12,158 matches
-
parcurse cu toată hotărârea înspre atingerea țelului propus, respectiv demascarea și pedepsirea celor ce au făcut atât de mult rău familiei, celor ce au făcut ca părinții ei să piară. Foarte bun portretist și narator, autorul nu uită să ne înfățișeze natura în diferite anotimpuri ori momente ale zilei, de câte ori fata călătorește pentru a-și recăpăta dreptul de a studia, de a-și realiza visul. În același timp, ne înfățișează sentimente, dialoguri de suflet, speranțele și multele dezamăgi ale fetei și
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
piară. Foarte bun portretist și narator, autorul nu uită să ne înfățișeze natura în diferite anotimpuri ori momente ale zilei, de câte ori fata călătorește pentru a-și recăpăta dreptul de a studia, de a-și realiza visul. În același timp, ne înfățișează sentimente, dialoguri de suflet, speranțele și multele dezamăgi ale fetei și ale altor personaje, dar și încercările lipsite de rațiune ale cozilor de topor înspre a-i bara calea către împlinire. Obține foarte greu acte pentru a se înscrie în
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
Hristos. Euharistia este (re)sursa și temelia trăirii noastre cu Iisus Hristos în Biserică. Ea este fundamentul pe care se înalță edificiul Bisericii, este cel mai puternic element ce susține și străbate această uriașă construcție comunitară. Iată cu câtă claritate înfățișează Sfantul Chiril al Alexandriei acest aspect: "Căci binecuvântându-i într-un trup, adică al Său, pe cei ce cred în El, prin împărtășirea tainică, îi unește cu Sine și întreolaltă. Căci cine ar despărți și ar scoate din unitatea naturală
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CARACTERUL COMUNITAR AL SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382137_a_383466]
-
despre totul”. Cum în prima parte a prezentului eseu am făcut mai multe referiri la Jaspers (fie pentru a scoate în evidență asemănările cu gândirea lui Heidegger, fie deosebirile dintre cei doi), în aceasta a doua parte voi căuta să înfățișez ceea ce a făcut din el un cugetător referențial în filosofia secolului XX și, totodată, unul distinct și de calibru în filosofia universală. Trebuie spus că din cauza poziției filosofice adoptate și a căsătoriei cu o evreică, în anul 1937 guvernul național-socialist
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]
-
către lumină/cultură/civilizație. Această realitate poate fi văzută/întâlnită și în numărul cinci al revistei, apărut recent de sub tipar. Conținutul acestuia poate fi comparat cu un mic roman de o zi, unde observația socială și analiza psihologică a evenimentelor înfățișează episoade semnificative din viața unuia sau mai multor personaje și, nemijlocit, cuprinde părți caracteristice ale personajelor respective prezentate în diversitatea caracterelor lor și în mediul lor social. Corespunzător, descrierea despre „Nesfârșitul drum al Domnului de Rouă”, scrisă de Nicu Vintilă
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
străbun al Patriei, de la sânul căreia a fost cu brutalitate smulsă în momentele de grea cumpănă ale istoriei noastre milenare... Dintre surprinzătoarele și emoționantele întâmplări petrecute aici, în Toronto, unde viețuiește, muncește și scrie de mai mulți ani, autorul ne înfățișează întâlnirea cu ”bunelul” basarabean Ovidiu Creangă, evadat mai demult din București în Canada, membru al cenaclului literar al revistei ”Observatorul”, editată de experimentatul gazetar și editorialis/eseist Dumitru Puiu Popescu. Hm...Și eu sunt basarabean, dragul meu, din comuna Vărzărești
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93222_a_94514]
-
tandru venit din altă lume, așa cum punctează Gheorghe A. Stroia. Romanul Călugărul negru, scris de Șerban Tomșa mizează pe un subtil melanj între real și fantastic, între existența frustă... și ficțiunea compensatorie, după cum notează Geo Galetaru. Ion Pachia Tatomirescu ne înfățișează un amplu articol despre lirica lui Anghel Dumbrăveanu, poetul solar, care își creează propriile embleme într-o heraldică deosebită. Romanul Anul șarpelui, al lui Grigore Avram este ca un film al moravurilor din anul de grație 2013, așa cum afirmă Melania
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
care vor exista foarte bine și după descompunerea noastră, intrînd în tulpina unui copac, în gheara unui liliac sau în pielea unui șarpe nu are darul de ne ridica simțitor nivelul respectului de sine. Dar dacă realitatea, așa cum ne-o înfățișează fizica actuală, e atît de nemîngîietoare, măcar teoria ei să aibă consistența unei doctrine impecabile. Cu alte cuvinte, măcar frumusețea și simplitatea unei științe coerente să ne dea senzația că realitatea, deși crudă și stearpă, are o structură frizînd prefecțiunea
Tirania neutrinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8228_a_9553]
-
vocea din Simplex nu îl va mai întâmpina, ca în precedentul Oameni și umbre..., cu un imens hohot de râs, ci doar cu un salut de despărțire de personajele sale. Propus ca "un roman în căutarea propriei definiri", Simplex se înfățișează dintru început ca autobiografic - la fine chiar cu trimitere la destinul literar al scriitorului. Ficțiunii i se lasă atâta spațiu în narațiune, cât să nu dezvăluie numele reale ale actanților. Tema se dezvoltă în jurul unei multiple crime care s-a
Cheile unui incitant roman by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8233_a_9558]
-
sunt perfect cizelate și întru totul caracteristice pentru lirismul particular al "șaizecistului" întârziat. Mă întreb de ce a așteptat acesta atâția ani (până în 1970) pentru a-și strânge versurile într-un prim volum, de vreme ce, încă de la finele deceniului precedent, el se înfățișează deja maturat, format, publicabil. Numai două-trei texte distonează, desenând un alt Brumaru, cu o ideație diferită (articulată, explicit, pe programul propriei tinereți) și cu o tonalitate distinctă. De-aici începe cântecul chiar deschide placheta: "De-aici începe cântecul. Sunt pur
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
egalul celor mai mai buni treizeci de poeți români contemporani". A cere mai puțină considerație, printre atâția autori care se îmbulzesc spre primul loc în schimbătoarea sa ierarhie, mi-ar părea o ipocrizie. Un caricaturist al vremii, Neagu Rădulescu, mă înfățișa (în 1966) întins pe plajă, cu privirea spre... o clepsidră-jucărie, și-mi transcria gândul: "Noroc că timpul lucrează pentru mine!" Timpul lucrează pentru și contra noastră, e o treabă binecunoscută. Il ne faut pas se désunir, spune o maximă populară
Lucrează timpul pentru noi? by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8270_a_9595]
-
-lea, și sub "influența covârșitoare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie" (p. 113). E a doua falsă cezură istorică pusă de Emil Boldan în evoluția literaturii privită din perspectivă proletcultistă. Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu și Cezar Petrescu sunt înfățișați ca scriitori realiști, fără alt determinativ, scoși din contextul infamant al curentelor literare. Mihail Sadoveanu e monumentalizat ca maestru desăvârșit, istoricul literar invocând toate clișeele posibile: "fruntaș printre scriitori", ilustrator al concepției marxist-leniniste, opera lui este o "impresionantă oglindire a
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
naturaliste" din Adam și Eva sau Jar, ca și pentru "ideile reacționare pe care le-a îmbrățișat în perioada de fascizare a țării" în Gorila și Amândoi. Camil Petrescu este valorizat fără rezerve pentru creația epică și dramatică în care înfățișează "drama intelectualului în societatea burgheză" și elogiat pentru "operele create de pe poziția ideologiei clasei muncitoare" după 23 august 1944, limită sacrosantă. Cezar Petrescu lărgește aria romanului românesc, surprinzând "diferite aspecte ale putreziciunii societății burgheze" (p. 114). Cei patru maeștri privilegiați
Canonul literar proletcultist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8285_a_9610]
-
moștenitorii nomenclaturii de odinioară, nu o dată unele și aceleași persoane trecute cu promptitudine în altă barcă, "mirabilii" parlamentari, "miniștrii prezenți foști și viitori, miliardari înțelepți, cu progenituri dotate", abolind cu dezinvoltură "minabilele reticențe ale rațiunii". Incinta aleșilor poporului i se înfățișează lui Barbu Cioculescu "în splendida ei goliciune", gustos-paradoxal populată de "isteți, volubili, neobosiți, inspirați, bărbați și femei". Cîteva instantanee: "îl vedeam pe dl. Hrebenciuc dispărînd pe o ușă, ca purtat de un zefir, clipă de neuitat. Îl auzeam, în toată
Ultimul mohican (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8284_a_9609]
-
activând în noi nostalgia Paradisului pierdut, magia sonoră a unor durabile sentimente de mare gingășie omenească. Acești înzestrați artiști ne-au făcut să înțelegem tezaurul de gândire muzicală a lui Beethoven, profunzimea, substanțialitatea și concentrația expresivă unică a compozițiilor sale, înfățișând Sonata nr.4 în do major pentru pian și cello dezbrăcată de orice adaos decorativ sau efecte exterioare, restituind cu mare înălțime esența însăși a ideilor beethoveniene în cea mai pură înfățișare. Cei doi interpreți au captat, succesiv sau simultan
Magie sonoră by Vasile PRUTEANU () [Corola-journal/Journalistic/83121_a_84446]
-
pp. 72-73). În viziunea lui Eugen Negrici, nici un scriitor și nici o operă literară nu pot scăpa, în timp, devitalizării artistice. Într-un subcapitol (Credința în perenitate și stabilitate. Mistica definitivului) pasionant ca argumentație și oferind adevărate delicii prin scriitură, criticul înfățișează traseul îmbătrânirii tuturor textelor, o dată ce ele au intrat în procesul de dezindividualizare-socializare. Noul este nou numai în raport cu sistemul de așteptări bruscat și basculat inițial. Treptat, acesta asimilează și funcționalizează noutatea, anulând complet factorul ei de surpriză și impact. Intră atunci
Iluzii pierdute by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8308_a_9633]
-
capitală. Trei generații (1956) și Arborele genealogic (1957) de Lucia Demetrius mizează pe opoziția dintre lumea aristocratică, degenerată, și cerințele actualității comuniste. Horia Lovinescu în Citadela sfărâmată (1955) vizează defazarea individualismului burghez în timpul revoluției socialiste. Al. Mirodan în Ziariștii (1956) înfățișează viața în redacția unui ziar comunist, implicat în biruința dreptății. Șeful sectorului suflete (1962), tot a lui Al. Mirodan, dezbate problema căutării omului ideal, capabil să se dăruiască celorlalți, rezolvând-o în sfera umanismului socialist. Paul Everac, în Poarta (1959
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
Dreptatea, al cărei meteoric redactor-șef a fost, în România liberă, Cotidianul, Curentul, Luceafărul românesc din Canada și, nu în ultimul rînd, România literară. Incredulitatea celui ce-a văzut "multe" îi însoțește pururi scrisul, ștanțîndu-l. Experiența vîrstei înțelege a se înfățișa cu un protocol plastic complicat, tangent la spiritul acelui salon de mare ținută care a fost interbelicul. Strict contemporan cu noi prin vivacitatea investigației și acuitatea opiniei, autorul în chestiune e concomitent un "ultim mohican" al menționatei perioade trecute în
Ultimul mohican by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8309_a_9634]
-
care se identifică Ioan Căianu pe tărâmul creației și al artei organistice; apreciem ponderea muzicii în opera strălucitului erudit Dimitrie Cantemir; considerăm în toată cuprinderea ei contribuția adusă de Teodor T. Burada în istoriografia noastră muzicală. Viorel Cosma l-a înfățișat, cu un interes deopotrivă pentru istoria literaturii și pentru istoria muzicii noastre, pe Nicolae Filimon ca interpret și exeget. Nenumărate portrete a realizat Viorel Cosma privind pe muzicienii noștri din trecut și de azi. El a pus în relief rolul
Viorel Cosma, la ceas aniversar by Vasile TOMESCU () [Corola-journal/Journalistic/83124_a_84449]
-
-o, chipurile, la un eveniment și acolo a dat nas în nas cu compozitorul Cristian Faur, învingătorul de la Eurovision România, cu membrii duetului Autentic, Cătălin și Denis, cu solistele Julia Jianu și Anne’s și... cu un tort care o înfățișa pe Raluca în chip de păpușă Bărbie! De notat că pe langă activitatea muzicală, Raluca Tănase și-a deschis un atelier de design vestimentar, talentul-i real fiind evidențiat de premiul pentru “Cel mai bun debut în modă” acordat ei
Surpriza by Mihai CHIHER () [Corola-journal/Journalistic/83144_a_84469]
-
muzical insistând asupra relației dintre parametrii obiectului sonor. Este vorba despre instituirea unei noi practici muzicale, pornind nu de la sunet, ca obiect al enunțului, ci de la relația dintre elementele constitutive ale limbajului muzical. În seria Logicilor de până acum am înfățișat universul polidimensional în care se înscrie experiența muzicală, constituit din cele șase spații acustice (L, D, I, IT, T, TB), asupra cărora nu mai revin. Este vorba despre un complex de valori înseriate și scalate între care se stabilesc relații
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
elemente subsidiare ale acestui fenomen prolix, neomogen al comunicării, și care, în funcție de, și prin concretețea gestului asigură automat coerența întregului mecanism conform structurii fenomenologice a domeniului. În programul VAGUES, discutat în Logica Lumilor Posibile VII (Rev. Muzica 3/2010) am înfățișat modul în care schimbările de stare din structura unor parametrii determină în mod necesar schimbări în alte spații acustice. Ordinea pe care ne propunem a o defini în noua Logică a funcționării domeniului necesită redefinirea elementului prim a fi pus
Logica Lumilor Posibile (XVI) by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/83171_a_84496]
-
a mai jucat rolul, Estefan a intrat destul de greu în ritmul rolului, dar a reușit apoi să se integreze acțiunii, realizând un Oneghin modern și convingător. Baritonul s-a remarcat mai ales în duetul final alături de Tatiana, unde ne-a înfățișat un gentleman îndrăgostit și conștient de greșelile trecutului, ca și de nefericitul său destin. De altfel, acest lucru transpare încă din scena balului din casa cneazului Gremin, când, după mulți ani, Oneghin o revede pe Tatiana și începe să-și
Spectacol ?n spirit pu?kinian by M?d?lin Alexandru ST?NESCU () [Corola-journal/Journalistic/83272_a_84597]
-
doua, mai suculentă, îl vedem la lucru pe nea Jean, malacul carpatin care ajunge să subtilizeze, în Elveția, "talăngile de la gâtu' vacilor" (!). Preferata mea, din acest set de trei povestiri amărui, este cea cu peripețiile unei întregi familii de excursioniști, înfățișate de capul familiei într-o istorie orală - captată și pusă în pagină de acel io care știe când să se eclipseze. Trecerea de bariere, plata parcărilor și a taxelor de autostradă, alimentarea cu benzină sunt episoade tragicomice dintr-o adevărată
Marcă înregistrată by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8330_a_9655]
-
poetul a "patronat" Cercul încă din perioada revistei Curțile Dorului și a fost de acord cu scindarea Cercului Literar studențesc Octavian Goga al Universității din Cluj, refugiate la Sibiu, din care a provenit Cercul Literar. Profesor al cerchiștilor, e adesea înfățișat în paginile lor critice sau de retrospecție biografică (eu unul, am auzit prima dată numele lui Doinaș rostit de Blaga cu simpatie, și cu mirarea, prin 1955-1956, că nu-l cunosc!). Însă, observă memorialistul, "în convorbirile din Bîrlog ori cele
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]