2,013 matches
-
cu sînii abia schițați și cu șoldurile nedezvoltate, dar în mintea lui de crai bătrîn Afrodita trebuia să fie ca un portocal înflorit, iarba era udă de rouă, nopțile erau reci, iar el ieșise turbat din căldura casei și se înfiorase de răceala care îi sporea tensiunea interioară, se proptise cu fruntea de gardul jilav, ca să urineze, imaginîndu-și cum o să sară peste trupul ei plin de moliciuni și blestemîndu-se pentru încăpățînarea cu care refuzase să-i repare gardul, de parcă ar fi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
teamă și fără milă, în ovațiile plebei, care asta și voia, panem et cicensis, de parcă astăzi ar fi altfel, nu s-a schimbat nimic, patricienii se preumblă cu Mercedesurile, Mercedes cu contele de Monte Cristo, bietele puștoaice, cu pîntecele inocente înfiorate de iubirea aia oarbă și nemiloasă, care își află împlinirea într-un viol, cel mai adesea, regretat mai tîrziu, încă mai visează la vreun Făt-Frumos generos și tandru, dar realitatea, mama ei!, gemea Vascodagama urinînd parcă la nesfîrșit, este după
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
mîndră, ca a unui conchistador curajos. Se înfruntase el cu stihiile naturii și nu gemuse de spaimă, dar acuma, cînd stăpînea un trup fierbinte, ce tremura sub atingerea palmelor lui bătătorite de muncă și un suflet de păpădie, ce se înfiora sub suflarea lui! Și, a continuat el, cu senzațiile noastre, vezi și tu, palpităm la unison, ca să zic așa, academic! Mai trebuie să lăsăm timpul să-și desfășoare aripile, asemenea Victoriei de la Samotrache ... și să dărîmăm și gardul, că timp
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
Ce e păcatul ? Ce e păcatul? Nu-i parfumul florii! Deși, nici ea, străină nu-i de asta, Căci prea ades mi-a-ndestulat fiorii, Din plin făcând să îmi atrag năpasta. Ce e păcatul? Nu-i o adiere! Deși zburând, cosițe înfioară, Stârnind în mine gând de mângâiere Și dor de-a reveni a câta oară. Ce e păcatul? Sigur nu-i femeia! Deși, mereu, a fost și ea prezentă, Încătușând cu nurii pe aceia, Prea des cuprinși de patima ardentă. Ce
ÎNTREBĂRI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340418_a_341747]
-
Și totuși, Colectiv... (Alunecare versus trafic) Compar fotografiile făcute de-a lungul timpului la Aciliu: septembrie 2015, iulie 2016, septembrie 2016, decembrie 2016. Aș râde din nou amar, acum cu dovezi, de „milimetri pe an” ai lui Cătălin Homor. Mă înfior însă când măsor și îmi dau seama că în fapt versantul Dealului Bucium a alunecat cu câțiva metri doar în ultimele trei luni. Și asta într-o perioadă de ploi nu foarte abundente - da, am urmărit și starea vremii în
Tragedia Aciliu – Mai este doar un pas! Închideți de urgență traficul pe A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, înainte să moară oameni îngropați de vii! () [Corola-blog/BlogPost/338783_a_340112]
-
vremii în zonă - cu ciclu de îngheț / dezgheț doar în ultimele două luni și cu ninsori începute abia de la începutul lui decembrie. Iar primăvara, cu topirea zăpezilor mult mai abundente ca în anii precedenți, abia urmează. (Alunecare versus autocar) Mă înfior deci, pentru că mă uit la filmări și „număr morții”. Fiecare autocar - 50 de morți. Fiecare microbuz, 15-20 de morți. Fiecare autoturism - în medie 2 morți. Fiecare camion, 1-2 morți. Sar ușor de 100 de victime în fiecare cadru. La Colectiv
Tragedia Aciliu – Mai este doar un pas! Închideți de urgență traficul pe A1 Orăștie – Sibiu Lot 3, înainte să moară oameni îngropați de vii! () [Corola-blog/BlogPost/338783_a_340112]
-
doar seară, cateva ceasuri. Continuăm, totuși, să mă trezesc la șase. În zori, era o ceață atât de densă și răcoroasă, încât arșiță ce urma părea ireala. Apă lacului era caldă. Stăteam pe ponton, gol-goluț, până ce toată pielea mi se înfiora, apoi săream în apă și înotam, cu ochii închiși, pana numărăm la 30. Atunci îi deschideam: eram doar eu, apa ușor vălurita, un abur fin și ceață de jur împrejur. Mă gândeam că așa trebuie să fie în uter. Când
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
ei de fetiță. Valide își întoarse gândurile la noaptea trecută. Era sigură de tăcerea Esperanzei. Dar poate că fusese o greșeală să o lase pe Gulbahar să vadă atât de mult ? O briză ușoara dinspre fereastră o făcu să se înfioare puțin. Deși era doar începutul lui septembrie, dimineața, aerul era deja mai rece, iar frunzele copacilor de sub fereastra, din grădina palatului, erau atinse de primele nuanțe de toamnă. Simți cum cerceii ei grei, cu perle și rubine de o mărime
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Înfiorat de taine Înfiorat de taine încerc să le dezleg spre-a desluși de ce n-a fost să fie când era-n tot și-n toate atâta armonie ce aștepta ca rostu-i să-l culeg. De ce-am ales aiurea și-
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340961_a_342290]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Înfiorat de taine Înfiorat de taine încerc să le dezleg spre-a desluși de ce n-a fost să fie când era-n tot și-n toate atâta armonie ce aștepta ca rostu-i să-l culeg. De ce-am ales aiurea și-am renunțat ușor
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340961_a_342290]
-
până la nori. Știind că-n astă lume am o șansă La viața ce-o trăim și-mi dă fiori. În suflet îmi răsare primăvară Și simt că aripi noi acum îmi cresc. Eu pentru tine nu aș fi povară Mă înfior atunci când te privesc. Chiar dacă am să plec acum în grabă Prin viața ta oricum eu am să trec. Dar totuși ai mereu o altă treabă Aceea de-a munci când eu petrec. Mi-aș construi în grabă alte aripi Cu
MI-AȘ CONSTRUI ARIPI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341023_a_342352]
-
cuvânt, Stând de pază la hotare Și-aducând lumină-n gând. Foșnetul răzbește-n inimi Adunat de prin păduri, Din glas fraged de izvoare Și din valul spumegând. În moschei și-n catedrale De păduri și de lumini Sufletul se înfioară De al frumuseții nimb. Steaua cerului coboară În izvoare de lumini. Valul mării se răsfață Sub al cerului senin. REGINA FLORILOR DE CRIN Se îmbracă-n falduri diafane Precum o nimfă din ocean. Se-adapă din izvoare și cascade Și
ULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341109_a_342438]
-
verzi ai soțului ei o duritate teribilă, și observă că întreaga sa fizionomie îi era transformată exprimând o plăcere și o satisfacție diabolică, ba mai mult el o certă și pe ea spunându-i să nu se amestece, ceea ce o înfioră pe Ioana fu faptul că îl văzu capabil să o lovească și pe ea. La scurt timp după acea întâmplare Virgil începu să o asedieze și pe ea cu violență verbală, apoi într-o zi merse și mai departe și
POVESTEA UNUI ÎNVINS (3) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341197_a_342526]
-
de mâna - Cine? Guvernanta? Glumea. - Ea are voie. Dar Tricky? - Mă simt măgulită, că va amuză statutul meu! - Domnișoară nu lua totul la modul personal! Fii mai degajată! Glumeam cu fiul meu. Apropierea lui aducea mirosul de colonie bărbătească. Îi înfiora pielea. Mai ales modul lui de-a o privi pe sub sprâncene. Îi sărută pe frunte pe copii. - Tată, eu pot să iau și pisicuța pe care mi-ai adus-o tu? se răsfață Beth. - Da, draga mea, puteți lua toate
MY LORD (VI) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341174_a_342503]
-
22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Și plânge înc-o toamnă din ceruri de demult Un dor în picuri stranii din taince-amintiri, Pe ulița din gânduri, doar pașii ți-i ascult, Pierduți din nou în dansul tăcutelor doiniri... Genunchiul - floare-lotus se-nfiora-n sărut De gura ta, atinsul în agonii astrale... În toamna asta, doar un gând să fi avut Să nu îl prindă ploaia cu degetele goale... Și mâna se-ofilește, ce tristă ipostază, Sub geamătul de tunet împrăștiind pustiu! Iubirea
ŞI PLÂNGE ÎNC-O TOAMNĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341254_a_342583]
-
bine pe mine. Vorbea pe nerăsuflate și lacrimile se prelingeau pe barbie picurând pe cămașă subțire. Nu știa ce e în mintea lui M.Joseph dar mâinile lui îi strângeau umerii și maxilarele încleștate nu prevesteau pace. Privirile lui o înfiorau și o speriau. Îi pătrundeau prin toți porii, avea impresia că îi citește toate gândurile. O eliberă și intră în camera unde fiul său stătea nemișcat. Se așeză lângă el, conversația dintre ei decurgea firesc. Ușor, Leon începea să comunice
MY LORD (3) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/341184_a_342513]
-
nu o speria, îi dădea un sentiment de ireal. Era vag uimită de calmul lucrurilor. Părea o sfidare a nopții, comparativ cu tulburarea ce domnea în ființă ei. Ușile deschise de la terasă făceau ca vântul să spulbere perdelele transparente. O înfiora ușor aerul zorilor abia mijite.Camera era superb tapițată în nuanțe de roșu și bej. Părea nelocuită. În baldachinul mare nu mai dormise nimeni,de multă vreme. Gleznele ei se cufundau în covorul gros. Așeza sfeșnicul pe măsuța de lângă ușă
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > CIULINI - DUPĂ FOTOGRAFIA ""CIULINICA"" - SANDA NICUCIE Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului E încă vară în poiene și frunza n-a uitat că-i verde Lumina, ceruri înfioară și toamna, nimeni n-o mai crede Că va veni în prag de seară cochetă să-și ocupe tronul; Ieri și-a amanetat bocancii, mănuși, căciula și paltonul. Și-a prins sub brațe și în plete doar câteva furtuni și
SANDA NICUCIE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341279_a_342608]
-
din pleoape cea stângă îți învelește coșmarul în care ucizi lebăda. La amiază eu sunt gând în gândul tău îl pândesc, îl aștept îl simt mai sus de genunchi în curbura dintre gât și umăr apoi coboară șerpuind peste sâni înfiorând așteptările. Seara eu sunt dragostea însăși cu fluturii acunși sub piele să nu-i vezi și să îi ucizi cu râsul tău, râsul acela care mă acoperă ca o lavă ce-și croiește drum spre adâncul din noi. Eu sunt
EU ŞI TU de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341331_a_342660]
-
Articolele Autorului Și în Cuvântul lui Dumnezeu, literă cu literă s-au gătit în Iie de sărbătoare prinzându-se în Hora mare și Sfântă a creației. Cuvintele țesute din borangicul Luminii, sunt brodate apoi pe ștergarele trandafirii ale surâsului divin. Înfiorate în sine, toate cuvintele înmiresmate au venit Cuvântului sfânt să I se închine. La Început este Cuvântul dumnezeiesc - Obârșia tuturor cuvintelor-făpturi: Cerul cu Îngerii lui, Pământul cu odraslele sale, Lumina cu cântarea-i serafică, Ziua cu zâmbetul ei, Noaptea cu
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
îngeri « Anonimous», de foarte multe ori, devin victime. Și pentru ei, secundele reprezintă unitate de măsură cu aceeași valoare, sunt la fel de importante, dar se întâmplă, nedrept, să piardă lupta mai ușor în fața morții. În anul 1998, în Îași. O știre înfiora întregul oraș. Sergentul major Constantin Donisa, de la Poliția Municipiului Iași, uitând de tot și de toate, își risca propria viață pentru a scăpa de la viol o fetiță. Ucis fără milă de agresorul copilei, acum, veghează la siguranța colegilor, amintindu-le
ÎNTRE DOUĂ PRAGURI, SECUNDA. DINCOLO… RESPECT! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341327_a_342656]
-
dorit s-o strângă puternic în brațe, dar s-a temut să n-o trezească. A privit-o lung, cu mult dor și, parcă atras ca de magnet, i-a mângâiat timid pulpele plinuțe, bine formate, cu dorință crescândă. Se înfiora la fiecare atingere și se abținea cu greu să nu o sărute cu patimă și să se topească în trupul ei atât de fraged și curat. Hotărât, s-a ridicat cu grijă și s-a îndepărtat ușor. A privit-o
DARUL DE CRĂCIUN (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341415_a_342744]
-
muzică sfâșietoare, Aer și cosmos înflorind, În nebunia de-a fi floare! E o lumină aici pe munte, Curge ca fluviile anume, Nu mai sunt ființă sunt un fel, De a fi patrie în lume! OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAȚI! (Elogiul 3: Scriitoarei argentiniene Alina Diaconu, cu admirație) Oh, cum se priveau ei înfiorați! Inima lui cântând S-a transformat în ochi Și inima ei cântând S-a transformat în ochi! Oh, ca să se privească Mii de ani mii de
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
lumină aici pe munte, Curge ca fluviile anume, Nu mai sunt ființă sunt un fel, De a fi patrie în lume! OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAȚI! (Elogiul 3: Scriitoarei argentiniene Alina Diaconu, cu admirație) Oh, cum se priveau ei înfiorați! Inima lui cântând S-a transformat în ochi Și inima ei cântând S-a transformat în ochi! Oh, ca să se privească Mii de ani mii de ani Cei doi ochi imenși Din piepturile lor! Și buzele lui s-au transformat
POEMELE MUNTELUI ÎNCĂRCAT DE DRAGOSTE (1) de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341507_a_342836]
-
mă încercase un sentiment ciudat. Acela că profanam prin prezența mea un mic sanctuar. Iar gândul că va trebui să scotocesc printre însemnările, poate intime, ale unei ființe care între acești patru pereți își petrecuse ultimele clipe de viață, mă înfiora de-a dreptul. Ceva mă îndemna cu vigoare să împing la loc sertarul, în care apucasem să văd câteva caiete cu grijă aranjate și mai multe teancuri de scrisori legate cu șnur alb. Răspunsesem aproape fără să vreau acestui impuls
VIZITĂ INOPORTUNĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341476_a_342805]