967 matches
-
Probabil că ai văzut filmul Sora Kenny. Dacă nu l-ai văzut, era vorba acolo de vremurile în care paralizia infantilă (poliomielita) făcea ravagii printre copii. îmi aduc aminte că simpla denumire a bolii mă înfricoșa la fel cum ne înfricoșează astăzi cuvântul „cancer". Poliomielita nu numai că paraliza mâinile și picioarele, dar le și strâmba. Tratamentul medical standard consta în imobilizarea membrelor în niște fiare, pentru a preveni deformarea. Rezultatul era paralizia pe viață. Sora Kenny era convinsă că fiarele
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
spune: «Lasă-te, te omori singur», ceea ce știi deja, fie îți prescrie o altă formă de adicție la nicotină, care nu numai că te costă, dar conține însuși drogul de care încerci să scapi. Campaniile al căror scop este să înfricoșeze nu îi ajută pe fumători. Le îngreunează situația: de frică, fumătorii au nevoie să fumeze și mai mult. Nici măcar nu-l împiedică pe tineri să devină dependenți. Ei știu că țigările te omoară, dar știu și că o singură țigară
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
și foame... Pe lângă faptul că n-aveam bani, nici nu era vreun loc de unde să poți cumpăra ceva, era doar șoseaua. Și tot așa, mergem și iar mergem, până ajungem la locul numit Balaurul. Ne era frică. Numai numele te înfricoșa: Balaurul! Țin minte că mi se părea totul ca o epopee: eram încă destul de mici, și pe fratele meu începuse să-l doară un picior... Dar nimănui nu-i era frică, decât poate atunci când am auzit că suntem la Balaurul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
securitate, care încercau să racoleze studenți. Nu avusesem niciodată tangență cu ele până atunci. A venit, la un moment dat, un tip, țin minte și acum, în sala de ședințe a căminului Avram Iancu, unde stăteam. Un tip care te înfricoșa, foarte sobru și dur. Mi-a ce rut să scriu note informative, să-i dau relații despre studenții străini. Se pare că așa începeau. După cum am văzut apoi în istoria postdecembristă, toți cei care au fost racolați spuneau că dăduseră
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
spiritului ionescian, chit că acesta nu s-a recunoscut niciodată român. Intri într-o librărie, dotată european, cu gardieni, dar atât de mușchiuloși, blindați ca niște extratereștri și atât de siniștri, cum sunt îmbrăcați în negru, încât mai mult te înfricoșează decât te liniștesc. În plus, fumează, deși legea care interzice fumatul în locurile publice, ca și prezența lor acolo, te fac să-ți piară cheful să mai fumezi tu însuși, și acasă, pe balcon, singur. Sora lor mai mare, poliția
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
nu fie pe val, înconjurat, iubit, adulat, adică să fie singur, în fața acestei imense poveri a libertății. Și fiindcă tot mi-am amintit de Sartre, un singur ins a avut curajul să-l caracterizeze cum se cuvine, și el egal înfricoșat de viață și de moarte, imun totuși la ideologie dintr-o frică și mai mare, aceea de a nu se îmbolnăvi de boala de el diagnosticată ca rinocerită. Cu delicioasa lui concizie, Eugen Ionescu a zis: Sartre era prostul proștilor
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
cărții de memorii ,, Pentru dreptul de a trăi pe pământul Transnistriei”. * Figură pitorească, acest deputat cu țăcălie roșcovan spre negru la față, foarte aprig, chiar insolent strigând peste tot în Parlamentul Moldovei, amenințând și perorând în încercarea de a i înfricoșa pe ceilalți. Mi s-a părut că, chiar Snegur se temea de el, mai ales când striga că Marea Rusie nu va permite să piardă teritoriul dintre Nipru și Nistru. A fost foarte clar în răspunsuri deși strigase din bojogi
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
buletinul tocmai acum?... „Amendă. Până unde mergi?“... „La Pașcani“ - mint eu, pentru a-i slăbi atenția, astfel încât să pot fugi la a doua stație. „Hai cu mine!“, a zis nașul. Îl urmam cuminte, în timp ce controla biletele celorlalți... Apoi m-am înfricoșat la gândul că o să mă percheziționeze și o să-mi ia buletinul... M-am cerut la baie. Am intrat și mi-am ascuns buletinul sub talpă, în adidași. Am ieșit calm. În a doua stație, înainte de oprire, când trenul mai avea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
lăsa deloc, musai să vină la Iași! Nu-l cunoșteam, gângurea vesel, mă întreba mereu dacă mai pot vorbi, ce-i cu mine, mai suflu? etc. Credeam că iar s-a pus Securitatea pe capul meu!!! Era din București. Speriat, înfricoșat că o să mor cu zile, terorizat de fanul anonim, m-am internat, mai de voie, mai de nevoie, la balamuc, secția depresivi, dependenți, drogați, sinucigași... După trei internări de câte o lună, mi-am revenit... aproximativ. Mi-am luat inima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
lumânări aprinse, dând drumul la stropii de ceară întrun castron cu apă. învârtea apa apoi cu una din lumânări spunând fel de fel de lucruri și unele erau adevărate. Știa să spună și o serie de blesteme de care te înfricoșai numai când le auzeai. Cu toate câte le știa mătușa Zoița, într-o noapte hoții i-au furat vaca. Nu mai știu dacă a aflat ceva, dar știu că vreo câteva zile a blestemat puternic pe toate drumurile din sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
peste 80% ne declarăm a fi creștini ortodocși. Acesta ar putea fi o veritabilă provocare pe care recenta decizie a lui Barack Obama o poate aduce nouă, românilor. Bioterorismul Recent, fantasmele apropierii sfârșitului lumii au început să bântuie mințile creștinilor înfricoșați de prezența camuflată a Satanei sub chipul tehnic al cipurilor biometrice din noile noastre buletine și pașapoarte. În așteptarea răspunsului oficial al Patriarhiei Române, amân subiectul pentru viitorul apropiat. Astăzi voi avea în atenție o amenințare cât se poate de
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
într-un excelent articol din Jurnalul Național. Patru din zece persoane se simt amenințate de criza economică. În procente, pericolul economic era resimțit personal doar de 3% dintre români înainte de 1989. Azi, el copleșește pe 39% dintre semeni. A fi înfricoșat de moartea economică însemnă, printre altele, a trăi spaimele pierderii locului de muncă (12% înainte de 1989, respectiv 26% astăzi); a te înfiora posibila pierdere a banilor (14% înainte de 1989, respectiv 19% acum). Aceleași spaime ancestrale românești ne chinuiesc și astăzi
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
19% acum). Aceleași spaime ancestrale românești ne chinuiesc și astăzi în doze (in)suportabile cu incertitudinea și nesiguranța zilei de mâine (10% din subiecții eșantionului au recunoscut acest fapt), sau cu dramatica scădere a salariului (tot 10% este procentul acestor înfricoșați). Mai sunt și alte semnificative ipostaze sociale ale fricii. Mă refer la frica de viruși sau la cea legată de posibila pierdere a sănătății (doar 6% dintre români și-o asumă deschis). Ar mai fi apoi frica de pericole naturale
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de viruși sau la cea legată de posibila pierdere a sănătății (doar 6% dintre români și-o asumă deschis). Ar mai fi apoi frica de pericole naturale. Grației suprasaturației cu vești proaste despre cataclisme, ploi, inundații și cutremure, numărul românilor înfricoșați de imprevizibila dezlănțuire a naturii a crescut de la 2% (înainte de 1989) la 14% (acum). În doze suspect de mici sunt cuantificate alte forme stimulative ale fricii sociale la români. Mă gândesc la frica de incompetența profesională (apare doar la 1
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
desăvârșită, depășește viteza de acumulare și de rezultat al oricărui calculator. Acum, prima jumătate de foaie din Sfânta Scriptură (care este cel mai condensat tratat al creației pentru toate nivelurile, de la copil la savant) se dezvoltă aici la infinit. Sunt înfricoșat de ignoranța mea și, în același timp, bucuros că am răsfoit Mica Biblie, că am apucat să mă înnoiesc la Paște și la Crăciun, sărbătorile de temelie ale spiritului și fizicului meu. Regretele infidelității mele spirituale față de Chipul Răstignirii, indiferența
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
trăită și cea pe care o trăia. În somn se visa zburând cu avionul doar câteva rotocoale deasupra aerodromului, apoi deschidea ochii mari. Se săturase parcă de atâtea zboruri nocturne, vroia altceva. Acum, la senectute, se plictisea de avion, se înfricoșa de el. Doar albastru imaculat al cerului, soarele arzător de deasupra norilor, verdele străveziu al câmpiilor și sclipirile argintii ale râurilor șerpuitoare, ce răzbeau până sus, îi temperau răzvrătirea. Atunci silueta avionului se estompa, dispărea, până în noaptea următoare. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
sub picioarele mele, fulgere albastre țâșneau din crăpăturile lui, un huruit puternic, înspăimântător umplea văzduhul. Casa bunicii se prăbușea sub ochii mei. Șezlongul se sfărmase, poate, și el sub dărâmături. Mă bucuram și mă întristam, totodată. Năuc încă, mă îndepărtam înfricoșat de casă. Când liniștea s-a așternut peste tot și pământul își încetase zbenguiala sa nebună, nori înalți de praf și fum se ridicau din toate părțile. Minute în șir am privit, uluit, casele dărâmate din jur. Casa bunicii se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
fără întrerupere. Aceste simțăminte triumfaliste aparțineau generației mele, născută și crescută în România Mare, generație căreia i se inculcase credința în trăinicia victoriei reparatoare a vitregiilor trecutului. Chiar după ce războiul începuse în Apus, chiar după prăbușirea Franței, care m-a înfricoșat și pe mine, ca și pe alții (simțeam un cuțit înfipt în coaste) - în seara îndoliată din mai 1940, când de dimineață armatele germane își începuseră invazia în vest, mă găseam cu părinții în sala Teatrului Național la un spectacol
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ținea că, fie că mănânci, fie că nu, obiceiul în hanuri era să plătești tot. Doamna de Coislin și-a croit un iluminism după voia ei. Lipsa de credință o împingea să ia în râs convingeri a căror superstiție o înfricoșa. O cunoscuse pe Doamna de Krüdener: misterioasa franțuzoaică nu era iluminată decât sub beneficiu de inventar. N-a plăcut rusoaicei fervente, care la rândul ei n-a plăcut-o. Doamna de Krüdener a întrebat-o cu pasiune în glas pe
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
că tolerasem prezența fiicei lui cât fusese absent, dar că acum aceasta trebuia să părăsească apartamentul. Damian a refuzat să se ducă în camera lui, petrecându-și toată ziua întins în vestibul, cu un ciocan alături, menit probabil să ne înfricoșeze. Situația devenea de nesuportat, dar am refuzat să ne lăsăm intimidați de manevrele lui Damian, devenit, ca și soția lui, sclavul fiicei sale. În fond, avuseserăm relații bune cu el până atunci. Am încercat să i explicăm că nu suntem
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
cu dînsele, și de multe ori să înmulțești talantul care îți este încredințat ție. Deci nu le ascunde, ci le vestește aceste toate sfintelor Bisericilor mele, ca mulți auzindu-le acestea cu dreptatea inimii le vor primi, și se vor înfricoșa, și se vor teme de bunătatea Mea, care este pentru neamul creștinesc, și vor urî cu totul sufletul lumea și dulcețurile ei, care sînt într-însa, și se vor apuca de poruncile Mele, și mai mult vor dori de binele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de administrare. Mersul unui serviciu atîrna mult de autoritatea ce-o inspiră un bărbat cu judecată rece și incisivă, cu vederi clare, cu caracter just și onest, care nu se lasă nici ademenit de zîmbetele protectoare ale oamenilor zilei, nici înfricoșat de un cuvînt al lor de intimidare. Ales fără nici o privire la convingerile sale politice, el caută să întrunească în sine încrederea țării întregi. El poate fi și un om tehnic, dar exigențele de pură administrație fiind pentru acest post
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
trebuit să lucrez încet și cu mare atenție pentru a fi sigur că nu greșesc; A trebuit să verific de mai multe ori tot ce făceam). 3. Anxietatea (10 itemi, ex.: Am avut stări de nervozitate și agitație ; Am fost înfricoșat). 4. Depresia (13 itemi, ex.: M-am simțit trist și deprimat; Viitorul mi-a apărut a fi lipsit de speranță). 5. Sensibilitatea interpersonală sau senzitivitatea (9 itemi, ex.: Am fost excesiv de critic față de cei din jur; M-am simțit
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
iubesc, mă respect te cunosc, te cunosc , te respect, oră de consiliere colectivă la clase; - Lanțul iubirii, lanțul păcii - tinerii non violenți la balul bobocilor. C. “DĂRUIND VEI DOBÂNDI!” “Tăcuți, blajini și singuri, Îndurerați și triști, Străini în astă viață, Înfricoșați de moarte, Acoperiți de îngeri, Dar izolați de oameni, Îmbătrâniți de tineri Dar tot copii fiind, Așteaptă să ne vadă, Ar vrea să ne cunoască Sau poate...să șoptească... Noi ne aflăm aici... “ Carmen Cu aceste versuri copiii voluntari și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Lorica AXINTE, Carmen FILOTI () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93168]
-
spovedaniei și pocăința adevărată nu se pot realiza, fără smerenie. Spovedania presupune multă smerenie, obținută prin mărturisirea În fața duhovnicului a celor mai intime, ascunse gânduri, a patimilor care zac latente În noi și de a căror manifestare chiar noi ne Înfricoșăm. Pentru a putea pune toate aceste mizerii și boli ale noastre la picioarele Mântuitorului, În fața preotului, pentru a ne putea arăta așa cum suntem, uneori hidoși, fără masca pe care o purtăm zi de zi În fața celorlalți, trebuie să ne Învingem
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Alexandra-Andreea Avram () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92294]