1,814 matches
-
pentru o ambulanță, iar cel care a sunat le-a spus să se ducă pe o alee din spatele cinematografului. Acolo m-au găsit zăcând într-o baltă de vomă. Fionei i s-au umplut ochii de lacrimi. —Vai, Jake, e îngrozitor! Amărâtul de tine! Femeia s-a simțit inundată de un val de afecțiune maternă, așa că i-a luat mâna băiatului și i-a strâns-o cu putere. —Slavă Domnului c-ai scăpat cu bine! Da, a răspuns el zâmbind nesigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
gura deschisă. — Îmi pare rău, nu poți să te așezi aici. Vechia mea prietenă Julia trebuie să sosească. Ea e fascinantă, înțelegi? Are haine de firmă și e machiată cât se poate de artistic. —Pe bune? Înseamnă că arată absolut îngrozitor, i-a răspuns tărăgănat Julia, așezându-se pe scaun. — Da’ acum vorbind serios, a continuat Susan, te simți bine? Dacă, de fapt, vrei să afli dacă faptul că soțul meu m-a trădat cu fosta nevastă m-a transformat într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Vântului“, aparent simpli ca mod de viață, dar extrem de complicați în realitate. Luă binoclul de pe scaun și-l îndreptă spre bărbatul ce devenea un punct tot mai mic, urmat de cămila lui. De ce se adâncea din nou în acel cuptor îngrozitor nu putea ști, dar presimțea, aproape simțea, că acel fapt ascundea un vicleșug. Dacă un targuí cu apă puțină se deplasează și-și deplasează cămila, trebuie să existe un motiv foarte serios. Auzi un zumzăit la ureche și tresări. — Haidem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Geaca lui neagră atârna descheiată și pectoralii, care erau aproximativ la nivelul ochilor mei, Îi ieșeau Î evidență, cuibărindu-se confortabil Într-un tricou alb. Muzica bubuia constant dindărătul ușilor subțiri, ca apa care caută să spargă digul plăjii. — E Îngrozitor, nu? Toate necazurile astea de la sală, am zis, cam fără nădejde. Brian mai scoase un mormăit. Cu toate astea, progresasem puțin, căci acest mormăit părea să indice o aprobare. Dacă reușea să exprime și o negație, ne puteam pune pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
nesimțite spre anii petrecuți la școala de arte plastice, apoi la expozițiile pe care le-am avusesem până atunci (partea asta nu dură prea mult, pentru că nu fuseseră decât două cu totul) și teoria mea asupra creativității. Asta a fost Îngrozitor. Mi-am dat seama că se aștepta să debitez cine știe ce nerozie despre unitatea mistică dintre cer și pământ, așa cum este ea Întruchipată de instalațiile mele mobile, și să folosesc Într-una cuvântul „filozofie“. Mi-am stors creierii să găsesc cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
cu ochii Închiși. Erau solubile, dar sus nu exista nici un strop de apă. Nu eram În stare să cobor scara și nici n-aveam să fiu pentru ceva timp, așa că am fost nevoită să le beau practic „nebotezate“. Au fâsâit Îngrozitor, lunecând pe gât În jos. Eram suficient de mahmură și de tristă ca să consider asta drept o bine meritată pedeapsă pentru că fusesem atât de proastă Încât să-mi petrec seara cu Baby și gașca ei. Era prima dată când fusesem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
este Înjositor. — Sunt oribile fetele astea, spuse el din toată inima. Am avut odată parte de una care m-a silit să-i citesc toată colecția de la Virago și să discut cu ea fiecare carte. — Sărăcuțul de tine. — A fost Îngrozitor. Nu atât cărțile, cât discuțiile de după, deși au fost și câteva volume scârboase. E mai Înțelept să nu mă gândesc la asta, zise el, strângând din umeri. Ia spune, săruta bine polițaiul tău? — Mm, foarte bine. Doar că mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
din carnetul de absențe. Afară era de mult ziuă și eu zăceam cufundat în continuare în pat, la adâncimea de două pături, purtând șosete ude care miroseau a oțet. La prânz primeam doar cartofi fierți cu brânză de vaci degresată. Îngrozitor. Deci aveam grijă să mă însănătoșesc până seara. „Nu e frumos?” a repetat tata. Apoi mi-a văzut fața și a adăugat: „N-a fost posibil să ți-o dau la telefon. Mai bine așa. Ei controlează convorbirile, asta e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
din gât, așteaptă puțin, nu ți-am spus cel mai important lucru. El dispare deja înghițit de drum, înalt și încăpățânat, cu rucsacul uriaș în spate, asemenea unui turist neobosit, peste câteva clipe nu îl voi mai vedea, chiar dacă ceva îngrozitor se va întâmpla, nu voi mai putea să îl găsesc, trebuie să îl opresc, dar vocea mea se stinge când încerc să strig după rucsacul care se îndepărtează, plin cu hainele sale, dintr-odată pricep dimensiunea dezastrului, cu ce se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
clipă. — Îți mulțumesc, a spus ea. — N-ai pentru ce, am răspuns eu. — Sunt foarte fericită pentru ceea ce ai spus. Zău că sunt, a mărturisit ea cu un zâmbet trist. Dar este absolut imposibil. — De ce? — Nu se face. Ar fi îngrozitor. Ar fi... Naoko n-a mai scos o vorbă și și-a văzut de drum. Deoarece am înțeles exact că în mintea ei se învârteau tot felul de gânduri, n-am mai spus nimic și am mers, tăcut, alături de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
plin de ambalaje de ramen, cutii goale de bere, conserve sau capace de toate felurile. Nimănui nu-i dădea prin minte să măture și să arunce murdăria la coșul de gunoi. Orice adiere stârnea adevărați nori de praf. Camerele duhneau îngrozitor și fiecare își avea mirosul ei aparte, dar în mare, el provenea de la transpirație, de la mirosul individual și de la gunoi. Hainele murdare erau aruncate grămadă sub paturi și cum nimeni nu se gândea să-și aerisească cu regularitate așternutul, pernele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
lumea a luat-o în serios și încă atât de serios, încât ajunsesem și eu să cred că e adevărat. Toată lumea mă compătimea că îl am pe Cavalerist coleg de cameră, dar mie nu mi se părea chiar atât de îngrozitor. Mă lăsa în pace atâta vreme cât îmi păstram partea mea curată și pentru că stăteam cu el, totul era mult mai simplu. El spăla, el aerisea așternuturile, el arunca gunoiul. Mă adulmeca și-mi sugera chiar să fac baie dacă eram prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
orașele prin care am trecut, despre oamenii pe care i-am cunoscut și am continuat cu gânduri mai personale: „Serile mă gândeam la tine. Acum, că nu ne mai întâlnim, îmi dau seama cât de mult îmi lipsești. Mă plictisesc îngrozitor la școală, dar mi-am impus o autodisciplină, așa că nu chiulesc de la cursuri și învăț serios. De când ai plecat, totul mi se pare fără sens. Aș vrea să ne mai întâlnim și să stăm de vorbă pe îndelete. Aș dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu banii. Suntem patru și avem ce mânca, nu avem datorii și ambele fete suntem studente. Dar atât. Nu ne putem permite absolut nimic în plus. Nu ar fi fost cazul să mă țină la o asemenea școală! A fost îngrozitor! Îi auzeam bombănind de fiecare dată când trebuiau să mai plătească vreo taxă suplimentară și aveam întotdeauna inima cât un purice când trebuia să ies cu colegele în oraș pentru că mă temeam că nu-mi vor ajunge banii. E cumplit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ajuns mai devreme. Te rog să mă scuzi. — Nu-i nimic. Urcă la etaj! Sunt ocupată în clipa asta și nu pot coborî, a zis ea, închizând geamul. Am ridicat oblonul cam un metru de la pământ și acesta a scârțâit îngrozitor. M-am strecurat pe sub el și l-am închis la loc. ~n\untru era întuneric beznă. M-am împiedicat de grămezile de reviste legate, era cât pe-aci să cad de câteva ori, dar până la urmă am reușit să ajung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
acum, și care se numește dashimaki. Cu banii cu care ar fi trebuit să-mi cumpăr un sutien nou, am cumpărat această tigaie și timp de trei luni m-am descurcat cu un singur sutien. Poți să crezi? A fost îngrozitor. Îl spălam seara și mă chinuiam să-l usuc pentru a-l putea purta în ziua următoare. Și dacă nu se usca, era teroare. Nimic nu e mai îngrozitor decât să umbli cu un sutien umed pe tine. De multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am descurcat cu un singur sutien. Poți să crezi? A fost îngrozitor. Îl spălam seara și mă chinuiam să-l usuc pentru a-l putea purta în ziua următoare. Și dacă nu se usca, era teroare. Nimic nu e mai îngrozitor decât să umbli cu un sutien umed pe tine. De multe ori mi-au dat lacrimile... dar am strâns din dinți și am suferit pentru acea tigaie. — Vai de mine! am spus eu, râzând. Știu că nu e frumos să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ce-mi trebuie în materie de ustensile de bucătărie. Tata habar n-are ce avem și ce nu. Când a murit mama ta? — Acum doi ani. Cancer. Tumoare la creier. A stat în spital un an și jumătate. A fost îngrozitor. A suferit de la început până la sfârșit. A ajuns să nu mai fie conștientă de ceea ce se întâmplă în jurul ei și a devenit dependentă de medicamente, dar tot nu putea să moară. Până la urmă s-a îndurat cineva de ea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
A ajuns să nu mai fie conștientă de ceea ce se întâmplă în jurul ei și a devenit dependentă de medicamente, dar tot nu putea să moară. Până la urmă s-a îndurat cineva de ea și a murit prin eutanasie. Oricum, e îngrozitor să te chinuiești să mori. E îngrozitor și pentru cel care e într-o agonie permanentă, dar și pentru familie. Am rămas fără nici un ban. O injecție costa douăzeci de mii de yeni și avea nevoie și de supraveghere permanentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
de ceea ce se întâmplă în jurul ei și a devenit dependentă de medicamente, dar tot nu putea să moară. Până la urmă s-a îndurat cineva de ea și a murit prin eutanasie. Oricum, e îngrozitor să te chinuiești să mori. E îngrozitor și pentru cel care e într-o agonie permanentă, dar și pentru familie. Am rămas fără nici un ban. O injecție costa douăzeci de mii de yeni și avea nevoie și de supraveghere permanentă, așa că am stat mai tot timpul cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Când s-a întâmplat? — Alaltăieri seara. — Hmmm. Ușa nu era încuiată? — Nu. De ce n-o fi încuiat ușa? am întrebat eu. — De unde naiba să știu? răspunse ea, iritată. — Nu crezi că a fost un șoc pentru ea? întrebă cea mare. Îngrozitor! Îți dai seama ce e în sufletul ei? Nu știu ce să zic... poate ar fi bine să stai de vorbă cu prietenul tău și după aceea să decizi dacă îl ierți sau nu. Nu mă înțelege nimeni, spuse fata, încruntată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
stare de orice pentru el, dar lucrul acesta n-a mers. Naoko și-a ridicat părul și l-a prins iar cu agrafa. — Nu mă excitam deloc, spuse ea cu voce joasă. Nu mă udam și de aceea mă durea îngrozitor. Eram prea uscată și mă durea. Am încercat diverse metode - creme și alte minuni - dar tot m\ durea. A[a c\ îi rezolvam problema lui Kizuki cu degetele și cu gura... Înțelegi? Am dat din cap în t\cere. Naoko
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
au venit brusc în minte. Ia spune-mi, Kizuki venea deseori la tine, la spital? — La mine, la spital? Aproape deloc și ne-am certat din pricina asta... mai târziu. A venit o dată singur și o dată cu tine. Asta a fost tot. Îngrozitor! Prima oară când a venit, a stat ca pe ace vreo zece minute. Mi-a adus portocale, a mormăit ceva de n-am înțeles nimic, mi-a curățat o portocală, a mai bombănit ceva și dus a fost. A spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
-i faci să uite, măcar un pic, de problemele lor, să-i încurajezi... Dar Kizuki nu vedea lucrurile astfel. Mi-a zis doar să mă fac bine, repede. Dar când am fost eu cu el, n-a fost atât de îngrozitor. S-a purtat normal, nu? Pentru că erai și tu de față. Întotdeauna se purta normal când erai prin preajmă. Încerca să-și ascundă metehnele. Sunt sigură că ținea foarte mult la tine și făcea tot posibilul să-i cunoști doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
am să mă mai fac bine niciodată. Am senzația că o să rămân așa ca acum, că o să-mi petrec restul zilelor la fel ca acum și o să putrezesc aici. Mă trec fiori și îmi îngeață inima pur și simplu. E îngrozitor... e atât de rece! Am cuprins-o pe Naoko de umeri și am strâns-o în brațe. — Atunci am impresia că Kizuki întinde mâna după mine, pe întuneric, și-mi spune că nu mai poate fără mine. Când îl aud
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]