1,021 matches
-
după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași trăire o încercam și atunci când părinții aduceau de la oraș două, trei pâini, din care fiecare copil primea câte o frântură pentru a se înfrupta din gustul pâinii de târg. Și după ce mi-am întemeiat propria familie, pâinea a continuat să fie un bun prețuit și respectat. De aceea risipa, disprețul față de pâine, întâlnite la fiecare pas, îmi provoacă un sentiment de mâhnire și de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
și Adam se instituie cea dintîi semioză ca urmare a posibilității lor de a comunica, germenii unei prime de înșelăciune nu vor întîrzia să apară. În CE ANUME constau acești germeni? Pe de o parte, formularea interdicției de a se înfrupta din fructul cunoașterii binelui și răului a născut printr-o negativitate ontologică ființînd în însăși esența lumii dorința de a afla ce se ascunde dincolo de granița oprită. Pe de altă parte, însă, conținutul cu totul special al acestei interdicții dovedește
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lăsat șansa de a auzi din apropiere ecourile "paradisului pierdut", spre a se putea (re)întoarce, prin credință, la privilegiile veșniciei 14. Raportîndu-ne acestor ultime consecințe, am putea să ne întrebăm cu îndreptățire de ce Adam și Eva nu s-au înfruptat de la bun început din rodul "vieții fără de moarte". Un posibil răspuns oferă Sfîntul Damaschin, care consideră că "nu era folositor ca omul să dobîndească nemurirea, fără să fie încă ispitit și încercat, ca să nu cadă în mîndria și osînda diavolului
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fără dresuri.“ Fastul și rafinamentul meselor romane fusese uitat în Occident (tot bizantinii vor readuce în Italia tradiția culinară antică, creând astfel premisele Renașterii gastronomice italiene, aflate și la originea bucătăriei franceze clasice), iar nobilimea francă ori cea ungară se înfrupta cam din aceleași feluri de mâncare: vânatul mare (mistreț, cerb) era la mare preț, păsări precum fazanul, lebăda, păunul fiind și ele la modă; gătirea se făcea la proțap, dar deseori carnea era mai 102 întâi fiartă (gătirea prin mai
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unei mingi de pilotă: — Da, domnule, Herr Prim-Ministru, aveți foarte mare grijă, Într-adevăr. Nemaipomenit, m-am gândit eu În timp ce În cameră intră un servitor cu o tavă mare cu cafea, Moselle și ouă Benedict pentru primul-ministru. Goering se Înfruptă de parcă nu mâncase toată ziulica. N-oi mai fi eu șeful Gestapoului, zise el, dar sunt mulți În poliția secretă, cum e și Rienacker, care Îmi sunt Încă loiali mie, nu lui Himmler. — Foarte mulți, Întări cu devotament Rienacker. — Care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
Înapoi la lift, unde am tăiat pe lungime mâneca de la haina bărbatului. Pe pielea cu vinișoare verzui, vineții și albe, tatuajul Încă se distingea cu claritate, strâns agățat de antebrațul său, ca o insectă mare și neagră care, În loc să se Înfrupte din cap alături de muștele mai mici și de eviermi, preferase să cineze singură, pe o bucată mai mare de stârv. Nu am Înțeles niciodată de ce se tatuează bărbații. Ai fi zis că sunt lucruri mai bune de făcut decât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
transformate În fileuri. Puteai câștiga bani frumoși dacă suportai frigul și mirosul. Containere uriașe din plastic albastru, pline cu măruntaie și oase de pește, erau Îngrămădite pe stradă, ploaia neîmpiedicând pescărușii să se năpustească din Înaltul cerului pentru a se Înfrupta cu vreun cap de pește sau să plece măcar cu ciocul plin cu măruntaie. — Ce crezi? Întrebă Watson, Înfundându-și mâinile adânc În buzunare și Încercând să se Încălzească. Logan ridică din umeri, privind cum apa dădea pe dinafară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
la fel și genunchii. Dar arăta ca și cum criminalul ar fi lipit banda Înainte ca ambele picioare să fie imobilizate În totalitate. Ăsta era și motivul pentru care stângul atârna afară din sac, dându-i prilej unui pescăruș norocos să se Înfrupte din el. Își scoase telefonul și sună la bază, Întrebând dacă exista vreun anunț despre vreo fată dispărută, cu vârsta Între trei și patru ani. Nu exista așa ceva În baza de date. Înjurând cu voce scăzută, formă numărul inspectorului Insch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
unde eu am o formă convexă. (luni) Ne oprim la o cofetărie, Își ia o Înghețată; „Mai vreau una“; o privesc cu maliție și o pun la probă: „De ce mai vrei una?“. „Fiindcă Îmi place.“ „Dar ce, trebuie să te Înfrupți mereu din ceea ce-ți place?“ „Dacă n-ar fi așa, aș muri!“ Mă Întorc jenat În altă parte. Facem doi-trei pași. „Vrei să spui că tot ce ți-a plăcut ai obținut totdeauna cu orice risc?“ „Da, cu orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Nefiind În stare să stea drept, Jim alunecă de pe bancă. Doctorul Ransome Întinse cu slăbiciune mîna, să-l țină. — Ține-te bine, Jim. Stai În față cu șoferul - ai grijă să nu se oprească din mears... Zeci de muște se Înfruptau pe fața doctorului Ransome, hrănindu-se din rana din jurul ochiului. LÎngă el, zăceau Basie cu Paul și David, doamna Hug și tatăl ei. Doar perechea de englezi, cu valiza lor de nuiele plină de pantofi, ședeau lîngă soldat În partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ceea ce Îi putea menține pe oameni În viață, fie și numai cîteva zile În plus. Roșiile strălucitoare și pepenii umflați dovedeau că avea dreptate. Jim scoase capacul de lemn de pe unul dintre bidoane. Așteptă ca miile de muște să se Înfrupte primele, apoi luă linguroiul din bambus și cupa de lemn și Începu să toarne Îngrășămîntul În șanțurile mici. Lucră În ritmul lent dar măsurat al țăranilor chinezi pe care Îi urmărise Înainte de război cum Își fertilizau culturile. O oră mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
spate, lăsînd-o să-i curgă pe față, Încălzindu-i obrajii reci. În ciuda ploii, mii de muște se așezară pe deținuți. Jim șterse muștele de pe gura domnului Maxted și Încercă să-i spele fața cu apă de ploaie, dar acestea se Înfruptau din buzele lui, Înțepîndu-i gingiile. Jim urmări respirația slabă de pe buzele domnului Maxted. Se Întreba ce-ar putea face pentru el și regreta că Își aruncase bagajul. Faptul că Își Împinsese lada de lemn În rîu fusese un gest sentimental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Încă o dată, până În ianuarie. Oricât ar fi fost de iritante veștile, ele Îi ofereau un pretext pentru a-și scurta vacanța și a se Întoarce la Londra - și anume pentru a investiga cauzele amânării -, căci considera că, pentru moment, se Înfruptase destul din deliciile oferite de Whitby și Împrejurimile lui. A doua zi, când Îi explică situația, Du Maurier Își manifestă compătimirea. — Ce mod neplăcut de a trata un scriitor de valoarea ta. Dar, după cum Îi spun mereu lui Gerald, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
-ți durere de pe încheietura mâinii. Un rug de cuvinte aprinse între iubire și indiferență. Nimic nu mă mai pândește de parcă iubirea-mi ca o punte salvatoare pe un peron din ce în ce mai nesigur... Mâinile mele-n trupuri șterg parfumul dezastrului... Un ospăț înfruptat în văzduhuri bându-mi otrăvuri tot mai departe; Cu o sete nebună a unui timp neliniștit unde iubirile se devoră-n noapte... LUMINA GEAMĂTULUI În brațele timpului sunt ruina unei iubiri pierdute, ce-n fiece zi mă transformă în oarba
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
din țărână. Simfonia de CER prea intrusă în arderea calmă de soare. Din mine se vor renaște sfinți cu aoreole de zare. Dar ei aș dori să mă ajute ca voi să fiți niște morți frumoși. Voi ce v-ați înfruptat din timpul meu de soare. Și trupul meu de izvoare și brațele mele de NOPȚI. Treziți-vă voi umbre și sfâșiați răutatea ce nconjoară delirul. Undeva mie foarte târziu undeva îmi este El chinul. Eu te caut iubire prin lacrima
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
am comandat un mic dejun complet. Când băiatul de serviciu mi l‑a adus, mă Îmbrăcasem din nou Într‑unul dintre capoatele acelea de catifea, Îmi pusesem și o pereche de papuci din același material și eram pregătită să mă Înfrupt cu omletă, cornuri, prăjituri, brioșe, cartofi, pufuleți și clătite, care au venit Însoțite de o aromă amețitoare. După ce am devorat toată mâncarea și două cești de ceai, m‑am Împleticit Înapoi spre pat și am adormit atât de rapid, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
cei săraci, nu avea dreptul să se întrețină din averea Bisericii și nici să ia de la nevoiași ce era al lor. Acest lucru era drept și întărit de Iulian: "Acei care au propriii lor bani și care doresc să se înfrupte din ce se împărțește, păcătuiesc grav atunci cînd acceptă să primească ce le aparține săracilor. Sfîntul Spirit, cu siguranță, vorbește despre clerici atunci cînd spune: "Mănîncă păcatele poporului meu". Or, cum sînt oameni care nu au nimic, ei nu primesc
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
o utopie, ci de niște bețe amărâte care să-l mențină într-o poziție bipedă și să-i redea statutul de om. Cârjele îi aminteau mereu că, în credința lui stupidă că este invincibil și etern și că se poate înfrupta fără preget din tot ce i se oferă pe tavă, se păcălise singur. Nu, nu erau de vină ceilalți. își căutase cu lumânarea, parcă, întâmplarea care să-i dovedească contrariul. Stânca aia ademenitoare i se oferise cu o prefăcută umilință
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
făcut, așadar, parte fiecăruia, însă, cum firea ne era hărțuită de griji, porția ne-a părut prea mică și bunătatea slăninii prea mare Atunci am cunoscut noi că legea lui Ali Străilaș nu-i dă voie nici o țâră, ca să se înfrupte din darul cel mai de seamă al porcului și mirându-ne cu toții de asemenea opreliște, am luat aminte că legea are, uneori, tărie și puteri greu de bănuit, punând ciudate vrednicii și în cine nici nu te aștepți Fiindcă Ali
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-și hulpav ciocurile dure în carnea încă palpitând, căutând orbitele ochilor. De undeva răzbește o împușcătură și ciorile își iau zborul protestând gălăgios. Fug către cuiburile lor de pe stâncile din jur, croncănind sumbru. Curând vor reveni, încăpățânate, dornice să se înfrupte din rămășițele celor căzuți. Un geamăt prelung atrage atenția lui Marius. E Carol. Încovoiat, palid ca un strigoi, merge împleticit pe coridor cu mâinile încrucișate peste burtă. Lasă în urma lui o dâră groasă de sânge. Cu gândul să-l ajute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fățiș de la sfîrșitul anului 1933 numai o manevră politică de moment. Oricum, din întreg pachetul ideologiei naeionesciene numai antisemitismul manifest și prolegionarismul fățiș (pentru că Legiunea era antisemită) erau pentru Sebastian cu adevărat o problemă; cu aceste excepții, el s-a înfruptat pe îndelete, ciugulind - delicat, ca Albă ca Zăpada din farfuriile tuturor piticilor - din toate ideile ultrareacționare (dar pentru el ultrarevoluționare) ale lui Nae. Statutul grandios pe care îl avusese Sebastian la Cuvîntul - comentator politic, autor de prima pagină, bun de
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
nu-i mai observam, privirea îi ocolea sau trecea prin ei, grăbită și jenată. Îmi aminteau că propriul meu succes cerea un preț, coincident cu cel al prăbușirii lor; rezultatul, deși inevitabil, nu-mi făcea nici milă, nici plăcere. Mă înfruptasem din seva și energia lor, fuseserăm egali pentru o vreme, aproape invincibili, dar, la un moment dat, viața lor sărise de pe șină, în timp ce-a mea își văzuse liniștită de drum, cărămidă cu cărămidă, pas cu pas, cadavru după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
prelungeau șansele de supraviețuire, mă simțeam împlinit și revigorat. Aș fi putut fi eu acolo, dar alții îmi luaseră locul, pieriseră simplu, statistic, iar eu mergeam mai departe, renăscut ca după o tentativă de asasinat într-o țară străină. Mă înfruptam din imaginile păstoase ca bătrâna doamnă Moscu din friptura desfăcută la conacul Z., cadru cu cadru, oscior cu oscior. Pofta mea nu se-oprea aici. Trebuia să trăiesc perpetuu, cu adrenalina împinsă la limită, descărcată rafală după rafală în frica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Sunt variațiuni pe temele anterioare, despre „bucuria de a fi plâns”, mărturisind acceptarea condiției umane în fața lucrării divine, în cântări despre suflet, pustiire, rugăciune, moarte. Poet evlavios, V. realizează un amplu autoportret al „paznicului de bunătăți” care „nu s-a înfruptat din ele”: „Doamne, nu mai știm drumul de întoarcere/ Ne-am îndepărtat prea mult de țărm/ Și acum ne obosește lumina farului/ Că nu mai vedem Portul...”. SCRIERI: De vorbă cu Domnul..., pref. Tudor Dumitru Savu, Timișoara, 1997; Voi veni
VISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290584_a_291913]
-
Un Împărat, care a atins vârsta de 68 de ani, adică viața jumătate, fără să aibă copii, ia hotărârea de a porni la drum În căutarea unor buruieni de copii. Ajunge apoi În posesia leacului râvnit, două mere. Împărăteasa se-nfruptă din cotorul mărului, floarea aia din cap, l-a mai curățât puțân de coajă șî l-a mâncat; meștereasa l-a mâncat cu coajî cu totu, măru și cu coadă și cu floarea aia din cap și cu coajî cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]