1,065 matches
-
noști nu sînt din aceeași rasă mîndră care s-a ridicat În repetate rînduri Împotriva stăpînirii incașe, care era obilgată să Întrețină În permanență o armată la graniță; oamenii aceștia care ne privesc trecînd pe străzile orașului sînt o rasă Înfrîntă. Privirile lor sînt supuse, aproape temătoare, și complet indiferente la lumea din afară. Unii lasă impresia că-și duc viața mai departe doar pentru că e un obicei de care nu se pot dezbăra. Garda Civilă ne-a dus la sediul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
turcești. 1572 „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, masacrul hughenoților la Paris (23-24 august). 1572-1585 Pontificatul lui Grigore al XIII-lea. 1577 Se naște Rubens. 1580 Spania cucerește Portugalia. 1582 Reforma calendarului, introdusă de papa Grigore al XIII-lea. 1588 Invincibila armada este înfrântă de flota engleză. Începutul declinului puterii spaniole. 1598 Edictul de la Nantes (13 aprilie) acordă libertate cultului protestant. 1606 Se naște Rembrandt. 1609 La 3 decembrie, Ignațiu de Loyola este beatificat de către Papa Paul al V-lea. 1622 La 12 martie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
simțea arzând ca un foc. Fața îi era ca o văpaie, iar stelele îi păreau că își pierduseră strălucirea. Deși totdeauna lua problemele majore în propriile mâini, existența neadevărului, a nefericirii trăite noapte de noapte, o făceau să se simtă înfrântă. Își dorea să fie departe de el, oriunde altundeva dar nu în pat cu el, departe de nopțile fără somn, de gândul că în seara următoare va fi la fel. Se simțea ca un cerșetor care nu mai are nimic
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ei „splendida compensație a celor ce nu am avut, sau am avut cu excesivă parcimonie, întotdeauna“. Anul 1929 îi găsea pe toți trei la Paris, însă circumstanțele voiajului nu erau deloc îmbucurătoare, căci încă de pe atunci Ecaterina Lovinescu se știa „înfrântă“. Divorțul s-a produs în martie 1934 și a fost transcris în luna septembrie a aceluiași an. După separare, Ecaterina Bălăcio iu ex Lovinescu s-a mutat împreună cu fetița pe strada Wilson, la numărul 13. Monica Lovinescu, în vârstă de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acum, nu-l ții minte. Luasem - res taurantele erau închise în ziua de Crăciun - fripturi, pateuri, prăjituri, fructe; reveillonul francez e totdeauna la Crăciun, și toată noaptea; alături era o boîte, am auzit jazzul și bucu ria - și eu eram înfrântă. A doua zi când am ieșit să te plimb, tu cu enorma ta păpușe în gând și în brațe cu o carte din bibliothèque rose, pe jos, în fața casei alăturate erau numai confetti. Orașul era pustiu, tragic de pustiu... eram
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p. 100)"/>. El se revolta Împotriva faptului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iorga, de un om care „ni trebuie”. Îți doresc sănătate, noroc, pace în viață și forță de a continua cu aripi întinse în depărtări acest minunat zbor în jurul unui nume scump sufletului meu, dacă-mi dai voie să-ți mărturisesc înfrînt. Cu vie, veche afecțiune și rară considerație, al d-tale îndatorat sau, cum se spune în Ardeal, obligat, Al. Husar </citation> (12) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași" data =”2.III.2000”> Dragă Domnule Călin, Un telefon al dlui Aiftincă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ca jertfă pentru Zamolxe (și e fiul lui Decebal însuși), stînd întins pe o lespede, aproape de Sfinx, sub un nor vinețiu, cu puțin înainte de a fi aruncat în sulițe ; dacii sărbătorind sacrificiul în felul lor sălbatic ; generalul Fuscus decimîndu-și legiunea înfrîntă. Demonstrația nu mai pare atît de convingătoare cum putea să i se pară unui spectator de atunci, dar lipsa de complexe care se simte în acest film, convingerea că putem și noi să facem superproducții la fel de tari ca ale lor
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Nu știu cum a putut să încapă atâta deznădejde într-o inimă de copil!... Mi-am dorit cu toată ardoarea să-mi fac un loc sub soare prin cartea care-mi plăcea atât de mult și iată-mă chiar de la început deznădăjduit, înfrânt!... Și dorul de casă care mă sfâșia și mai tare, iar în mine își făcea loc și un odios sentiment de rușine! Ce vor zice ai mei în această situație? Dar ce va zice satul despre mine, care fusesem mereu
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
a coroanei spaniole, la 1567 spaniolii punând bazele așezării Santiago de Castro. În următorii 200 de ani spaniolii și-au întins proprietățile intrând în conflict cu indigenii. În 1598, comunitățile mapuches de pe continent s-au revoltat împotriva spaniolilor și fiind înfrânte s-au refugiat în Chiloe. În diverse ocazii, băștinașii s-au aliat în lupta lor contra spaniolilor cu pirați olandezi sau englezi. La începutul secolului XIX, când chilienii și-au declarat independența, guvernatorul spaniol al Chile din acele vremuri și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
noapte a întrebărilor din chilia sihastrului Daniil, se va produce iluminarea. Va alege lupta, lupta și cu dinții, până la moarte, dar pentru salvarea Moldovei, nu pentru salvarea sa. Măreția lui Ștefan stă în acea Golgotă pe care o urcă singur, înfrânt, rănit, îngenuncheat sub povara Crucii sale; dar stoarce din el puterea de a se ridica și de a merge mai departe cu sabia. Tragica ispășire, "Învierea" apropierea cu Patimile Mântuitorului nu este întâmplătoare. Cum se va sfârși totul? Finalul suspendat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
strop de putere! Cădeam sub iatagane, ca muștele cădeam!... Ne vindeam scump pielea! Începusem să dăm îndărăpt! Eram în primejdie de moarte! Atunci, am alergat, m-am prăbușit la picioarele Măriei sale, și cu ultima suflare am strigat: Suntem... suntem înfrânți!! Înfrânți!!" Măria sa, ca pământul, m-o fulgerat c-o privire de m-or trecut toate răcorile: "Aiasta să n-o spui decât la sfârșit, hatmane!!" mi-o șuierat el printre dinți trăgând spada. Și, înfigând pintenii o sărit cu calul peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
apoi reia: ...Și... și mai e cineva căruia trebuie să-i aducem prinosul nostru de recunoștință, măcar că e mereu uitat: "Calul"! V-ați gândit cât datorăm acestor credincioși tovarăși de luptă și de viață? Victorioși, ei ne poartă spre izbândă! Înfrânți, ei ne mântuie prin fugă! De cădem în luptă, ei ne ocrotesc cu trupul lor mare! Și ei, spre deosebire de om -, nu trădează niciodată: mor cu noi, alături, nechezând încetișor, cu o durere mută, mângâietoare... Iubiți-vă caii! Mângâiați-i! Și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Voichița. Ce puteau face?... "Peștele cel mare înghite pe cel mic", mormăie Țamblac împăciuitor. Toți?! Toți în afară de frati-su unchiul Domniei tale viteazul Vlad-Vodă Drăculea, zis "Țepeș", zis "Spaima Aliotmanului"! Toți?! Toți în afară de străbunicul Domniei tale, Marele Mircea Basarab-Bătrânul!... Voichița, înfrântă, pleacă ochii. Ștefan, cu același patos, continuă: Și mai află, Domniță, că acest părinte al Domniei tale, și... și văr al Domniei mele, a uneltit cu niște mișei boieri moldoveni să-mi facă de petrecanie! Și mai află că, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
de Hunedoara, "Lumina Lumii", s-a stins cu durerea în suflet că nu și-a văzut visul cu ochii. Vlad Țepeș Drăculea, "Spaima turcilor", trădat, părăsit, putrezește de zece ani în temnițele Vișegradului de lângă Buda. Uzum-Hassan, șahul Persiei Leul Pustiului înfrânt, își linge rănile la Bagdad. Matei Corvinul se războiește el cu turcii, dar mai mult cu gura... Nu s-a ridicat la dimensiunea europeană a tatălui său, Iancu. E tânăr, mai are timp să crească... L-am rugat pe Mateiaș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
fermecătoare. Îți amintești? Prima oară... Nu... Ce anume? întreabă Ștefan. Acu doi ani și mai bine. Era într-o miercuri... Fulguia... Clopotele Bucureștiului băteau să se spargă, amestecându-se cu bubuitul pușcilor ce băteau Cetatea Dâmboviței... Aaa... Atunci? Țara Românească înfrântă era sub călcâiul "Moldoveanului cumplit". Taica, scăpase... Prin fugă la turci! Mi-a scăpat printre degete... Noi eu și maica am rămas în Cetate, dobândă... ..."Balaurului fioros", râde Ștefan amintindu-și. ...Împreună cu maica, stăteam strâns îmbrățișate, tremuram, plângeam și ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am strigat noi. E zadarnic!! Totul e pierdut!! Suntem înfrânți!!" S-a smuls din brațele noastre și a izbucnit în hohote mari de râs. Atunci, am crezut că și-a pierdut mințile... Curând, am înțeles tâlcul adânc al cuvintelor lui. "Înfrânți?!?!" a strigat el. "Înfrânți?!?!" îi smulge Ștefan cuvântul și continuă pradă unei emoții puternice, tremurând: "Nu! Nu poți fi înfrânt dacă lupți, dacă nu te lași până la moarte! Poți fi ucis! Înfrânt însă, niciodată! Niciodată!" Chiar așa a spus. Cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
zadarnic!! Totul e pierdut!! Suntem înfrânți!!" S-a smuls din brațele noastre și a izbucnit în hohote mari de râs. Atunci, am crezut că și-a pierdut mințile... Curând, am înțeles tâlcul adânc al cuvintelor lui. "Înfrânți?!?!" a strigat el. "Înfrânți?!?!" îi smulge Ștefan cuvântul și continuă pradă unei emoții puternice, tremurând: "Nu! Nu poți fi înfrânt dacă lupți, dacă nu te lași până la moarte! Poți fi ucis! Înfrânt însă, niciodată! Niciodată!" Chiar așa a spus. Cuvânt cu cuvânt. Parcă ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Curând, am înțeles tâlcul adânc al cuvintelor lui. "Înfrânți?!?!" a strigat el. "Înfrânți?!?!" îi smulge Ștefan cuvântul și continuă pradă unei emoții puternice, tremurând: "Nu! Nu poți fi înfrânt dacă lupți, dacă nu te lași până la moarte! Poți fi ucis! Înfrânt însă, niciodată! Niciodată!" Chiar așa a spus. Cuvânt cu cuvânt. Parcă ai fi fost de față, Ștefane, se minunează Țamblac. Într-un fel... am fost, spune Ștefan, încetișor, mai mult pentru sine. Osmanlâii se buluceau cu răcnete sălbatice: Allah!!! Allah
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
În nefericire, există un adevăr. Nu e greu să fii "cel Mare", în strălucirea "Scaunului de la Suceava", în slava încununată cu laurii biruinței, în uralele Moldovei, ale Europei, chiar... Dar "Mare", cu adevărat, nu e decât acela care, în nenorocire, înfrânt, zdrobit, la pământ, părăsit de oameni, rănit și singur, stoarce din el ultima fărâmă de putere, înalță capul și spune mândru: Merg înainte și credința-mi va veni!" Ștefan, tulburat, tace. Se duce la fereastră, se întoarce, nu-și află
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lipite de scândura podelei. Vroiam cu disperare să ajung la ea. Nu mă puteam decide însă să înaintez; dar nici să mă retrag, înapoindu-mă în camera mea, nu mă hotăram. O erecție teribilă, continuă, nu mă lăsa să plec, înfrânt, din acel loc. Și totuși, nu am ajuns în patul lui L.C., care nu a știut niciodată cât de dorită a fost în acea noapte de un Priap din cale afară de timid. * Întrunire (ședință? serbare?) cu sute de adolescenți ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
cap, cu un surâs în care era sfidat tot destinul său și toată lipsa de romantism a timpului. Erau oameni destul de vulgari, care contau numai prin bătăliile victorioase, numai învingătorii, pe când regele tânăr conta chiar cu universul în care strălucea înfrântă și totuși glorioasă figura iubită a lui Alexandru cel Mare. Îmi place să salut statuia din marginea orașului vechi, situată parcă pe o terasă, ca ea să fie văzută din toate unghiurile. Timpul i-a pus patina verde, acel verde
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Licență la dirijat orchestră a tânărului absolvent Ciprian Ion, clasa profesorului Corneliu Calistru. Orchestra Academiei, formată numai din studenți, a debutat destul de timid, încă de la uvertură, dar datorită siguranței lui Ciprian Ion în stăpânirea baghetei, pe parcursul spectacolului colegii orchestranți șiau înfrânt emoția și au fost diminuate unele stângăcii evidente la început. Mă refer la îmbunătățirea acurateței emiterii sunetelor, pe care studenții, neexperimentați instrumentiști, o realizau cu mare dificultate, în special în actul întâi. Acest fapt mă duce cu gândul la practica
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
a coroanei spaniole, la 1567 spaniolii punând bazele așezării Santiago de Castro. În următorii 200 de ani spaniolii și-au întins proprietățile, intrând în conflict cu indigenii. În 1598, comunitățile mapuches de pe continent s-au revoltat împotriva spaniolilor și fiind înfrânte s-au refugiat în Chiloe. În diverse ocazii, băștinașii s-au aliat în lupta lor contra spaniolilor cu pirați olandezi sau englezi. La începutul secolului XIX, când chilienii și-au declarat independența, guvernatorul spaniol al Chile din acele vremuri și-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
nume anglo-americane, așa cum cele mai renumite romane cu acest subiect sunt englezești. Ascendența imaginarului pirateresc aparține, se știe, eposului britanic. O frăție asemănătoare celei a bucanierilor a fost cea a Cerșetorilor, provenită din rebelii olandezi care l-au urmat pe înfrântul Wilhelm de Orania. Stabiliți în fortăreața La Rochelle, au constituit o puternică facțiune militară, sprijinită de nobilul hughenot de Condé, care adunase corsari din mai multe națiuni protestante, spre a lupta cu vasele catolice franceze și spaniole. În porturile Canalului Mânecii
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]