4,243 matches
-
spre a fi chinuită într-o formă mult mai banală de aceeași oameni cheliți de atâtea obiceiuri fără tăgadă toți se ascund în mașini sau în "husele"lor de paradă sunt excentrități dobândite în plictiseala nevoii de a fi mereu înghețați sfâșietor de cuminți și înșelător mulțumiți de viața lor diafană dar plini de norocul de a fi ei înșiși ca nimeni alții într-o paradă de AZED ANGHEL ZAMFIR DAN Referință Bibliografică: DIN DANEMARKA / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN
DIN DANEMARKA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367692_a_369021]
-
curajulSa ne taxați icoana ce plânge în altarA.S.13 iulie 2014... VIII. "MĂ RĂSTIGNESC PE FLOAREA VIEȚII..", de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1181 din 26 martie 2014. "Sentința nouă, repetată, mărește numărul de gratii, Ecoul spasmic, înghețat, își recunoaște neputința, Organele, în fața morții, se dovedesc niște pramatii, Iar anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând ființă. Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă, Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapa Acum o să cobor pe geam
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
lumină, Din crucea morții timpurii, rămâne doar orizontală, Ventriculul din mușchiul greu, acceptă până și rugina Mă răstignesc pe floarea vieții, dar nu îmi voi ceda petala. A.S. ... Citește mai mult "Sentința nouă, repetată, mărește numărul de gratii,Ecoul spasmic, înghețat, își recunoaște neputința,Organele, în fața morții, se dovedesc niște pramatii,Iar anticorpii de speranță îmi părăsesc pe rând fiinta.Din vise scurte, transhumate rămâne pumnul de cenușă,Un răsărit târziu de soare, atinge, maltratează pleoapaAcum o să cobor pe geam, desi
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
ceva ce nu mai Cei de Sus îl mai puteau înțelege: Tatăl Nostru, carele ești în Ceruri, / Sfințească-se împărăția Ta, / Facă-se voia Ta ... se opri și începu să zâmbească, zâmbea și plângea. În noapte, trei mașini străbăteau Bucureștiul înghețat, căutând un om, în fapt un trup din interiorul căruia sufletul se înălțase de mult din lumea celor vii. A doua zi, când încă zorii nu se iviseră, mașina Salvării ducea spre Morga un corp înghețat, figura lui zâmbea sfidător
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
trei mașini străbăteau Bucureștiul înghețat, căutând un om, în fapt un trup din interiorul căruia sufletul se înălțase de mult din lumea celor vii. A doua zi, când încă zorii nu se iviseră, mașina Salvării ducea spre Morga un corp înghețat, figura lui zâmbea sfidător, iar lacrimile îi împietriseră de ger la colțurile ochilor larg deschiși, parcă cu dorința de a se lupta cu somnul. Zâmbetul lui îngrozise medicii, care l-au preluat pentru diagnosticare. Criminaliștii îl priveau triști la vestea
DE CE ÎMI PLÂNGE ZIUA CE-A TRECUT (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366973_a_368302]
-
fără să ne pese că lumea ne privea indiferentă, dar fericirea noastră ascundea foamea, înjosirea, munca, supunerea la care eram zilnic prezente fără voia noastră și faptul că familiile noastre au decis pentru noi. Mi-am așezat capul pe geamul înghețat și priveam în urma trenului fără să mă gândesc la ceva anume. Mă trezeam după minute întregi că priveam către ceva de-afară fără să-mi dau seama ce fac. În jurul meu colegele continuau să cânte ori să se certe între
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
ce cazi, vaca dracului, fugi fă! La internatul băieților erau luminile aprinse. Ne priveau. Poate că se distrau pe seama noastră. Nu respiram pe nas. Efortul era prea mare. În jurul meu auzeam doar răsuflarea fetelor și lipăitul tălpilor goale pe zăpada înghețată și bătătorită. Gata, gata, marș în cameră! Vacilor! Tu, șefa de la patru, ia vin la mine! Fă, ascultă aici. Spune la toante să nu-și mai usuce chiloții pă calorifer că îi bag la tine-n gură. Ai auzit, fă
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
cum susura lichidul vâscos ce mă încălzea prea mult decât aș mai fi vrut să fie. E-atâta liniște în casa mea și eu privesc afară; prin geamul ferestrei văd fulgii mari, răzleți, ce încă mai cad lin pe pământul înghețat. știu că într-o zi voi fi primit, în loc tihnit pentru odihna trupului meu obosit, nu de vârstă, ci de timpul pe care l-am trăit printre ei, cei care nu m-au înțeles și mi-au umbrit cu aripile
E NOAPTE ŞI E FRIG, IUBITĂ MAMĂ (ESEU) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366972_a_368301]
-
da. Poftim. Și îi întinse cu mâna tremurândă un plic. Aici ai toate adresele. Nu am cum să te ajut, sublinie încă o dată ispravnicul, privind în gol. Se apropie de biroul primarului, luă plicul și-l săgetă cu privirile ei înghețate. Înainte de a părăsi biroul, îi spuse: - De ce mă faceți să regret că v-am cunoscut? Ispravnicul rămase în picioare. Pe fața lui curgeau șuvițe de transpirație. Barba îi tremura. Ochii împăienjeniți priveau spre fereastră. De ce se purtase așa? Nu-și
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
liniștea pietrei n-au putut să ne alunge din inimi totuși unde pietrele s-au amestecat cu sângele devenind sânge fiecare piatră rămasă era ca un letopiseț împietrit între noi și pietre exista o dragoste înflăcărată infinită ca o lacrimă înghețată Brâncuși a dezrobit primul o pasăre de granit cu inima visul lui Pygmalion a prins contur încă o dată peste milenii dați-vă naibii cu Facebook-ul vostru cu pisici și curve la sfărșit de mileniu nu va mai rămâne nimic piatra
PIATRĂ DE HOTAR de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367036_a_368365]
-
spre larg. Noaptea se apropia de întâmpinarea zorilor. Era o noapte întunecoasă, fără stele, fără posibilitate de orientare. Doar licăritul slab al becului de veghe de la stațiunea meteorologică de lângă hotel mai arunca o scânteie de lumină spre cârdul de lebede înghețate. Zorile începeau să-și facă apariția. Situația era dezolantă. Valurile se repezeau cu forță în mal, aruncând cu putere sute de hectolitri de apă rece spre cârdul de lebede. Stratul de gheață își mărea mereu dimensiunile. Cum începu să se
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
și se ridică în zbor, îndreptându-se spre lacul Mangalia, lac cu apă mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
de insistențele cățelușei și intrigat de cursele acesteia, peste șosea, spre malul lacului, își învinse repulsia de a ieși în ger și vânt și porni pe urmele Moldei, luându-și pe umeri șuba călduroasă. Ajungând împreună cu cățelușa pe malul lacului înghețat și văzând puiul de lebădă, prins în strânsoarea nemiloasă a gheții, cum dădea din aripi din ce în ce mai slab, își dădu seama de situație. Știa că apa este mică, însă nămolul adânc. Lăsă șuba jos și fugi repede spre clădirea bufetului, de unde
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367112_a_368441]
-
până în larg... Patina curajoasă, făcând haz de spaimele Nonei. Nici în ruptul capului Nona nu voia să meargă mai aproape de hotar, de locul acela care pe ea o atrăgea atât de mult și unde valurile cedau frigului, zbuciumului, lăsându-se înghețate. Într-o după-amiază foarte geroasă, cu cer încă senin și fără vânt, ajunsese aproape. Mai avea puțin, țărmul era deja departe, mersese pe placa înghețată a mării ceva mai mult de un kilometru.” Platonia este un personaj aflat la limita
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
pe ea o atrăgea atât de mult și unde valurile cedau frigului, zbuciumului, lăsându-se înghețate. Într-o după-amiază foarte geroasă, cu cer încă senin și fără vânt, ajunsese aproape. Mai avea puțin, țărmul era deja departe, mersese pe placa înghețată a mării ceva mai mult de un kilometru.” Platonia este un personaj aflat la limita dintre real și fabulos. În simbol, ea reprezintă idealul, care de obicei rămâne intangibil. Din nefericire, paradisul pierdut este o realitate căreia ca pământeni, trebuie
O CARTE DESPRE INTREBARI SI MOMENTE HOTARATOARE, SEMNATA DE MIRELA ROZNOVEA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367180_a_368509]
-
și Kremlin ca Ucraina să fie „teatrul” de confruntare, nu numai armată, pentru marile puteri, și nu este exclus ca scenariul să se repete în Republica Moldova, România sau Serbia? Plus că Ucraina are destule litigii și contencioase de diferite tipuri, „înghețate”, nerezolvate de zeci de ani, inclusiv cu România... Redevin Balcanii „butoiul cu pulbere” al Europei? Ioan SCURTU: Occidentul își urmărește propriile interese, ceea ce este firesc. Numai Saakashvili a crezut că SUA va veni în ajutorul Georgiei, intrând în război cu
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > PUTEREA IUBIRII NOASTRE Autor: Roznovan Amelia Lavinia Publicat în: Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017 Toate Articolele Autorului Speranța zace obosită în două suflete de huma Înghețată,istovita-n dimineți cu stropi de brumă Ne-nvaluie suflarea în zorii zilei reci Și gerul arde-n noi pierdutele poteci. Ne doare ignoranța,tăcerea grea în doi Când obosiți de toate,noi nu mai suntem noi ! Ne mistuie dorința și
PUTEREA IUBIRII NOASTRE de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368629_a_369958]
-
familiei sale, ce se milostivise de ea și o acceptase. „Păi, nu vezi ce neagră ești tu și ce piele albă au părinții tăi?” - își întinsese ea într-un zâmbet slinos, buzele vineții - suferea de inimă - țintuind-o cu privirile înghețate, precum își fixează șarpele victima. Și în plină zi fierbinte de vară, fiorul acela rece, care îi cuprinsese cu repeziciune tot corpul, înghețându-l... și mama, care fără să observe nimic, râdea... Arina se simți brusc epuizată; împinse cu zgomot
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
pierdută în albastruSi aș rescrie,baby,acele juraminteIubindu-te cât arde pe cer imensul astru !... XV. PUTEREA IUBIRII NOASTRE, de Roznovan Amelia Lavinia , publicat în Ediția nr. 2280 din 29 martie 2017. Speranța zace obosită în două suflete de huma Înghețată,istovita-n dimineți cu stropi de brumă Ne-nvaluie suflarea în zorii zilei reci Și gerul arde-n noi pierdutele poteci. Ne doare ignoranța,tăcerea grea în doi Când obosiți de toate,noi nu mai suntem noi ! Ne mistuie dorința și
ROZNOVAN AMELIA LAVINIA [Corola-blog/BlogPost/368647_a_369976]
-
Cum să-l readucă înapoi, la entuziasmul clipelor, când îi telefona de zece ori pe zi, îi trimetea flori prin comisionar, îl găsea lângă treptele Facultății, după ce ieșea de la cursuri? Se plimbau împreună ore în șir, pe ninsoare, cu genunchii înghețați, sau sub soarele torid al verii, cu părul încins și capul năuc. Să se fi evaporat oare totul într-un an? Cu ce greșise? Ea îl iubea cu aceeași pasiune și era doar aceeași femeie. Ce se schimbase în el
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
motivele lor să rămână distanți față de ea,bunica fetei a fost o cunos- cută vrăjitoare,dar s-a retras din cauza pericolelor. Toți au început să suspine în momentul în care fata a ieșit din acel loc. Victoria avea o privire înghețată,acum fața ei transmitea sentimente,dar nu unele prea grozave.Aceasta a fugit către casă fară să privească în spate. Când ajunge acasă,Victoria este întâmpinată de bunica ei,Elisabeta,singura persoana cu care locuia fata. Chiar bătrâna era cea
MĂREAŢA POARTĂ NEAGRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363629_a_364958]
-
FĂRÂME DE PAȘI (FRAGMENT) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cubul se rostogolește între liniile de foc ale gândului. În fiecare dimineață îl privesc și îi adaug vârful. Cu degetele înghețate ating candela mereu aprinsă, în memoria timpului netrăit al florilor de trandafir și iris în care unica vină a fost că s-au născut în mocirla uitării omeniei de către omul caracatiță, omul hidră, omul tunel în care fiara atrage mințile
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]
-
depuse în zăcământ la rădăcinile folclorului românesc. Pe interpreta Maria Șalaru o unește de regretata realizatoare tv, o trăire în comuniune sufletească, a emoțiilor spectacolului. Artista îi datorează încurajările și consolările la răstimpurile nefericite prin care a trecut, cu surâsul înghețat, cândva! Îi datorează mult, așa cum îi datorează cei mai mulți interpreți români de muzică populară, rămași azi mai singuri și triști, fără Marioara Murărescu. „Nu mai este bună dimineața, nici ziua nu va fi, iar timpul care parcă s-a oprit în loc
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
în Canada. Unește orașele Tibbitt și Contwoyoto și este considerată cea mai periculoasă șosea din lume. Situată în ținuturile arctice din nordul taigalei canadiene, șoseaua se desfășoară pe o lungime de 500 km, până la uriașele mine de diamante din nordul înghețat. Este periculoasă deoarece 85% din suprafața ei traversează lacuri înghețate, iar stratul de gheață se poate rupe înghițind camioanele care străbat șoseaua de gheață. Acest traseu se poate face doar iarna, în lunile cu temperaturi foarte scăzute. În fiecare iarnă
ZIUA INGINERULUI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364655_a_365984]
-
cea mai periculoasă șosea din lume. Situată în ținuturile arctice din nordul taigalei canadiene, șoseaua se desfășoară pe o lungime de 500 km, până la uriașele mine de diamante din nordul înghețat. Este periculoasă deoarece 85% din suprafața ei traversează lacuri înghețate, iar stratul de gheață se poate rupe înghițind camioanele care străbat șoseaua de gheață. Acest traseu se poate face doar iarna, în lunile cu temperaturi foarte scăzute. În fiecare iarnă, angajații de la Nuna Logistics intră în acțiune! Pornesc mașinăriile enorme
ZIUA INGINERULUI de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364655_a_365984]