1,581 matches
-
face Mirela cu gura plină, mestecând acum cu nădejde, în credință, bogdaproste, Getuțo, cu cârnații ăștia. Îți merg la casa sufletului... Dă-i și lui Petrișor puțin, aha, ai văzut că-i place? Tu n-ai postit, Petrișor? întreabă Geta, îndesându-i bucățele de cârnat și pâine în gură, jubilând: îi place, oho, ce-i mai place! Petrișor molfăia lacom. E bun cârnațu’, Petrișor? I-a tocat mămica cu barda... — L-am învățat să mănânce de toate, absolut orice... Pe cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
din porcul moldovenilor Getuței, la lumina lumânării pâlpâind într-un pahar și cu Petrișor alături, pe masa din bucătărie, înfofolit într-o pătură din care-i ieșea doar nasul. Bâjbâia cu furculița după bucățile de carne din tigaie și le îndesa în gură fierbinți, aproape s-o ardă, și întingea cu dumicați de pâine în grăsimea sfârâindă, pândind când se trezește copilul, să-i dea și lui să mănânce. Ce bine să ai un suflet lângă tine care să-ți dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Ai fi mâncat-o de vie, Rafaele, gustai doar și te-mpărtășeai și te-ai fi vrut în pielea lui Milică. Ea era aidoma celei din vis, din noaptea de noiembrie, când te-ai pomenit cu madam Ortansa în pat, îndesându-se în tine să se-ncălzească. Pentru o clipă se văzu în locul dulăului ăluia uriaș, cățărându-i-se în spinare, să continue împreunarea din vis ce făcea să pulseze în el vinovăția. I-ar fi dat mâna să-și trădeze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
pentru asta trebuie transportat la spital. Cum e cu mare grabă să ajungem am venit la dumneavoastră pentru mașină. Când vreți să plecați? Imediat ce permiteți. Atunci, să nu mai pierdem timpul, chiar acum aduc mașina. Sărut dreapta, domniță, spune bătrânul îndesându-și pe cap căciula din blană albă de miel în timp ce se îndepărtează. Rămași singuri, Smaranda se întoarce către Marius care asistase tăcut la toată convorbirea dintre cei doi. Îi mângâie încet și timid reverul uniformei, parcă îndepărtând niște scame imaginare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Klein râde și el, în felul lui. Adică mai mult din ochi. Își mișcă puțin picioarele ca să le dezmorțească. Cu un oftat mulțumit se așează, duce mâna dreaptă la buzunarul vestonului și scoate nelipsita lui pipă. Cu mișcări meticuloase o îndeasă cu tutun, apoi începe să pufăie des, ca o locomotivă la deal. Pentru ochii celui care-l vede prima dată, înalt și solid ca un tanc, cu coama de păr blond-roșcat zburlit și fără nici o formă, impresia este aceea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
oamenii. Formația de marș este aceeași. Dă-i bice, iute! Iovuț se ridică fără chef de pe trunchiul prăbușit al unui copac unde stătuse până atunci, scuturându-și turul pantalonilor de zăpadă. Scuipă chiștocul țigării și înjură cu năduf în timp ce își îndeasă mai bine căciula pe cap: Cum măsa-n cur a picat măgăreața asta pe noi? Ofițerul politic ne iubește tare, spune Romulus ironic, în timp ce coase cu degete înțepenite de ger un nasture la cojocul scurt, până în talie, pe care-l poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
dat seama că uitasem în sufragerie geanta cu mapa și am intrat valvârtej, încălțat, și mi-am trecut-o pe după umăr. O ultimă privire în oglinda din hol - aveam cravata vârâtă pe sub gulerul cămășii. Am dat-o jos și am îndesat-o repede în geantă. M-am privit încă o dată în oglindă: un tânăr responsabil, inspirând dinamism, a cărui cămașă descheiată la doi nasuri exprima virilitate și nonconformism. Am luat metroul. Căldura de pe străzi devenise insuportabilă. Mașinile și sudoarea oamenilor fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mătăsoasă care mă protejează în timpul delăsării mele la catedră pentru a rezolva unele probleme de procedură. Atunci oalele redevin copii cu fețe urâte, îmbrăcați în pulovere roase la guler și mâneci, care scot pe gură aburi când răsuflă și își îndeasă bine pe cap căciulile croșetate. M-am gândit de multe ori ce-aș face dacă ar lua foc școala și ar trebui să intru în flăcări ca să-l salvez pe vreunul, dar nu trebuie să-mi fac griji în această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
că moșneagul se uita la Magda, care lucra în bucătărie și era pe jumătate acunsă de un raft metalic. I se vedeau mâinile grăsuțe cum trebăluiesc deasupra plitei, cum apucă furculița și înțeapă carnea, depunând-o între feliile de pâine, îndesând-o puțin și făcând loc pentru celelalte ingrediente. I se vedea și profilul, bonețica rozalie de sub care nu ieșea nici un fir de păr, nasul coroiat și gura întredeschisă. Nu m-am interesat prea tare de lucrul ăsta, pentru că exista posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
vorbe multe, răstite, pe care nu le înțelegeam, în virtutea rugăciunilor rostite în ebraică uitau de limba română și ne dojeneau în străvechea lor limbă, dar la urmă, după ce mortul era pus bine mersi la locul lui, ne chema și ne îndesa în buzunărele bani și dulciuri de casă sau de prăvălie. Unii copii nu mâncau acele prăjituri de casă, umbla zvonul că ar fi fost făcute cu sânge de român, dar eu știam de la tata că zvonul nu era decât o
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
întrebe pe băietan. - Iaca ce fac, mă duc pân’ la Grigore. - Mai stai oleacă și la noi. - Iaca stau. P-pentru ce ? Hai, că-i vedea. - Da nu, da nu m’ m-amăgești ? Pârâială se apropie de traista năcăjitului și îndesă în ea o costiță de purcel. Kudă zise bogdaproste. Mai amușinând pe ici pe colo, el ajută la ridicatul unor coveți, apoi plecă grăbit către Grigore unde tot tăiere de porc era. Cu toată duhoarea, chipurile femeilor arătau vesele iar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
pe creștet ca o batistă neagră, cu colțul aproape de sprâncene. De fericire, pe frunte îi apărură, pronunțate, două vine, iar ochii negri scăpărau. Mătăhăind, doi ciobani beți își făceau loc prin mulțime, dondănind cu gura fleșcăită măscări. După ei se îndesa râzând un cârnaț înflorit de fete și flăcăi. - Cum dai puiul ? - Cincisprezece franci. - Cât ai spus ?!? - L-am lăsat la unsprezece, spuse repede femeia și-și strânse pungă, neprietenos, buzele. Mulțimea se desfăcu deodată și pe cărarea ivită trecu o
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
însoare, și-a dat în cărți la o cărturăreasă. Și ce credeți c-a zis țiganca ? „Să știi că pe cineva din casa dumitale l-a strigat noaptea afară. Ș-acela na fost lucru curat.” Ascultând, un om mânca liniștit, îndesând în gură bucăți de pâine. Când termină de dumicat se șterse din două părți cu dosul palmei, ca pasărea, bău apă și zise gârâind : - La Lespezi era o ovreică care avea din cei mititei. Grigore Crețu, gospodar de la noi din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
această lume de liniște și lumină. Lângă fântână, chiar lângă drumul care duce sus spre cimitir, e o tufă de zmeură, bine păzită de câteva mănunchiuri vajnice de urzici de munte, semn că orice deliciu se plătește cu vârf și îndesat în această lume atât de precis ierarhizată. În spatele casei se află livada - cu pruni, caiși, meri și peri -, precum și o mică grădină cu cele mai parfumate plante medicinale - mentă, mușețel, salvie, roiniță și măcriș... Din acesta din urmă nouă, copiilor
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
acadele de decorat tortul. Lumea e un magazin de bomboane colorate și de vată de zahăr ars. Iată, un urât își scoate capul prin zâmbetul meu care învelește strada ca o glazură de ciocolată. Stai acolo, spun eu și îi îndes capul la loc, lingând de zor la acadeaua mea. Dar urâtul își scoate capul din nou, ceea ce mă silește să-l împing și pe el în oala cu poezie. Urâtul iese din oala de poezie, se scutură supărat, își îndeasă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
îndes capul la loc, lingând de zor la acadeaua mea. Dar urâtul își scoate capul din nou, ceea ce mă silește să-l împing și pe el în oala cu poezie. Urâtul iese din oala de poezie, se scutură supărat, își îndeasă pălăria pe cap și scoate un pistol : poc, poc ! Atunci îi dau cu linguroiul de lemn în cap și continui să-l linguresc în crema de vanilie pentru tort.“ Așa se scrie și se trăiește în primul grad de distilare
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
Visasem un oraș al renașterii, un oraș - navă spațială, o galaxie a ideilor în care să explodez ca o supernovă, însă mă găseam într-un ghetou al pierzaniei, într-un purgatoriu în care urma să-mi plătesc cu vârf și îndesat nesăbuința. Devenisem una dintre sutele de furnici ale unei imense colonii. Fusesem atrasă într-o cursă, înșelată, trasă pe sfoară, prinsă într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră în copilărie pe cap, întrebându-mă, cu un rânjet
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
sfoară, prinsă într-un complot al tuturor oamenilor mari care mă mângâiaseră în copilărie pe cap, întrebându-mă, cu un rânjet rău-prevestitor, ce voiam să mă fac când voi crește mare. E o mare țeapă. Muncești, plătești cu vârf și îndesat luxul de a avea un corp care trebuie să mănânce, să se spele, să doarmă sub un acoperiș, mai torni din când în când câte un gin tonic, o seară de poezie la muzeu sau o piesă de teatru la
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
până-n piață, am urcat trei trepte înalte de piatră, am luat bilet, am intrat în sala cu scaune de lemn scârțâitoare și podele date cu petrosin, am tras pe nări miros de fum și de cărbuni din teracotă, m-am îndesat mai bine-n palton, în șoșoni, în ciorapii groși și-n trening, am morfolit ciucurii de la fular și abia mi-am ținut răsuflarea când becurile chioare de pe margini s-au stins. Am râs atât de mult la filmul cehesc Bucătarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
la calendarul iulian ne-a lăsat din nou desincronizați față de vecini. Acum două duminici, fratele meu se uita la ceilalți copii din cartier cum căutau ouă multicolore prin tufele din apropiere. Își privea prietenii mâncând capetele iepurașilor de ciocolată și Îndesându-și pumni de jeleuri În gurile pline de carii. (Stând la fereastră, fratele meu Își dorea mai mult ca orice să creadă Într-un Dumnezeu american care Învie În ziua care trebuie.) De-abia ieri a avut voie Capitolul Unsprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
noapte la Hanul Gogoșilor, peste drum de moscheea sultanului Ouhan. Plecase Într-o dimineață Îmbrăcat cu cizme, ciorapi până la genunchi, pantaloni bufanți, doulame și vestă și se Întorsese În seara următoare Într-un costum dungat, cu o eșarfă de mătase Îndesată sub guler, ca la un cântăreț de operă, și cu un melon negru pe cap. Mai erau și alte schimbări. Începuse să Învețe franceza dintr-un manual de conversație micuț, de culoare mov. Își Însușise niște gesturi afectate: de exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pot să plec? Bărbații Îi răspunseră că da, sigur, putea să plece, râzând și Împărțind următoarea mână de cărți. Lefty ieși din cazino țeapăn și deprimat,. În ușă, Între ghivecele cu palmieri, se aplecă și scoase banii pe care-i Îndesase În ciorapii cu miros stătut. Ajuns Înapoi pe chei, o căută pe Desdemona. ― Uite ce-am găsit, spuse el, fluturând banii. Cred că i-a scăpat cineva. Acum putem să luăm un vapor. Desdemona țipă și Îl Îmbrățișă. Îl sărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
viselor din noaptea precedentă. Niciodată nu erau mai puțin de trei oale fierbând Înăbușit pe plită. Din când În când Jimmy Zizmo venea acasă cu unii dintre partenerii lui de afaceri, niște bărbați mătăhăloși cu cefe groase, ca de șuncă, Îndesate În gambete. Desdemona Îi ospăta la orice oră a zilei. Apoi plecau din nou În oraș. Și Desdemona strângea după ei. Singurul lucru pe care refuza să-l facă erau cumpărăturile. Magazinele americane o năuceau. Marfa i se părea deprimantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
lanțul și cade tămâia din ea. Mergând În josul străzii, mama mea Încerca să ignore rușinea pe care o simțea fiindcă era văzută În public cu un bărbat care legăna o poșetă. La cofetăria din magazinul universal Îl privea cum Își Îndeasă un șervețel În gulerul de la cămașă Înainte să-și mănânce Înghețata. În loc să arunce cireașa din vârf În aer și s-o prindă cu gura, așa cum ar fi făcut Milton, Michael Antoniou i-o oferea Întotdeauna ei. Mai târziu, conducând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de la Grecian Gardens și am știut ce simțea fiecare. Milton era copleșit de o avalanșă de emoții, pe care refuza să și le asume. Se temea că dacă vorbește, va Începe să plângă, așa că nu spuse nimic cât dură masa, Îndesându-și Întruna pâine În gură. Tessie era cuprinsă de o iubire disperată pentru mine și Capitolul Unsprezece și ne tot Îmbrățișa și ne mângâia pe păr, copiii fiind singura alinare Împotriva morții. Sourmelina Își amintea ziua aceea din gara Grand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]