. Apoi, prin închipuire ori prin bănuială sau chiar din auzite urmează etichetarea acelui om de cele mai multe ori fără nici un fel de dovezi. Deci dacă nu avem în noi puterea de a ierta de dinainte, acel om este deja condamnat prealuminate învățător. Apoi, între
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
Un câine poate fi generos, dar oamenii generoși pot fisuspecți, uneori. Cine nu mă iubește nu este dușmanul meu, ci al său. Pedeapsa pentru furt este invers proporțională cu suma furată. Oamenii inteligenți nu scriu. Dușmanul nu există decât în închipuirea noastră. Atracția sexuală ne urmărește toată viața, de ce nu am crede că și istoria omenirii este un capitol de sexologie? Cel mai inexplicabil este motivul atracției dintre doi iubiți. Ușurința de a insulta un om este aceeași cu aceea de
SCURT, CONCIS ȘI MULT PROFUND de BORIS MEHR în ediţia nr. 2346 din 03 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374872_a_376201]
-
strămoșești. De aici înțelegem că, după cum sentimentul religios se justifică ontologic înlăuntrul firii omenești, fiind înnăscut într-însa, Ortodoxia reprezintă prin definiție „esențialitatea poporului român“. „Ortodoxia este adâncul nostru. Faptul că este al nostru nu trebuie să fie motiv de închipuire că noi am creat-o și deci ne putem și lipsi de ea, fie înlocuind-o cu ceva analog, fie lăsând locul liber. Fără acest adânc nu mai putem avea ceva al nostru. Ne pierdem pe noi înșine“, conchide Părintele
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
Bacovia redivivus, azi actualizat, dar cu același corolar sumbru al pustiului, al târziului, omniprezente, impresia rămâne de îngrijorare, de neîncredere și încordare, într-o ecranare onirică. Visul florii de a erupe frumusețe într-un sol murdar, otrăvit, nu râmâne decât închipuire, iluzie arsă a prezentului trăit. „Prea departe, nu știu, doamna visează pe o insulă, floarea oftează. Clipa aceasta este, dintre toate, singura trează.”( Floare oftând) O metafizică a florii crescute într-un mediu ostil, dar Carmen Voisei, expune această gândire
SERI LITERARE-BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374992_a_376321]
-
a strange bani să plătesc această călătorie mult visată. Pot scrie versuri, pot răsfoi un ziar și mai presus de orice pot muncii pentru a nu întinde mâna să cerșesc ajutor de la semeni. Ca poet nu sunt un risipitor al închipuiri mele.Nu sunt un nabab și risipitor al lucrurilor mărunte. Șitiu, Doamne, că poezia a devenit o curiozitate fără curioși. Nu se mai citește, nici măcar poeții între ei nu se mai citesc. Eu, Doamne, mă bucur că mă citesc soția
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]