1,238 matches
-
și de oricând a recurs și recurge la rudimente ale limbii de lemn, care, însușite cu obediență de cei interesați, ajung să se ordoneze într-un sistem răspunzând perfect celor trei caracteristici evocate mai sus. C.M. Vulcu subliniază, cu perfectă îndreptățire: "cuvintele sunt definite de cei care dețin puterea, aceștia le privează voit de sensul pe care îl au, iar limba divorțează de realitate". Un exemplu de la noi: a fost pusă în circulație sintagma "mapă profesională", căreia i se atribuie o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sentimentului că nu avem nevoie de nimeni și de nimic în afara zidurilor Cetății asediate, pentru că, oricum, trăim în glorie și măreție." La fel de tranșant și exaltat tratând chestiunea, dar privind-o din unghi opus, nu s-ar putea afirma cu egală îndreptățire că anti-protocroniștii neagă orice capacitate a poporului român de a se exprima creator și inovator în plan european, rămânând pe veci în stadiul de imitator al culturilor străine?... P ersonajul Putin face obiectul unei cărți ce pare a se revendica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
unor tabloide decât romancierii și eseiștii, și constatând cu amărăciune că senzaționalul și divertismentul încuibate adânc în carnea prezentului au confiscat aproape exclusiv atenția, în defavoarea trecutului unde se află marile modele, universitarul din orașul lui Bacovia se lamentează cu deplină îndreptățire: "Ni s-au golănit ochii, ni s-a birjărit limba. Ne declasăm voluntar, cuprinși de o ciudată voluptate a degradării. Coborâm! Mentalitatea contemporană e dominată de trivialitate. Aceasta începe de la a crede că totul e accesibil și totul e permis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
bresle de condeieri, a ziariștilor și a scriitorilor, și-au hotărnicit domeniile; sunt tolerate incursiuni dintr-o arenă în cealaltă (de regulă, ale scriitorilor pe tărâmul gazetăriei) și cam atât. Documentele salvate de Moș Toader Hrib pot atesta, cu egală îndreptățire, ambele calificări în cazul Taniac, care a făcut mai întâi gazetărie în cel mai deplin înțeles al cuvântului, editând la Viena, în fierbintele an 1918, "foaia săptămânală de propagandă națională" intitulată "Timpul Nou". I-o ceruse Iuliu Maniu (dintre toți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
De-a dreptul uimit de seriozitatea cu care Ibrăileanu a alcătuit un lung referat de respingere (4 pagini!) pe marginea unui fleac de text de revistă, Eug. Herovanu, unul dintre autori, îl reproduce într-o carte în întregime, recunoscând totala îndreptățire a criticului literar, chiar și în deloc măgulitorul paragraf ce urmează: "Să mai vorbesc despre acel neînsemnat lucru care se numește talent? Cred aproape de prisos, căci, după câte observ, lucrul acesta de o bucată de vreme și mai cu seamă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
istorie, Ion Ianoși cu Demnitatea muncii, Dumitru Ignea cu Prietenul scriitorilor, Carolina Ilinca cu Doi tineri revoluționari, George Ivașcu cu Din adâncul inimilor, Eugen Jebeleanu cu Impresii de la un proces, Laszloffy Aldar cu Pentru patrie pentru popor, Ion Lăncrăjan cu Îndreptățiri, Letay Lajos cu Sănătate fericire, Corneliu Leu cu Omul flacără al revoluției noastre, Horia Lovinescu cu Istorie și artă, George Macovescu cu Fantastica energie hotărârea de neînfrânt a Președintelui, Mircea Malița cu Umanismul Revoluționar, Pompiliu Marcea cu Strălucit ctitor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de gen, de istoria culturală sau chiar de teoria discursului etc., al căror numitor comun era constituit de tot ceea ce se abătea de la norma „numărului mare”. Adoptând postulatele teoretice fundamentale ale antropologiei, și anume: cel al echivalenței sau egalei Îndreptățiri a fiecărei culturi, fie aceasta „primitivă” sau modernă și al judecării sale din perspectiva unor criterii și valori intrinseci, nu al unui (inexistent) referent universal, aceste noi studii sociale au preluat și metoda ei de analiză: aceea a decupajului static
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
aprilie 1938, revine asupra acestei probleme grave și interzice, de o manieră și mai explicită, implicarea preoților de orice confesiune În viața politică. Articolul 19 din Constituția carlistă repetă câteva principii stipulate În actul fundamental de la 1923: libertatea conștiinței, egala Îndreptățire a cultelor religioase, caracterul românesc al bisericilor ortodoxă și greco-catolică, recunoașterea importanței Bisericii ortodoxe prin atributul de „biserică dominantă”. O modificare majoră apare În privința Bisericii GrecoCatolice, căreia i se recunoaște, la 1938, „Întâietatea față de celelalte culte”. Articolul 19 confirmă, Încă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Costel COAJĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93097]
-
influența curentului latinist al școlii ardelene. Constantin C. Giurescu apreciază că „nu e mai puțin adevărat că temeiurile școlii ardelene au fost un mare sprijin În lupta pe care au dus-o românii din Transilvania pentru a obține o egală Îndreptățire și că ele au contribuit la creșterea conștiinței de sine și a sentimentului de mândrie și demnitate națională la românii de pretutindeni”. Marea adunare de la Blaj, de la 3 mai 1848, care a mobilizat pe Câmpia Libertății românimea din Transilvania, dar
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
literară engleză precum au făcut-o compatrioții săi Yeats sau Shaw, preferînd tradiția literară europeană căci pentru Joyce Europa a reprezentat adevărată patrie spirituală. Viziunea lui Joyce vine în consonanta cu crezul vieții lui (dacă putem presupune această, cu destulă îndreptățire) descoperit într-una din scrisorile lui: Nu voi sluji nimic din ceea ce nu cred indiferent dacă se numește casă, patrie sau biserică și voi încerca să mă exprim într-o modalitate cît mai liberă cu putință folosind drept singure arme
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
încrederii în puterea rațiunii umane, mesianismul preluând tonuri și accente iluministe. Ambele totalitarisme sunt doar câteva din exemplele de bine cu de-a sila pe care omul iluminat le face semenului. Revendicăm întotdeauna nevoia unei judecăți drepte uitând să chestionăm îndreptățirea oricărei judecăți. * Justiția a căpătat un chip la noi. Amintiți-vă de Mona Pivniceru! Aspirația ei (a justiției) este a fi o putere în stat (deci o altă aspirantă la putere) și nu de a face dreptate. Îmi este de
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
axiologice posibile. Nivelul credinței noastre în ele dă seama de gradul de aderență la acea societate. Eventuala opoziție la una sau mai multe valori ale societății în care trăim, ori la sistemul axiologic în ansamblul său, are gradul ei de îndreptățire, putând indica problemele existente în acea societate și anticipa direcții de schimbare posibile. În aceste condiții, sacrificiul unei persoane (voit sau nevoit) pentru menținerea sau impunerea unuia sau altuia din sistemele sociale are în el, raportat la absolut, ceva efemer
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
G. Călinescu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius, Tudor Vianu și Vladimir Streinu. Simpatia mentorului sburătorist se îndreaptă vizibil către această generație, care și-a exercitat mandatul în perioada interbelică, menținându-se pe linia estetică inaugurată de Maiorescu. Lovinescu observă cu îndreptățire că ea „s-a născut estetică, cum te naști cu ochi albaștri; a fost maioresciană fără să știe; nu și-a cunoscut înaintașul și nici nu s-a ocupat de dânsul exegetic. Numai evenimentele literare din urmă le-au trezit
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
celeilalte. Narațiunea biografică streiniană amintește în chip izbitor de modalitatea călinesciană aplicată la Creangă. Ipotezele biografice sunt avansate cu prudență acolo unde documentele de arhivă sunt neîndestulătoare sau neclare. „După afirmații directe sau numai piezișe, s-ar zice cu egală îndreptățire (despre copilul Hogaș, n.n.Ă că se naște primogenit, că se află printre întâii născuți, că vine după primii patru și chiar, potrivit singurului arbore genealogic, stângaci alcătuit în familie, că ar fi ultimul.” 3 Interesează mai puțin în lucrarea
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
care au descins un Ioachim Botez și, mai târziu, în latura prozei declamabile, Geo Bogza. Hogaș face literatură din contemplația naturii „ca un intelectual”, „e un beletrist”. Contrazicând imaginea lui Hogaș acreditată de critica mai veche, Vladimir Streinu observă cu îndreptățire: „firea lui de citadin, de cărturar și mai bine zis de intelectual și literat.”3 Ediția Hogaș întocmită de Streinu, precum și micromonografia la care ne-am referit în rândurile de mai sus demonstrează fără putere de tăgadă rolul esențial al
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Streinu vede fie un „Don Juan al abstracțiunilor”2, fie un spontan, „un produs natural.”3 Despre Tudor Vianu: „Ceea ce-i particulariza gândirea era prin urmare mișcarea, cu frecvență de act reflex, de a extrage din fenomenele observate legea, adică îndreptățirea lor la existență.”4 Altfel spus, criticul apreciază rigoarea rațională a confratelui său, preocupat permanent de organizarea materiei sensibile. Perpessicius este văzut din perspectiva austerității, umilinței, migalei și răbdării ... monahale: „O călugărie fără sutană, adică supunerea cu aceeași umilință la
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a mișcat întotdeauna cu dezinvoltură, ca un cunoscător avizat ce era și ca un iubitor constant al valorilor consolidate. Incursiuni în literatura universală În articolul intitulat Literatura universală (publicat în revista „Amfiteatru” din ianuarie 1970Ă, Vladimir Streinu scria cu profundă îndreptățire: „Nicio judecată de valoare nu mai e astăzi posibilă fără să se 1 op. cit., p. 270 73 țină seama de confruntarea operei apreciate cu creații similare din alte literaturi, de care se ia cunoștință neîntârziat prin mijloacele moderne de transmisiune
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
obiecția de neconstituționalitate, acesta a fost caracterizat în referatul științific aflat la dosar ca fiind inutil. În această privință trebuie observat, în primul rând, că nici Curtea Constituțională și nici organele ori persoanele care aplică o reglementare legală nu au îndreptățirea să considere că în lege există texte inutile, căci, spre a fi aplicată, legea trebuie interpretată în sensul în care produce efecte, iar nu în acela în care nu ar produce nici un efect. Pe de altă parte însă, chiar dacă s-
DECIZIE nr. 136 din 21 octombrie 1998 cu privire la constituţionalitatea art. 6 al Legii privind proprietatea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122261_a_123590]
-
decât să se protejeze în fața imperialismului american dezlănțuit, care avea ca scop, sub masca discursivă a liberalismului economic și a democrației politice, transformarea întregii lumi după chipul și asemănarea sa. Sintetizând argumentele tradiționaliste și pe cele revizioniste, post-revizioniștii susțin cu îndreptățire că sursa conflictului nu aparține exclusiv Moscovei sau Washingtonului, ambele părți purtând răspunderea pentru emergența lui și fiecare adaptându-și strategia în funcție de comportamentul și interpretarea acțiunilor celuilalt (Loth: 1997, 10-15; Nye: 2005, 107-110; Deighton în Woods: 1999, 83; McCauley: 1999
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
podurile de peste Prut au luat-o la vale, n-a avut cine să le adune într-un buchet, deși poetul Dabija suspina cu amărăciune: „Dor îmi e de Dumneavoastră Ca unui zid de o fereastră”. S-a spus cu oarecare îndreptățire că s-a ratat o ocazie cu podurile de flori; ne-am fi putut uni atunci în baza unui entuziasm general, stârnit și întreținut mai mult de poeții din Basarabia. Am vrut ca unirea s-o facă poeții? Au, n-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
UE. Așa că oaia rămâne oaie și brânza brânză. 15 februarie 2007 Batista pe țambal Motto: „Oameni politici, bunii noștri frați, Noi v-am cedat și ranguri și proporții.” (Adrian Păunescu, Manifest pentru sănătatea pământului) Se spune, nu știu cu câtă îndreptățire, însă nimic nu-i mai adevărat ca zvonul, că UE are un scenariu pentru teritoriul României noastre: va face aici o țară țigănească, trecând-o, mai întâi, prin forma de placă turnantă pentru toți țiganii din Europa. De altfel, Mădălin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
a Transilvaniei cu Ungaria. Românii se aliază cu habsburgii care le-au promis recunoașterea și egalitatea între națiunile componente ale Imperiului și autonomia Transilvaniei, ceea ce s-a și recunoscut prin Constituția din 4 martie 1849. S-a spus cu destulă îndreptățire că românii au ales din două rele, răul cel mai mic: între cel care nu te recunoaște, dar pozează în fața lumii și a istoriei ca democrat și umanist, care-și ascunde intenția de a-i maghiariza pe toți, într-o
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de mult, încât este greu acum să impui ordine numai cu duhul blândeții. Când guvernul Berlusconi a propus înregistrarea și amprentarea țiganilor itineranți și a altora, opinia publică de la noi și din Europa a luat foc, folosind cu și fără îndreptățire, cele mai grele și mai grave aprecieri la adresa Italiei, guvernului și, în special, a premierului Berlusconi. Absolutizând drepturile comunitarilor la demnitate, păstrarea identității, a culturii proprii (a se vedea că noțiunea de cultură se folosește și când nu trebuie), toți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
conflict, mai întâi cu părinții, din cauza elevilor rămași nesupravegheați, supuși accidentelor și tentațiilor de tot soiul. Pe de altă parte, ei, părinții, dar și elevii (elevii sunt cei mai buni critici și evaluatori ai profesorilor), alături de alții, vor spune cu îndreptățire: dacă lui Cutare îi dăm nu 50, ci 150%, va face mai mult, se va pregăti, va veni la ore? Un 50% pentru toți cei care solicită va trebui să însemne și sacrificarea unora care n-au ce căuta acolo
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
soluții și leacuri la toate bolile școlii, n-au citit „Principele” de Eugen Barbu, numai pe motiv că a fost mentorul lui C.V. Tudor. Cum să citim noi ditamai cărțoiul pe seceta asta de lectură, zic și ei cu oarecare îndreptățire; fac și ei ce face aproape toată lumea. Totuși, dacă ar fi citit, ar fi știut ce se întâmplă cu cei care confundă gura cu fundul și nu se mai satură de mâncat rahat. Ei, ce se întâmplă? Sunt aruncați în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]