1,782 matches
-
fiindcă simțeam că am roșit până în vârful urechilor. El s-a prefăcut că nu bagă de seamă, bocănind cărarea cu toiagul în ritmul pașilor târșiți. Mă rugam în gând să apară veverițele cât mai repede, pentru a mă scoate din încurcătură. Cele câteva minute trecute până să le zăresc cozile fluturând prin iarba coaptă mi s-au părut veacuri. Am alergat repede în întâmpinarea lor, prelungind cât am putut jocul cu ele. După acest interludiu, am revenit lângă bătrân, căruia ochii
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
și săpături pentru noi temelii, se pare că acolo se ridică zid de biserică. Bătrânul se oprește și mă întreabă: Știi ale cui au fost casele dărâmate? Tare mă tem că nu, părinte. Apoi cu locul aista îi oleacă de încurcătură. În zapisul din 25 decembrie 1751 (7260), căpitanul „Ghiorghie Carpu” spune despre aceste case dărâmate: „Acu, avîndu și eu trebuință de bani, le-am scos vînzătoare și, iată, dumnealui Bosii biv vel jicniceriu le-au cumpărat...ca să facă o svîntă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
propoziția. Nu aveam de gând să mai ies de acolo În următoarele ore, chiar dacă asta ar fi Însemnat să nu mănânc nimic la prânz. M-am Întins pe pat. Liniște, aveam nevoie de liniște. Lucrul pozitiv era că scăpasem din Încurcătură și că smulsesem, cu această poveste lacrimogenă, consolările unui tip frumos. Din păcate, urma În schimb să-mi petrec o mulțime de timp În camera aceea nenorocită a unui copil răutăcios. Iar acest copil era, printr-o coincidență nefericită, fratele
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
daniile primite de „svânta Mitropolie”, aceasta continuă să pară neajutorată. Așa se face că la 29 septembrie 1759 Ioan Theodor Calimah voievod îi pune pe marii boieri ai țării să se gândească la mijloace prin care Mitropolia să iasă din încurcătură... Boierii au gândit, au socotit și au găsit cu cale că e bine ca Mitropolia să tipărească un rând de cărți bisericești: „Și de aceste cărți să să dea și pe la mănăstirile de țară și pe la mănăstirile grecești, fiindcă și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mănăstiri o parte de moșie ce avem cumpărătură de la răzeșii di satu de Tatomirești, care... cuprindu toate o sută și două pământuri... și cărțile domnești... le-am datu... la mâna sfinții sale”. Uite că și acest zapis mă pune în încurcătură... Dar s-o iau încetișor. Cum se vede, călugărița Natalia este „maica lui Costandinachi”, deci a fost măritată și abia la bătrânețe s-a călugărit. Apoi ea vorbește și de „Sfânta Vineri din Iași”. Asta ar cam însemna că mănăstirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
erau Gavrilaș vornicul și Costin postelnicul, iar banii proveneau dintr-o afacere cu niște moșii făcută de Miron Barnovschi pe când încă nu era domn - a venit pe neașteptate răspunsul bătrânului, apărut ca din senin în fața mea... M-ai scos din încurcătură, sfințite. Păi de ce mai are omul prieteni dacă nu-l ajută tocmai când îi crapă măseaua în gură? Atunci îi bine, părinte, fiindcă drumul de unul singur printre meandrele istoriei este anevoios. Acum să nu spui, părinte, vorba ceea: „Eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Și merge ea acum la târg cum merg eu la Ierusalim”. În acest timp, privirea țigăncii mă sfredelea cu tărie. Am rămas descumpănit. „Să mai stau sau s-o iau din loc?” Până la urmă, tot țiganca m-a scos din încurcătură. Știu că te grăbești să ajungi acasă, boierule. Ia-o înainte, că eu am vreme... Drum bun și Doamne-ajută, conașule! Să ne vedem sănătoși! Cu alte cuvinte, mergi dumneata înainte, că eu am alte treburi” - mi-a trecut prin minte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
în cap să facă ceva, iar atunci tu nici nu vrei să auzi. — Da, sigur! Și-atunci când îți pui în capul ăla afurisit să faci nu știu ce, cine trage ponoasele? Unde-i atunci tupeul de șefă? Cine te-a scos din încurcătura aia din Omaha? Cine a plătit pentru scandalul de data trecută din Houston...? — Ei, da, tu ai fost ăla! Atunci spune-mi de ce te-ai însurat cu mine. Zi, de ce?! Gaskell își șterse lentilele ochelarilor cu marginea scufiei de bucătar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
alunecă într-o parte, iar capul i se bălăngăni. Wilt renunță. Mai mult de-atât nici nu putea face. Trase bucata de furnir înapoi peste gaură și se întoarse la gardul de sârmă. Aici se trezi din nou într-o încurcătură. Bicicleta era pe partea cealaltă. Apucă o scândură, o rezemă de gard și se cocoță pe ea, trecând dincolo. Acum trebuia să ducă bicicleta înapoi la stativ. Dar să te caci pe ea de bicicletă! Putea stătea foarte bine acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
n-ai făcut absolut nimic cu Sally! Cel puțin așa mi-ai spus mie. Știu că n-am făcut. Aici e toată problema. Dacă aș fi făcut ce voia javra aia nimfomană, acum n-aș fi avut parte de toată încurcătura asta afurisită! — Henry, eu nu văd lucrurile așa. Ce vreau eu să zic e că dacă ai fi făcut ce voia ea, Eva ar fi avut un motiv să bombănească. Nu pricep de ce-a trebuit să-i sară țandăra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se prosti pe-acolo cu cheia franceză. Dacă ar putea să-l facă să meargă iar! — Bărbații! aruncă disprețuitoare Sally. Pretind că ei sunt sexul tare, dar când lucrurile o iau razna, tot noi, femeile, trebuie să-i scoatem din încurcătură. — Henry e la fel de nepriceput, zise Eva. Singurul lucru pe care știe să-l facă e să repare o siguranță arsă. Sper că nu-și face griji din pricina mea. — Se distrează cât se poate de bine, zise Sally. — Nu Henry. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
se calmeze ea. Chiar crezi ce spui? Atunci încearcă să deschizi ușa aia dacă ești așa de sigură. Haide, descui-o! Sally se îndepărtă de ușă și se așeză. — De data asta chiar c-ai reușit să intri într-o încurcătură ca lumea, zise Gaskell. Trebuia să te iei de o blestemată de luptătoare de catch! — Ieși tu afară și liniștește-o! Nici gând! Mai degrabă m-aș juca de-a baba oarba cu un afurisit de rinocer, replică el, întinzându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
zise Sally. Gaskell coborî în cabină și se uită în dulapul de bucătărie de deasupra cuptorului. — Mai e ceva, zise el. Avem o problemă cu mâncarea. Și cu apa. Nu ne-a mai rămas cine știe ce. — Tu ne-ai băgat în încurcătura asta. Tu să o descurci, i-o tăie Sally. Gaskell se așeză pe pat și încercă să judece logic. Nu se putea să nu existe vreo metodă prin care să anunțe pe cineva unde sunt și că au ajuns la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
la spate. Se apropie de măsuță, vede boțul de hârtie, vede plicul pe jos, le privește, nu le privește. Nu mai exagera, îți trimite de ani de zile. După ce a aflat de procesul... mă rog, după ce a aflat că ai încurcături, a început să-ți trimită, că altfel nu te descurcai. Sigur, sume mici, dar în atâția ani se adună. Și nu i-ai răspuns niciodată. Niciodată, Tolea, niciodată. N-ai răspuns, n-ai mulțumit, n-ai scris un rând. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
lume de înlocuitori. Neimplicat, un intermediar, un palavragiu cabotin și imatur. Dar zurliul care dă din mâini și lovește din greșeală paharele poate atinge, cine știe, și circuitele de alarmă. Pentru asta e potrivit Tolea al nostrum!Năzbâtiile pot provoca încurcături, defecțiuni, dar și revelații involuntare. Îl împingem în colcăiala tenebroasă: să dea, Bufonul, haios și hahaleră, din mâini și din gură. Poate se declanșează, din greșeală, mișcarea. Șocul, aprinderea motorului. În dimineața când începea, în sfârșit, acțiunea, profesorul arăta mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
într-o dimineață la cabinetul doctorului Marga, încercând să explice de ce fusese dat afară din învățământ și ce implicații avusese procesul căruia fusese silit să-i facă față, animaseră compasiunea și bunăvoința doctorului, gata să ajute ostracizatul să iasă din încurcătură, adică să se mute din provincie la București, să-și găsească o slujbă și o cameră de locuit, mai curând decât să investigheze și să amplifice confesiunile sau să sugereze o terapie pentru ceva care nu era sigur că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
pe care o fac e importantă. I-am spus Cartea nebuniei omenești și mi-am propus să includ în ea, în cel mai simplu și mai limpede limbaj cu putință, o relatare a fiecărei gafe, a fiecărei bușituri, a fiecărei încurcături, a fiecărei tâmpenii, a fiecărei slăbiciuni și a fiecărei fapte nebunești pe care o comisesem în îndelungata și pestrița mea carieră de om. Și, când rămâneam fără povești despre mine însumi, aveam să scriu despre lucruri care li se întâmplaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
le îndur în decursul anilor, nu doar frecvența cu care mi-au căzut ochelarii din buzunarul cămășii când mă aplecam să-mi leg șireturile la pantofi (urmată de umilința suplimentară a pasului înainte și a zdrobitului ochelarilor sub talpă), ci încurcăturile monumentale care m-au urmărit încă din primii ani de viață. Picnicul de Ziua Muncii din 1952, când am deschis gura să casc și am lăsat să intre o albină pe care, cuprins de panică și dezgust, din întâmplare am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
reclama copilul - și plecase iar, după două zile. Nu și-a făcut apariția la slujba de înmormântare. Poate ar fi trebuit să vină, a zis Tom, dar nu știa nimeni cum sau unde să dea de ea. În ciuda tuturor acestor încurcături de familie, în ciuda faptului că își pierduse mama la doar douăzeci și trei de ani, nu m-am îndoit niciodată că Tom avea să se descurce bine în viață. Avea prea multe calități pentru a da greș, un caracter prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a sărit să ajute. Ce m-a amuzat cel mai tare în situația aceea complicată a fost faptul că aparatul continua să vibreze, bâzâind în apă. Scotea un sunet insistent și iritant, acompaniament sonor pervers la ceea ce era deja o încurcătură bizară, poate chiar fără precedent. Dacă adăugai și zgomotul, ea devenea nu numai bizară, ci și ilară. Am izbucnit în râs când am văzut ce se întâmplase și, după ce a înțeles că nu râdeam de ea, Rachel mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
a mai vrut decât să plece, să scape dracului de New York. Atunci am primit vești de la ea. Mi-a scris o scrisoare pe care a trimis-o pe adresa catedrei de engleză a universității și, când am înțeles în ce încurcătură era, am sunat-o și i-am spus să vină în Michigan, împreună cu Lucy, să stea cu mine. E un om bun la suflet, Nathan. Știi foarte bine. Toată lumea care a avut de-a face cu ea știe. N-are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
sarcină. Nici pe mine nu mă interesa să mă ocup de ea, dar cel puțin în apartamentul meu exista o cameră în plus, iar când m-a sunat Tom ceva mai tâziu, în dimineața aceea, ca să-mi spună în ce încurcătură se afla (cu panica în glas, aproape țipând la telefon), i-am spus că sunt dispus să o găzduiesc până găsim o soluție la problemă. Au sosit la mine acasă, pe First Street, puțin după ora unsprezece. Lucy a zâmbit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Baltimore în 1849, dar a fost nevoie de douăzeci și șase de ani pentru ca pe mormântul lui să se înalțe o piatră funerară. O rudă a comandat una imediat după moartea lui, dar afacerea s-a încheiat cu una din încurcăturile alea de un umor atât de negru, încât te fac să te întrebi cine e la cârma lumii. Vorbeai de nebunia omenească, Nathan. Atelierul care făcea lespezile de marmură se afla imediat la poalele unui rambleu de cale ferată. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
mai fi fost zugrăvit din 1954. Și în același moment privirile mi s-au încrucișat cu ale lui Lucy. Stătea drept în spatele lui Tom și, fiindcă nici nu-mi trecea prin cap că ea ar fi putut fi vinovata pentru încurcătura în care ne găseam, m-a mirat mulțumirea senină, aproape supranaturală pe care am descoperit-o pe chipul ei. Motorul abia ce își revărsase potpuriul cacofonic compus din toate sunetele junglei și, în condiții normale, toate zgomotele acelea caraghioase ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
cap. Nu asta am zis. Se lasă în scaun. Becky, dacă afacerea asta ar fi stat pe un teren solid, ar fi supraviețuit fără probleme unui gram de publicitate negativă. Bănuiala mea e că JD Slade a folosit mica ta... încurcătură drept scuză. Există în mod sigur un motiv mai întemeiat, pe care îl țin pentru ei. Ce anume? — Cine poate ști? Poate, zvonul legat de Banca Londrei? O diferență în etica afacerilor? Din nu știu ce motiv, pare că și‑au cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]