1,452 matches
-
cu tine? — Suferă, e în pat? se interesă socrul. — Nu, baba, a fost chinuit, dar e pe picioarele lui, iar eu tot mai cred în minuni... știai? Nu ți-am recunoscut niciodată, dar acum poți să afli că m-am încrezut totdeauna în puterea ta de-a opri mersul răului... Păi, trimite băiatul, tu ai limba muiată în lapte, când vrei. Poate, în felul ăsta, îmi vei da ce mi-ai luat cât ai stat departe cu nepotul și fiul meu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Qajar. Știa despre proprietari că sunt artiști plastici, dar casa dovedea un fast greu și un amestec obositor de culori și stiluri. — Gabel nadaré 1, îi spuse bărbatul de cum intră. Ghazal doar înclină ușor capul și răspunse destul de aspru: — Mă încred în buna voastră cuviință și în mila pe care o aveți și pe care o veți dovedi, eu sunt sigură, pentru soarta Shahlei Jahed. Dacă pentru ea ați venit, discuția noastră încetează înainte de a începe. Fața i se întunecase și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
sărut, -o drăgostește, Pleacă gura la ureche-i, blând pe nume el o chiamă, 45 {EminescuOpVI 46} 690Ea deschide somnoroasă lunge gene de aramă Și adânc la el se uită, i se pare că visează, Ar zâmbi și nu se-ncrede, ar striga și nu cutează, El din patu-i o ridică și pe pieptul lui o pune, Toată viața-i se adună n-al ei sân rotund și june. 695Ea se uită și se uită... mută... un cuvânt nu spune, Doară
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
doritoare, Ca vîntu-n fugă cu bătrâna vreme Prin țări o mie peste sfânta mare - Nu vezi, Florin - nici ști cum să te cheme, Atât de mult iubirea lui îl doare, De-aceea svîrle-n laturi ac și caer Și să te-ncrezi corăbiei de aer. " Ea se sui pe - aripă, -ntinzînd mâna Ca și când ar fi vrut ca să se ție Și-ncet coboară pasărea străină Pe-a lui Florin amabilă soție; Pe cal ridică sarcina lui lină, La pieptul lui ar vre în
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
toate le găsește și toate le topește. 190Vremea hotar n-are. 191Vremea ce-a trecut pe lângă cea de acum și cea ce va să vie întru nimic se socotește. 192La vremea ce-a caldă din mijlocul iernei să nu te-ncrezi. 193Nu pierde vremea, ca să nu te piarză și ea pe tine. 194E anevoie a nimeri vremea la vremea ei. 195Cine tot caută vreme, pierde vreme. 196Vai de vremea ce se pierde la cel ce pe cel nebun vrea să-l
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
spune de mă iubești, Și dacă l-a mea durere Vrei să te milostivești. N-ași dori altă viață Dacă eu cu tine-n brață Zi și noapte aș petrece - Ce plăcere - aș mai pofti? 405 {EminescuOpVI 406} Nu te-ncrezi în fericire C-ar fi vis și-nșelătoriu, Cu un glas mîngăitoriu Sufletu-mi ia-n zălogire. Vin, stăpâna mea, în brațe Să petrecem fericit, Dacă la a mea durere Poți ave milostivire. Aceasta-i durerea mea, Aceasta m-au omorât
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mea mare durere Poți să te milostivești. Când cu tine eu în brațe Zi și noapte petreceam Și de-ar fi mai fost vr-o viață Mai plăcută, eu nu vream. Îmi spunea gura iubirii Cu un glas mîngîitor: Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitor. Vis îmi pare fericirea Cea trecută când gândesc, O clipire a fost ceasul Pentru care pătimesc. Fericirilor trecute Cari n-o să mai veniți, Truda gândurilor mele Pentru ce dar mă munciți? Liră jalnică duioasă Ce-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
o mărturisesc. Țin credința, sunt curată, Numai ție-ți sunt jurată. Vis îmi pare fericirea La trecutu-mi când gândesc, O clipire mi-a fost ceasul Pentru care pătimesc. Tu-mi ziceai, gura iubirii, Cu un glas mîngîitoriu, Nu te-ncrede fericirii Că e vis amăgitoriu. 470 {EminescuOpVI 471} No. 83 Rămâneți suvenire în toat-a mea viață, Ăst an de fericire în care am trăit Cu tine - a mea drăguță în câmpul de verdeață, Al junei Vârstei mele în care m-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
DIN EFICIENȚĂ. PÎNĂ ȘI ÎNCETINEALA ÎN URMĂRIREA PISTEI LEGATE DE KERSHAW PĂREA A DOVEDI CĂ ACȚIUNEA LOR LE-A PERICLITAT DEJA CAUZA. HEDROCK NU AVEA ÎNDOIELI DE NICI UN FEL ÎN PRIVINȚA AVENTURII ÎN CARE SE LANSASE. ÎN MOMENTE DE CRIZĂ SE ÎNCREDEA ÎNTOTDEAUNA ÎN PUTERILE LUI. ALȚI OAMENI ERAU ISCUSIȚI ȘI BRAVI, DAR LE LIPSEA VASTA LUI EXPERIENȚĂ ȘI DISPONIBILITATEA LUI DE A-ȘI ASUMA DE BUNĂ VOIE RISCURI PRELUNGITE. Poate că deocamdată era singura persoană care credea cu adevărat că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
un lucru neobișnuit», mama îi va răspunde: «Este cu adevărat ceva neobișnuit, însă te cred». De fapt, ea știe că fiul ei este sincer. În viață există lucruri pe care le poți cunoaște numai crezând în cuvântul cuiva, pentru că te încrezi în el. Cu cât este mai mare încrederea mea, cu atât mai puternică și sigură este credința mea. Credem că ceea ce a spus și a făcut Isus Cristos este adevărat. De fapt, avem încredere în el. Putem să credem, pentru că
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
bun prieten. Isus este aici. Îl văd, mă vede, vrea să realizeze ceva în mine. Ceea ce este întunecat, vrea să-l facă luminos. Ceea ce este slăbiciune, vrea să o facă putere. Ceea ce este tristețe, vrea s-o facă bucurie. Mă încred în tăcere - de exemplu, așa cum mă așez la soare pentru a mă lăsa pur și simplu luminat. Împărtășania îmi dăruiește și o profundă comuniune cu ceilalți care o primesc, și cu toți cei care fac parte din Biserică. Prin urmare
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
dat naștere Creatorului vieții, nu trebuia să suporte putrezirea (cf. Prefața pentru adormirea Maicii Domnului). Deoarece trupul Mariei ia parte deja la strălucirea cerească, indică o promisiune pentru noi. De aceea, o venerăm pe Maria ca regina noastră, și ne încredem în mijlocirea ei. Și trupul nostru este chemat să fie primit în cer și, de aceea, trebuie să-i purtăm de grijă. Și noi vom fi înviați cu trupul și cu sufletul și preamăriți, dacă vom rămâne în comuniune cu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
și am negat. "N-a fost nimic deosebit, doamnă. Doctorul Dinu mi-a interzis să... " Dar nu m-a lăsat să termin. A mai învîrtit o dată roțile căruciorului și s-a apropiat și mai mult. "Domnule sculptor, să nu te încrezi niciodată în doctori. M-ai auzit?" Mă simțeam foarte stingherit în fața acelei femei care ar fi trebuit să fie, în mod normal, acră, înrăită de boală și posacă, dar care mi se arăta dintr-odată foarte volubilă, ba, mai mult
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
reduși la trecutul nostru, și chiar dacă unii dintre noi erau ispitiți să trăiască în viitor, renunțau repede la asta, cel puțin atât cât le era posibil, resimțind rănile pe care în cele din urmă imaginația le provoca celor care se încred în ea. În special, toți concetățenii noștri au renunțat foarte repede, chiar în public, la obiceiul pe care-l căpătaseră de a evalua durata despărțirii lor. De ce ? Deoarece, când cei mai pesimiști o fixaseră de exemplu la șase luni și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
compromită lecția, despre care simțeam că putea să fie cel puțin bună, dacă nu chiar foarte bună... După câteva fraze alambicate - gen limba de lemn, mă ridic, îl domin cu privirea și statura și-i spun tranșant că eu mă încred în profesionalismul colegilor și mă las apreciat și judecat de ei, colegii mei. Activistul șchiop, incult și agramat, bâlbâie încă ceva, apoi se așează pe un scaun și așteaptă contrariat că expunerea lui neinspirată și nefondată nu și-a atins
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Cine știe, poate o să se simtă mai bine după ce-o să citească chestia aia pe care Ignatius mi-a dat-o ca să i-o dau lui. Zice că-i o literatură care te inspiră. — Drept să-ți spun, nu mă-ncred în „literatură care te inspiră“ când vine de la unu’ ca Ignatius. Probabil e plină de istorii deocheate. — Ce mă fac dacă-l vede cu cărucioru’ ăla cineva care mă cunoaște? — Nu trebe să-ți fie rușine, fetițo! Nu-i vina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
alcov cerîndu-i nu să mă culc cu ea, ci să fie din nou traducătoarea mea? Să fiu oare pe cale să substitui alcoolul plăcerii sexuale? Atunci cînd o explicație pare corectă, Înseamnă că acesta e un excelent motiv să nu te Încrezi În ea. Orice efect are o sumedenie de cauze. La ce bun să Încerc să Înțeleg sau să analizez această recentă pasiune pentru whisky? În starea de depresie În care mă zbat, nu fără plăcere, de ceva timp, confruntarea cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
avusese timp s-o priceapă. A Împăturit-o la loc și mi-a Înapoiat-o de parcă i-aș fi Împrumutat o batistă. Și-a luat un aer care mie mi s-a părut excesiv de disprețuitor ca să-mi spună: „Nu te Încrede În oameni de felul ăsta, Camus al tău și alții sînt existențialiști“. Ar fi preferat poate să-i scriu lui Gustave Thibon? Lui Gabriel Marcel? Prietenului lui canonicul Leclercq, autorul unui volum de Valori creștine publicat de editura Casterman? „Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
care l-ar privi pe vagabond în ochi ar deveni una cu el și s-ar vedea pe sine în viitor. Ce superstiție jalnică și umilitoare! Totul legat de viața sa îi părea acum umiltor, și cu toate astea se încredea destul în ea pentru a-și ține ochii fixați cu hotărâre înainte. Cu vagabondul rămas în urma lui, își permitea să se gândească la mâncarea pe care o va servi într-un restaurnat ieftin. Dar și gândul acesta era umilitor având
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
te mai vadă, deci și-a lăsat loc pentru ce urma să vrea sau să simtă mai târziu. Cunoaște jocul, e un jucător. — Diane... nici nu mă Îndoiesc că e un jucător, dar e și deosebit. Simt asta, Întotdeauna mă Încred În primul instinct atunci când Întâlnesc un bărbat. Diane surâse. — Draga mea, Înțeleg mai bine decât crezi. Cele două femei se urcară În mașină și-și continuară plimbarea printre canioanele Înverzite. — Vrei să asculți ceva care să te Înveselească? zise Diane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
că e bine, oricum trebuie să stai de vorbă cu ea, mănâncă puțin, n-are poftă de mâncare, spune că e normal la femeile gravide, așa o fi, nu mă pricep la lucrurile astea, dar în locul tău, nu m-aș încrede, O să stau de vorbă, n-ai nici o grijă, poate că așa e la începutul sarcinii, Nu știm nimic, în fața acestor lucruri suntem ca niște copii neștiutori, trebuie s-o duci la doctor. Marçal nu răspunse. Socrul lui tăcu. Probabil că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
ascensorul îl ducea la etajul treizeci și patru, se gândea ce i-ar putea spune Martei fără să încalce prea mult angajamentul pe care și-l luase, interdicția i se părea absurdă, omul are, mai mult decât dreptul, obligația de a se încrede în propria familie, dar asta e teorie, oricât s-ar gândi, n-are altă soluție decât să respecte mandatul, ordinul e ordin. Socrul nu era acasă, trebuia să fi plecat într-una din expedițiile lui de copil curios, în căutarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și am negat. „N-a fost nimic deosebit, doamnă. Doctorul Dinu mi-a interzis să...” Dar nu m-a lăsat să termin. A mai învârtit o dată roțile căruciorului și s-a apropiat și mai mult. „Domnule sculptor, să nu te încrezi niciodată în doctori. M-ai auzit?” Mă simțeam foarte stingherit în fața acelei femei care ar fi trebuit să fie, în mod normal, acră, înrăită de boală și posacă, dar care mi se arăta dintr-odată foarte volubilă, ba, mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
al Exodului și al Parodului, mirabila dialectică a Căii Ascendente și a Căii Descendente“. „Quantum mortalia pectora caecae nostis habent! Și copiii materiei nici măcar n-au băgat vreodată de seamă!“ „De aceea maeștrii Gnozei spun că nu trebuie să te Încrezi În Hylici, ci În Pneumatici“. „Pentru mâine pregătesc o interpretare mistică a cărții de telefon“. „Ambițios, ca Întotdeauna, Casaubon al nostru. Vezi că acolo va trebui să rezolvi problema insondabilă a Unului și a Multiplului. Mai bine s-o luăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de viață prin manifestele lor la Paris și le adresează francezilor mai mult sau mai puțin aceleași oferte pe care le adresaseră nemților. Și ce anume citim Într-o broșurică scrisă Împotriva Rozacruceenilor la Paris, de cineva care nu se Încredea În ei sau voia să tulbure apele? Că erau adoratorii diavolului, evident, dar cum nici măcar prin calomnie nu se reușește să se șteargă adevărul, se insinuează că ei țineau adunări În Marais.“ „Și?“. „Păi nu cunoașteți Parisul? Marais e cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]