1,371 matches
-
administrator Munteanu Virginia), T11 (director educativ Bucur Mariana Lucia, administrator Niță Valeria), T12 (director educativ Vlad Nicolae, administrator Brînzei Valeria) și T18 nu existau probleme. La T7 (director educativ Stanciu Anghel și administrator Bivol Gheorghe) se strânsese un fond de înfrumusețare a căminului fără a se stabili cuantumul contribuției și fără ca sumele să fie achitate de către toți studenții. La căminul T8 (director educativ Grosu, administrator Bivol Gheorghe) nu s-a constituit niciun fond din banii studenților. La T13 (director educativ Apetrei
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și care atrăgeau într-un mod plăcut privirile oricărui vizitator din afara școlii. La panoul de onoare erau evidențiați cei mai harnici elevi din școală, fiind actualizat periodic cu noi fruntași. O dată cu sosirea primăverii elevii și cadrele didactice executau lucrări pentru înfrumusețarea spațiului din jurul școlii, săpând, plantând flori și curățind pomii, preocupări ce se regăseau adesea și în gospodăriile sătenilor, părinții fiind ajutați de cele mai multe ori chiar de elevi, toate aceste activități consolidând legăturile între școală, familie și comunitatea locală. Prin conținutul
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
în regim duty-free - țigarete, țigări, trabucuri, tutun de pipa, tutun; - vin; - băuturi alcoolice și slab alcoolice; - băuturi răcoritoare; - apa minerală; - produse alimentare (dulciuri, cacao, cafea, ceai, ness, biscuiți, conserve din fructe, sosuri, condimente, mezeluri, brânzeturi); - produse de parfumerie; - produse de înfrumusețare și machiaj; - produse pentru îngrijirea și întreținerea pielii; - articole de toaletă; - ceasuri, brichete, gaz pentru brichete; - accesorii de birou; - jucării; - produse electronice și electrocasnice (cu excepția celor de volum și greutate mare, respectiv frigidere, congelatoare, mașini de spălat rufe, mașini de
NORME din 13 ianuarie 2000 de organizare, funcţionare şi control vamal al activităţii de comercializare a mărfurilor în regim duty-free. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126699_a_128028]
-
c) Protecția vegetației ... Protecția vegetației, în special a pădurilor, se realizează în scopul regularizării debitului natural al apelor, diminuării scurgerilor de suprafață, ameliorării terenurilor degradate, combaterii eroziunii solului, prevenirea alunecărilor de teren, atenuarea extremelor climatice, a îmbunătățirii calității aerului, a înfrumusețării peisajului de recreere și agrement și a diminuării poluării fonice. În acest scop sînt interzise activitățile antropice ce pot dăuna refacerii și dezvoltării vegetației forestiere, cum sînt: exploatarea fondului forestier al stațiunii, exploatări miniere subterane sau de suprafață, defrișări pentru
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125539_a_126868]
-
c) Protecția vegetației ... Protecția vegetației, în special a pădurilor, se realizează în scopul regularizării debitului natural al apelor, diminuării scurgerilor de suprafață, ameliorării terenurilor degradate, combaterii eroziunii solului, prevenirea alunecărilor de teren, atenuarea extremelor climatice, a îmbunătățirii calității aerului, a înfrumusețării peisajului de recreere și agrement și a diminuării poluării fonice. În acest scop sînt interzise activitățile antropice ce pot dăuna refacerii și dezvoltării vegetației forestiere, cum sînt: exploatarea fondului forestier al stațiunii, exploatări miniere subterane sau de suprafață, defrișări pentru
ORDIN nr. 99 din 10 martie 1979 pentru aprobarea unor norme tehnice referitoare la asistenţa medicală balneara şi climatica. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125538_a_126867]
-
închiriere de aparate de măsură și control 47. Închiriere de cort și/sau veselă 48. Închirieri casete audio-video, CD 49. Întreținere automobile L 50. Lăcătușerie 51. Legare de cărți O 52. Organizare de cursuri sportive, de activități de întreținere și înfrumusețare fizică 53. Organizare de activități distractive în discoteci, distracții populare și zodiac cu papagal P 54. Panificație, patiserie, gogoserie, covrigărie, cofetărie 55. Pictare firme 56. Pirogravare 57. Plăpumărie 58. Prelucrare piei 59. Producere și/sau comercializare de văr 60. Producere
ORDIN nr. 1.192 din 8 octombrie 1999 privind aprobarea nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125904_a_127233]
-
a desfășurării unor activități generatoare de disconfort pentru populație în anumite zone ale localităților cu predominantă spațiilor de locuit, zone destinate tratamentului, odihnei, recreerii și agrementului; ... g) să adopte măsuri obligatorii, pentru toate persoanele fizice și juridice, cu privire la întreținerea și înfrumusețarea clădirilor, a curților și ��mprejurimilor acestora, a spațiilor verzi din curți și dintre clădiri, a arborilor și arbuștilor decorativi; ... h) să inițieze pe plan local proiecte de amenajare a grupurilor igienico-sanitare și de întreținere și dezvoltare a canalizării stradale. ... ----------------- Art.
LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995 (**republicată**) - (*actualizată*) privind protecţia mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127057_a_128386]
-
23 1.2.2. Charles R. Darwin și exprimarea emoțiilor / 23 1.2.3. Herbert Spencer: trofeul, emblema și vestimentația / 25 1.2.4. Wilhelm M. Wundt: efectele sentimentelor sociale / 27 1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării / 28 1.2.6. Knight Dunlap: funcția de protecție / 31 1.3. Etapa clasică (1890-1960) / 36 1.3.1. Alfred Luis Kroeber: fluctuațiile modei vestimentare / 38 1.3.2. John Carl Flügel: psihologia hainelor și atitudinile ambivalente / 44 1.3
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
lucrarea The Principles of Sociology de Herbert Spencer inițiază teoria imitației și conceptualizarea naturii modei ca imitație. Cu subtilitate și totdeauna bine documentat, autoarea analizează contribuțiile lui Wilhelm M. Wundt (pudoarea și vestimentația), Ernest Grosse (înclinația naturală a oamenilor spre înfrumusețare), Edward Westermarck (motivația sexuală a îmbrăcămintei), Knight Dunlap (funcția vestimentației de protejare a corpului). În Sociologia modei. Stil vestimentar și dezrabilitate socială de Alina Duduciuc se regăsesc informații științifice de primă mână, observații subtile privind originile teoriilor contemporane despre modă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
predilecția către anumite idei, obiecte, creații, texte sau artefacte precum picturile, clădirile, mașinile, telefoanele, mobila etc. Așadar este mai corect sa vorbim despre mode decât despre modă, deoarece putem inventaria o modă a practicilor corporale de vestimentație, de dezgolire, de înfrumusețare, de îngrijire; o modă în aranjarea ambianței (locuință, mașină); o modă culinară, o modă în alegerea prenumelor copiilor etc. Chiar și orientarea către anumite subiecte în activitatea academică poate fi considerată tot o modă (U. Șchiopu, 1997, 459). În încercările
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
timpului, ideea de modă în istorie, literatură și filozofie a cuprins, în principal, două sensuri. Primul, generic, de fenomen cultural care reflectă modernitatea sau aculturația, iar cel de-al doilea, ca aspect exterior al individului înfățișarea ilustrată de îmbrăcămintea și înfrumusețarea corpului. Ambele sensuri au fost susținute sau combătute în filozofie, în literatură și în istorie, fapt ce i-a determinat pe unii autori să caracterizeze conceptul de "modă" ca fiind ambiguu (R. König, 1971/1973, 31; J. Craik, 1993/2005
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
ca prima grijă a lui homo sapiens, afirmă Thomas Carlyle, nu a fost să-și apere trupul de intemperii, ci să se împodobească, și din moment ce "hainele ne conferă individualitate, distincții, organizare socială" (Th. Carlyle, 1853/1995, 49) este normal ca înfrumusețarea să se perpetueze în istoria umanității ca o nevoie spirituală: Hainele au făcut Oameni din noi: și amenință să facă Manechine din noi" (ibidem). Întruchipând, în funcție de tip și de spațiu, prototipul "bărbățașului, al pasionantului, al filfizonului, al scepticului, al dandy
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
psihosociologilor, sociologilor și istoricilor referitoare la subiectul în discuție, voi prezenta în continuare caracteristicile modei și ale teribilismelor vestimentare, fără a vedea în aceste manifestări recurente exclusivitatea palierelor de analiză a fenomenului. Parțial, voi face precizări despre moda practicilor de înfrumusețare și dezgolire a trupului. 1.2. Studiul științific al modei La confluența secolelor al XIX-lea și XX, sub semnătura unor sociologi de seamă ai timpului precum Gabriel Tarde (1843-1904), Thorstein Bund Veblen (1857-1929) sau Georg Simmel (1858-1918), moda își
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
culese de unii antropologi și etnografi (E. Westermarck, 1891/1922; F. Boas, 1903; E. Grosse, 1897/1914) despre viața unor triburi izolate din Pacific, Caraibe și Noua Guinee, s-au formulat primele ipoteze cu privire la comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comportamentul oamenilor de înveșmântare, ornamentare și înfrumusețare a corpului. Astfel, literatura sociologică, antropologică și etnografică din acea perioadă punea în evidență existența mai multor factori care ar putea explica originea îmbrăcămintei: clima; dezvoltarea fiziologică a individului; sentimentul rușinii; preocupările de înfrumusețare a corpului; apartenența la un grup social; ritualurile religioase. Abordările din perioada contemporană (F. Davis, 1984; P. Calefato, 2004; M. Carter, 2003a; Y. Kawamura, 2004; M. Barnard, 2007) nu citează în mod special scrierile antropologice și etnografice de la sfârșitul secolului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
special scrierile antropologice și etnografice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Formula cea mai întâlnită constă în enunțarea unor teorii timpurii, unanim recunoscute, care explică originile vestimentației. Este vorba de teoria comportamentului modest (modesty theory), teoria înfrumusețării (adornment theory) și teoria protecției (protection theory). Consider că, din punctul de vedere al obiectivului acestei lucrări, respectiv stabilirea paternității unor teorii, este util să prezint primele contribuții științifice în consemnarea aspectelor psihologice și sociale despre fenomenul îmbrăcămintei. Astfel, voi
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
luptă), fie reprzintă moduri de a marca vârsta, identitatea tribului, fie fac parte din ritualurile religioase. Dar cel mai recurent comportament este decorarea trupului. Acesta servește capriciului personal și are funcția de a atrage admirația celorlalți (idem, 657). Vestimentația și înfrumusețarea, la fel ca și dansul, balurile mascate și pictura sunt manifestări universale, conchide Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
funcția de a atrage admirația celorlalți (idem, 657). Vestimentația și înfrumusețarea, la fel ca și dansul, balurile mascate și pictura sunt manifestări universale, conchide Charles R. Darwin (1871/1902, 657). Sălbaticii acordă o atenție deosebită înfățișării fizice. Pasiunea lor pentru înfrumusețare este deja celebră. Deoarece cultura sălbaticilor ilustrează, în concepția evoluționistă, trecutul societăților industrializate, moda zilelor noastre urmează același principiu ca și cea a sălbaticilor: aceasta răspunde unei nevoi de emulație (idem, 666) . De asemenea, cealaltă lucrare a lui Charles R.
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în condițiile de viață primitive, formele de ornamentare sunt direct aplicate corpului; în societățile moderne, ornamentarea corpului se face prin intermediul vestimentației (W.M. Wundt, 1886/1897, 182). Două secvențe temporale sunt fundamentale în decursul evoluției practicilor de vestimentație și de înfrumusețare corporală, consideră Wilhelm M. Wundt. Prima constă în transferul ornamentării corpului de la bărbați la femei. Această modificare a dus la estomparea diferențelor între genurile sociale și la emanciparea femeii de sub statutul dominant al bărbatului. Câteva exemple din istoria costumului susțin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
comentatori ai operei lui Wilhelm M. Wundt au sesizat (ibidem). Lectura atentă a textului lucrării la care fac referire arată clar că Wilhelm M. Wundt atribuie vestimentației cauze morale și estetice. 1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării Alte două ipoteze dominante pentru perioada de avânt a evoluționismului au fost avansate pentru a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
morale și estetice. 1.2.5. Ernst Grosse și Edward Westermarck: teoria înfrumusețării Alte două ipoteze dominante pentru perioada de avânt a evoluționismului au fost avansate pentru a explica apariția vestimentației. Este vorba de ideea înclinației naturale a oamenilor spre înfrumusețare și ideea atracției sexuale, ambele lansate sub influența lucrărilor lui Ernst Grosse (1862-1927) și a lui Edward Westermarck (1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
1862-1939). Deoarece punctul comun al acestor două aserțiuni constă în conceptualizarea vestimentației și ornamentării corpului ca mijloace de împodobire care fie evidențiază frumusețea, fie amplifică impulsurile erotice, aceste au fost grupate în studiile despre moda vestimentară sub denumirea de teoria înfrumusețării (adornment theory). Etnologul german Ernst Grosse (1862-1927) a pus în mod special accentul pe faptul că diferitele forme de ornamentare a corpului, observate de-a lungul existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau pe corp -, sunt rezultatul înclinației
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Ernst Grosse (1862-1927) a pus în mod special accentul pe faptul că diferitele forme de ornamentare a corpului, observate de-a lungul existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau pe corp -, sunt rezultatul înclinației naturale a omului spre înfrumusețare. În centrul tezei lui Ernst Grosse, formulată în lucrarea Kunst der Naturvölker (1889), se află ideea înclinației înnăscute a omului spre înfrumusețare. "Cel mai puternic motiv care îi determină pe oameni să se înfrumusețeze este, fără îndoială, dorința de a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
existenței omului tatuajele, scarificările, picturile aplicate pe față sau pe corp -, sunt rezultatul înclinației naturale a omului spre înfrumusețare. În centrul tezei lui Ernst Grosse, formulată în lucrarea Kunst der Naturvölker (1889), se află ideea înclinației înnăscute a omului spre înfrumusețare. "Cel mai puternic motiv care îi determină pe oameni să se înfrumusețeze este, fără îndoială, dorința de a încânta", subliniază Ernst Grosse (1889/1897, 110). Îmbrăcămintea, anterioară tuturor formelor de împodobire și a cărei uzanță a condus la apariția sentimentului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
dorința de a încânta", subliniază Ernst Grosse (1889/1897, 110). Îmbrăcămintea, anterioară tuturor formelor de împodobire și a cărei uzanță a condus la apariția sentimentului de rușine, nu este influențată de sentimentul estetic înnăscut al individului (ibidem). Totuși, formele de înfrumusețare primitive se deosebesc de cele ale civilizației actuale tocmai prin funcția pe care o îndeplinesc, arată Ernst Grosse. Dacă ornamentele omului primitiv erau destinate în primul rând înfrumusețării, haina omului modern deservește distincțiile sociale și separarea diferitelor clase sau ierarhii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]