1,222 matches
-
ți-a fost scrisă...!” - Ce să fac, daca vrerea nu e de niciun folos?! Murmură el deznădăjduit. ”- Veghează... Veghează și te roagă!” îi șopti vocea din nou. - Nu mai cred, nu mai cred!... strigă el cuprins de îndoieli. A cerut îndurare, milă de la Dumnezeu... dar, în loc de milă a primit doar, tăcere... Durerea lui era abia la început. ”-Dacă n-ai crede, n-ai mai trăi!... Roagă-te!... îi șopti vocea. Privește minunea Cerească... Fii cucernic în fața zorilor ce se ivesc. Nu
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
trei... zece... dar, nu pot să dorm. Nu mai cred în nimic! De ce aș crede în El!... își zise el. îndoiala i se strecurase în sufletul lui, ca un șarpe negru, veninos, ca și primilor oameni în Rai. A cerut îndurare, milă de la Dumnezeu... Dar, în loc de milă a primit doar tăcere!... Durerea lui era abia la început. Dacă există Dumnezeu, de ce cel slab este pradă celui puternic?! Dacă toate sufletele se nasc egale, pentru ce viața lor este atât de neegală
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pătimit mult pentru ea. Propovăduind iubirea, simțământul care purifică sufletul și-l ridică de la pământ, unde se târăște pătimașa ură, trebuia să îndure toate loviturile și schingiuirile pe care i le-au dat înfătișătorii acestui simțământ josnic. A suferit toate îndurările morții barbare, pe cruce, numai din marea Lui iubire pentru omenire... Hristos a înviat, fiindcă la flacăra învățăturilor Lui mărețe se topesc din sufletul nostru toate simțămintele pătimașe, care-l fac pe om să se târască. Iubiți credincioși. Își continuă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
șapte de vom greși ne va învrednici cu milostivirea lui? Răpus de marele efort oratoric, părintele dădu pe gât un alt pahar de vin, și apoi zise cu glas profund: - "Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și după mulțimea îndurărilor Tale șterge fărădelegea mea." Popa Țuică îi dădu replica dăscălește: - "Doamne, buzele mele vei deschide, și gura mea vavesti lauda Ta!" Și numaidecât bău țuica. Părintele, scuturîndu-și fărămi-turile de pâine de pe antereu și privind la ceas, găsi că e vremea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mi-a ieșit varza, s-a făcut toată neagră și băloasă ca melcul strivit. Popa Țuică puse repede mâna în capul Aurichii și începu să cânte din adâncul plămânilor lui: -Domnul și Dumnezeul nostru Isus Cristos: cu darul și cu îndurările iubirii Sale de oameni, să te ierte pre tine, Aurelio, și să-ți lase toate păcatele. Și eu, nevrednicul preot și duhovnic, cu puterea ce-mi este dată, te iert și te dezleg de toate păcatele tale, în numele Tatălui, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de vărsare și psalmodiind, ca un popă, un text produs de seriile cele mai proaspete ale scriitorilor bucureșteni. Compunerea trebuie să fi fost doldora de înțelesuri ascunse, după cât de tare rânjea Guzganul. Textul era intitulat: Yagdar nu știe ce e îndurarea... Autorul său se numea, cică-se, Adrian Serafim (pe numele său de mirean Adrian N. Ionescu). Și has-Satan nu ascunse că întrevedea în dânsul o mare speranță a literaturii tinere, un fel de Rege al tuturor titlurilor ce fuseseră vreodată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
tinere, un fel de Rege al tuturor titlurilor ce fuseseră vreodată date la București. Automobilul rula încă în buricul viitorului Centru politico-administrativ și, o dată cu păcănitul roților moderat descentrate, se depăna și vocea insinuant-artistă a Guzganului: "Yagdar nu știe ce e îndurarea... Cunoaște poveștile multor bărbați... Ar putea fi sultană... Are o soră, o soră pe care de mică a învățat-o să fure. Este tânăra Gina Ghiță cu domiciliul în comuna Ciorani. Ea s-a deplasat în satul Fulga și a
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Yagdar a învățat-o așa. Yagdar e frumoasă. Ar putea fi sultană. Gina Ghiță a pătruns în casa lui Gheorghe Pârvu. Prin escaladarea ferestrei și a sustras cuverturi. Urmează verdictul. Yagdar o salvează de la verdict căci nu știe ce e îndurarea. Cunoaște poveștile multor bărbați. Ar putea fi sultană..." Pe drumul care i-a scos dintre catacombele Centrului Civic, aruncați, prin zona liceului Dimitrie Cantemir și-a Pieții Galați, de suflul construcțiilor, cei doi își întinseră fiecare ciolanele și, cu izbituri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
anatomia, se depărtau acum ținîndu-se gât după gât, dîndu-și unul altuia replicile, în semn de jubilație, nu din Shakespeare, cum poate unii ar fi crezut, ci din Opera esoterică a aproape necunoscutului scriitor Adrian Serafim: - Yagdar nu știe ce-i îndurarea!... tună înfiorat primul bărbat, cel durduliu, arătîndu-se complet transformat în privința rafinamentului literar, cu care, de curând, fusese, cât de cât, împropietărit și în care nu scăpa ocazia să se bălăcească. - Cunoaște poveștile multor bărbați... îl acompanie discret și îngrijorat acela
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu lehamitea unei dihănii sătule, tolănite într-o rână... Trăgîndu-și frânele taman pe maidanul de unde fuseseră bărbierite, cu lama buldozerului, acaretele și hrubițele tăinuitului Sile Smalț, calif odinioară peste hoți, tata a tuturor sfîrtecătorilor și pârjolitorilor din Bucureștiul interbelic. De îndurările Smalțului își ascuțiseră ei hoții cosoarele și din ugerul încuviințărilor lui supseseră ei cu buza și Gigă Muci și Paranghielie Indianul și Marțafache și Gărgăriță. Din jeepul milițienesc, zăbrelit și mânjit cu șapte litere albe pe ușița din spate, de la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
agităm, credem și gândim ca să ne scuzăm existența. Este ca și cum cineva ne-ar privi din altă lume cu dispreț, iar noi, pentru a nu cădea victime ale dezgustului său, ne justificăm prin gesturi, vorbe și fapte. Nădăjduim astfel să obținem îndurarea sa, iertarea curiozității de a fi. - Iar când acel cineva e botezat Dumnezeu, împodobim jalnicul nostru spectacol, ca și cum acesta ar fi altceva decât oglinda Marelui Amărât. Totul mă rănește și raiul îmi pare prea brutal. Orice atingere-i o rostogolire
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Și voi, obiecte fără suflet, de ce nu urlați soarta vrăjmașă a sufletului? Sau vreți să moară rostogolindu-se pe voi, pe voi care nu cunoașteți frica de a deveni obiect? Și nici o stâncă nu zboară spre bolți ca să-ți cerșească îndurarea! Pe vremuri, lucrurile se rugau pentru muritori și mările deveneau furioase pentr-un suflet. Azi, toate mor și stelele nu mai cad în mări și mările nu se mai reped spre stele. Doar sufletul îți mai înalță agonia spre întinderi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nu mă-nțelegi, numai simt ca amorul și moartea mea vor fi foarte aproape una de alta. Ceea ce am nemijlocit este simpatia... aceasta o ai întreagă. Iubește - mă de voiești, dacă - lasă să-ți spun acest dulce cuvânt - dacă ai îndurarea s-o voiești. Tu gândești că eu nu te-aș putea iubi? Te înșeli... Lasă-mi numai timp... ca icoana ta să pătrundă adânc în inima, să mă familiarizez cu această idee, eu, care n-am fost iubit, nici am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
nu mă-nțelegi, numai simt că amorul și moartea mea vor fi foarte aproape una de alta. Ceea ce am nemijlocit este simpatia... aceasta o ai întreagă. Iubește - mă de voiești, dacă - lasă să-ți spun acest dulce cuvânt - dacă ai îndurarea s-o voiești. Tu gândești că eu nu te-aș putea iubi? Te înșeli... Lasă-mi numai timp... ca icoana ta să pătrundă adânc în inimă, {EminescuOpVII 162} să mă familiarizez cu această idee, eu care n-am fost iubit
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
-nțelegi, numai simt că amorul și moartea mea vor fi foarte aproape una de alta. Ceea ce am nemijlocit {EminescuOpVII 173} este simpatia... aceasta o ai întreagă. Iubește - mă de voiești, dacă - lasă să-ți spun acest dulce cuvânt - dacă ai îndurarea s-o voiești. Tu gândești că eu nu te-aș putea iubi? Te înșeli... Lasă-mi numai timp... ca icoana ta să pătrundă adânc în inimă, să mă familiarizez cu această idee, eu, care n-am fost iubit, nici am
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Din aceste trăsături adesea calificate drept feminine, am tras o concluzie nu foarte agreată: mulțimea este femeie. Caracterul ei așa-zis emotiv și capricios, lunatic și schimbător, o pregătește pentru sugestie, la fel cum pasivitatea, tradiționala ei supunere, capacitatea de îndurare o pregătesc pentru devoțiune. Le Bon nici măcar nu a fost nevoit să inventeze asimilarea eternului feminin cu eternul colectiv. Mulțimile Revoluției franceze au fost cît se poate de feminine. Faimoasele precupețe flecare au bîntuit multă vreme coșmarurile conducătorilor revoluționarilor. Napoleon
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
totul o am pierdut”), uimirea (adică rătăcirea cugetului), insomnia, coșmarul, o prăpădire, pe scurt, generală: „trăiesc moarte vie”. Se va vedea cît de schimbătoare este, totuși, umoarea poetului. Cel care anunță, aici, că nu mai are vorbe pentru a obține Îndurarea femeii („Nu mai am cu ce cuvinte spre-ndurare să te-aduc”), promițînd chiar moartea voluntară („poruncește că se poate / pentru tine să și mor”), Pann jălalnicul, așadar, va deveni curînd un neîmpăcat critic al femeii demonice. Nevasta rea este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
coșmarul, o prăpădire, pe scurt, generală: „trăiesc moarte vie”. Se va vedea cît de schimbătoare este, totuși, umoarea poetului. Cel care anunță, aici, că nu mai are vorbe pentru a obține Îndurarea femeii („Nu mai am cu ce cuvinte spre-ndurare să te-aduc”), promițînd chiar moartea voluntară („poruncește că se poate / pentru tine să și mor”), Pann jălalnicul, așadar, va deveni curînd un neîmpăcat critic al femeii demonice. Nevasta rea este obsesia lui, apropiindu-se În această privință de Creangă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
GÎndul pătimirii În dragoste nu ocolește ideea de jertfă. Jertfa este moartea benevolă. PÎnă a ajunge la această soluție limită, jeluitorul cere milă, milostivire. Poemele sînt, pur și simplu, terorizate de acest sentiment creștinesc transpus În spațiul eroticii. Robirea cere Îndurare, Înțelegere, În fine, milă, milostivire, și mila, milostivirea nu vin. CÎnd patima Îl „Înghie”, poetul Înamorat cere numaidecît milostivire: „Să caut fără clipire Și să cei milostivire”... Catinca, strigă el În altă parte, „fii milostivă”, Însă Catinca nu este. Îndrăgostitul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
bătaie lipsită de perechea ei, mormanul de vise se făcea mai mare decât mormanul de gunoi. Care morman purta, înfiptă în vârf, crucea pe care flutura eșarfa Magdalenei, semn că pentru cei vii crucea e o limită, care e a îndurării. Iar Chisăliță, la care, din potrivelile nașterii sale mici, toate simțurile erau mai apropiate unele de altele, sări, dis-dedimineață, primul din somn și se frecă la ochi, nevenindu-i să creadă. — Tii, băga-mi-aș ! exclamă. Scoală repede, șefu’ ! Nici
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de lacrimi, fraților, dimpreună cu o cunoștință adevărată, acolo e și dăruirea tuturor bunătăților și pecetea Duhului Sfânt sădită în inimă, de unde vin și toate roadele vieții; de aici se aduce ca roadă lui Dumnezeu blândețea, pacea, milostenia, compătimirea, bunătatea, îndurarea, credința, înfrânarea (Gal., 5, 22-23), de aici iubirea de vrăjmași și rugăciunea pentru ei (Mt., 5, 44), bucuria în ispite, lauda în necazuri (Rom., 5, 3), faptul de a socoti ale noastre proprii căderile celorlalți și de a plânge pentru
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
v-ați îndreptat în numele Domnului Iisus Hristos și în Duhul Dumnezeului nostru”. Iar pasajul scripturistic de la Tit 3, 5 e și mai categoric: „El ne-a mântuit, nu din faptele cele întru dreptate, săvârșite de noi, ci după a Lui îndurare, prin baia nașterii celei de a doua și prin înnoirea Duhului Sfânt”. Deci, dar, dacă omul nu poate întreprinde nimic ca să merite Botezul, nu-l poate constrânge pe Dumnezeu prin nimic ca să-l spele prin „baia nașterii celei de-a
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
de judecată, bucurându-se că au putut mărturisi pe Hristos, «făcându-i biruitori în Hristos» (II Cor. 2, 14)”<footnote Ibidem, cartea a X-a, capitolul XXXI, p. 418. footnote>. Torturați pe nedrept și fără de milă, mucenicii iertau și cereau îndurare pentru cei vinovați de supliciile la care erau supuși. Chinuiți fiind, pentru ei mai dureroasă era osânda ce-i aștepta pe călăi, decât pieirea trupului lor; astfel, dați morții, ei se rugau pentru iertarea, pacea și viața tuturora. Așa s-
Πίστις și μαρτυρία. Martirii – mărturisitori jertfelnici ai dreptei credinţe. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai ciudat e că tocmai populația curat maghiară scade la număr, încît rusul Danilevski ar putea face ungurilor o diagnoză asemănătoare cu cea care o face turcilor, că trăiesc pentru a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Totuși o mulțime de lume, vechii elevi și eleve ale răposatului, studenți și amploiați împleau biserica și ograda. În fine pe la 6 1/2 cortegiul l-au condus de la locuința cea pământească la locuința cea vecinică, în cimitirul Eternității. Domnul îndurărilor să-i îngăduie intrarea în corturile celor drepți! [8 iunie 1877] AUSTRO-UNGARIA ["TELEGRAFUL ROMÎN" NE DĂ DETALII... "Telegraful romîn" ne dă detalii de tot interesante despre estrema bunăvoință cu care ne regalează frații maghiari. Adevărul rămâne adevăr, n-ai ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]