1,508 matches
-
de lărgire a registrului tonal îl constituie lectura resurselor cu conținut liric, epic, dramatic, deoarece implică folosirea nuanțată a pauzelor, tonalității, accentului logic și psihologic, debitului rostirii etc. c) Exerciții de pronunție sau așa numitele „ frământări de limbă”, concretizate în înlănțuiri de cuvinte cu grupuri de sunete mai greu de articulat, ceea ce antrenează analizatorul verbo-motor, cu accent pe organele articulatorii, pe atenție și pe pronunția rapidă. Exemple: „ Stanca stă-n castan ca Stan.” „ Stan stă-n castan ca Stanca.” „ Capra neagră
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
dimensiuni de personalitate: aptitudine metaforică, disponibilitate, coordonare kinestezică, gustul pentru risc, maturitate afectivă, aptitudinea de a generaliza, aptitudinea de a se angaja indiferent de poziția socială; Thurstone, care se referă în cadrul modelului factorial al intelectului la facilitate în formarea și înlănțuirea ideilor, (fluență ideativă), raționament inductiv, aptitudine receptivă față de ideile noi. J. Mac Keen Cattell subliniază importanța factorilor de familie și sociali în comportamentul creativ. În general, testele de gândire divergentă, ca estimare a potențialului de gândire creativă, au constituit mijloace
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
posibilă abstractizarea. Noțiunile, judecățile și raționamentele sunt modalitățile de reflectare abstractă a realității. Judecata este un concept mai complex decât noțiunea, fiind forma logică fundamentală exprimată printr-o propoziție în care se afirmă sau se neagă ceva. Raționamentul este o înlănțuire logică de judecăți care duce la o concluzie. Deși judecățile și raționamentele se folosesc pe scară foarte mare la fizică, nu le vom analiza conținutul conceptual. Trecerea de la concret la abstract operează și cu alte concepte logice și psihologice, cum
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
general și difuz la un semnal. Acesta este clasicul răspuns condiționat al lui Pavlov (1927).” Tipul 2. Învățare stimul - răspuns: „subiectul dobândește” un răspuns precis la un stimul discriminat operant (Skinner, 1938) denumit uneori răspuns instrumental (Kimble, 1961). Tipul 3. Înlănțuire: „Este învățată o înlănțuire de două sau mai multe conexiuni stimul - răspuns. Condițiile pentru această învățare au fost descrise de Skinner (1938) și de alții, în special de Gilber (1962)”. Tipul 4. Asociație verbală: „Asociația verbală este învățarea de înlănțuiri
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
un semnal. Acesta este clasicul răspuns condiționat al lui Pavlov (1927).” Tipul 2. Învățare stimul - răspuns: „subiectul dobândește” un răspuns precis la un stimul discriminat operant (Skinner, 1938) denumit uneori răspuns instrumental (Kimble, 1961). Tipul 3. Înlănțuire: „Este învățată o înlănțuire de două sau mai multe conexiuni stimul - răspuns. Condițiile pentru această învățare au fost descrise de Skinner (1938) și de alții, în special de Gilber (1962)”. Tipul 4. Asociație verbală: „Asociația verbală este învățarea de înlănțuiri verbale. În mod fundamental
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Înlănțuire: „Este învățată o înlănțuire de două sau mai multe conexiuni stimul - răspuns. Condițiile pentru această învățare au fost descrise de Skinner (1938) și de alții, în special de Gilber (1962)”. Tipul 4. Asociație verbală: „Asociația verbală este învățarea de înlănțuiri verbale. În mod fundamental, condițiile se aseamănă cu cele ale altor înlănțuiri (motorii). Cu toate acestea, prezența limbajului la om face din acesta un tip special, pentru că individul poate alege dintre înlănțuirile interne ale repertoriului său lingvistic deja învățat (Underwood
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
răspuns. Condițiile pentru această învățare au fost descrise de Skinner (1938) și de alții, în special de Gilber (1962)”. Tipul 4. Asociație verbală: „Asociația verbală este învățarea de înlănțuiri verbale. În mod fundamental, condițiile se aseamănă cu cele ale altor înlănțuiri (motorii). Cu toate acestea, prezența limbajului la om face din acesta un tip special, pentru că individul poate alege dintre înlănțuirile interne ale repertoriului său lingvistic deja învățat (Underwood, 1964)”. Tipul 5. Învățare de discriminări: individul învață să dea „n” răspunsuri
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
4. Asociație verbală: „Asociația verbală este învățarea de înlănțuiri verbale. În mod fundamental, condițiile se aseamănă cu cele ale altor înlănțuiri (motorii). Cu toate acestea, prezența limbajului la om face din acesta un tip special, pentru că individul poate alege dintre înlănțuirile interne ale repertoriului său lingvistic deja învățat (Underwood, 1964)”. Tipul 5. Învățare de discriminări: individul învață să dea „n” răspunsuri diverse de identificare la tot atâția stimuli diferiți care pot să se asemene unul cu altul în aspectul lor fizic
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
măsură să dea un răspuns care identifică întreaga clasă de obiecte sau evenimentele (Kindler, 1964). Alte concepte sunt dobândite prin definire și, în consecință, prezintă caracteristicile formale ale regulilor”. Tipul 7. Învățare de reguli: „Pe scurt, o regulă este o înlănțuire de două sau mai multe concepte. Ea controlează comportamentul acționând în mod sugerat de o regulă verbalizată de tipul: „dacă A, atunci B”, unde A și B sunt concepte care au fost însușite mai înainte. De aceea trebuie să o
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
pe care românii îl putuseră intui în discursul și acțiunea noului lider era cu adevărat un nou contract, care conceda societății drepturi și libertăți reale în schimbul cooperării cu puterea politică. Trebuie să recunoaștem azi, indiferent de cauzele reale și de înlănțuirea efectivă de evenimente care au culminat cu decizia din august 1968, că primii ani ai politicilor ceaușiste au asigurat neobișnuita longevitate a regimului: printre istorici avea să circule curând referirea încărcată de aluzii la celebrul quinquennium Neronis, primii cinci ani
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
să revendice drepturile constituționale în mod pașnic și fără violență și să intre în grevă generală începând de azi, 21 decembrie 1989, până la victoria finală, cu excepția sectoarelor de bază ce nu pot fi întrerupte 29. Concluzia extrem de importantă a acestei înlănțuiri de fapte este aceea că între 16 și 22 decembrie, Timișoara a parcurs toate etapele răsturnării prin revoluție a unui regim politic totalitar: starea de nemulțumire tăcută care duce la solidarizarea pașnică cu victima unui abuz, reacția puterii prin măsuri
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lichidarea ofițerilor de informații care îi supravegheaseră ca suspecți de legături cu GRU sau KGB. Dincolo însă de aceste interese personale, destul de obscure, prea multe interese comune celor care acaparaseră atunci puterea ne împiedică să reducem evenimentele la o simplă înlănțuire de accidente tragice. Dispersarea mulțimii revoltate a fost, fără niciun dubiu, un obiectiv major al noii puteri, cu atât mai mult cu cât mulțimea striga tot mai răspicat "Jos comunismul!" în fața unei autorități interesate prioritar în a-i lua locul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
somnului, tehnica insertării imaginarului cu realul, tehnica prezentării parțiale a unei soluții. In categoria tehnicilor bazate pe relevarea unor corelații între obiectivul urmărit și cuvinte sau imagini selectate logic sau aleator există : a. Tehnica asocierii, bazată pe continuitatea gândirii, prin înlănțuirea succesivă a diferitelor reprezentări. Se parcurg următoarele secvențe : definirea unui stimul: obiectiv, problemă, temă, construirea unor imagini evocate de stimul, fără selecție finală, detașarea ulterioară a lanțului de imagini asociate stimulului, selectarea din lanț a informațiilor utile. b. Tehnica inventarelor
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
confesiunilor diaristice, primul roman lovinescian ilustrează o cu totul altă formulă estetică, complexă și rafinată, capabilă să ofere soluții neașteptate scriitorului obsedat de "tainele inimii". Conceput mai curând după un principiu muzical (dar și teatral, melodramatic) decât epic, ca o înlănțuire nu totdeauna motivată de scene și episoade caracteristice, romanul analizează, pentru întâia oară la modul aplicat și sistematic, psihologia intelectualului, în scrierile anterioare schițată doar. E oportun să subliniem că apariția acestui tip de personaj, modelat autobiografic, modifică structural proza
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Statele Unite ale Americii Evoluția situației în Statele Unite este deosebit de bogată în informații datorate importanței vieții universitare americane, grație schimburilor universitare numeroase cu țările Americii de Sud, fără îndoială, dar și cu Europa și Orientul Apropiat. Efervescența din universitățile americane crește într-o înlănțuire strînsă care cuprinde accentuarea opoziției rasiale, războiul din Vietnam și marea ofensivă a lui Fidel Castro în Cuba. În 1961 apare o mișcare studențească ce luptă pentru o societate democratică Students for a Democratic Society SDS, cu idei generoase și
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
papal că, în opinia sa, războiul "va ameliora starea de lucruri actuală". De fapt, avea atât de multă încredere în corectitudinea părerilor sale, încât a ignorat sfatul prietenilor de acasă și de peste ocean. În declarațiile sale se poate urmări o înlănțuire logică a ideilor care se prezintă astfel: 1) lumea se împarte în bine și rău; 2) Saddam Hussein este rău; 3) înlăturarea sa va fi prin urmare un lucru bun; 4) noul Irak democratic va deveni un model pentru ceilalți
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
folosită pentru sublinierea, amplificarea sau precizarea sensurilor pe care ritmul și melodia le dau unei desfășurări sonore. Armonia este elementul de exprimare muzicală bazat pe relațiile de suprapunere a sunetelor, alcătuind un acord și depinde de structura acordurilor și de înlănțuirea lor. În acordurile majore și minore sunt relații diatonic consonante, iar în cele mărite și micșorate sunt relații cromatic-disonante. În afară de aceste calități, acordurile au o semnificație și în funcție de rolul pe care îl primesc în contextul succesiunilor sonore. Sensurile armoniei sunt
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
cromatic-disonante. În afară de aceste calități, acordurile au o semnificație și în funcție de rolul pe care îl primesc în contextul succesiunilor sonore. Sensurile armoniei sunt determinate și de funcțiile acordurilor. Expresivitatea melodiei depinde de materialul sonor și de modul în care este armonizat. Înlănțuirea diferitelor acorduri care conturează anumite relații funcționale, influențează desfășurarea muzicală, deoarece ajută la articularea formei și frazare. Alternanța disonanță - consonanță subliniază și mai mult ritmica. Monodia acompaniată ca și armoniile formate întâmplător în muzica polifonică a Renașterii au influențat modificarea
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
o rețea de prostituție". În Orléans, primii care nu vor crede acest lucru vor fi cei care îi cunosc personal pe comercianți: pentru ei nu este posibil. Raportul lor cu incriminații nu este abstract. Pentru oricine altcineva fraza este o înlănțuire de simboluri: "comerciant", "evreu", "drog", "tînără", ,"rețea de prostituție". În lipsa experienței empirice cu referenții, portița unei îndoieli este ușor de deschis. Ieșirea va depinde în mare măsură de cadrele de referință mentale" (Kapferer, 1987, p. 88-89). Schimbările cele mai rapide
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și el ca orice reprezentare să fie analizată din perspectiva acestor două aspecte: "Analizată în conținutul său elementar, o reprezentare abstractă poate fi configurată ca o forță, o substanță solidă, o stare de constrîngere, sau drept cîmp de tensiuni, de înlănțuiri, de conexiuni. În primul caz, tocmai natura sa de oglindă expresivă a imediatului îi izolează conținutul; în al doilea, se evocă prin ea o legătură, o relație, ce rezidă în elanul expresiv care o traversează. În ambele cazuri, dar în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
din urmă este delimitat net, atunci cînd intervine ca un clișeu, o rememorare a ceva care, la origini, era imediat, universalul constituindu-se atunci în obiect abstract în sensul propriu al cuvîntului; fie această reevocare este un fir continuu, o înlănțuire ce reconduce înapoi, o țesătură văzută în strălucirea sau iradierea sa; în acest ultim caz, obiectul este asociat și articulat la ceva care ar putea fi atribuit subiectului, astfel încît ambii termeni s-ar regăsi cuprinși aici. Pe scurt, vom
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de a reduce complexitatea unei probleme pentru a o adapta imperativelor acțiunii, comunicării și discursului. 2.2 Obiecte polimorfe și mize de grup Există, pe de o parte, reprezentări puternice, structurate, colectoare și furnizoare de sens, capabile să adune laolaltă înlănțuiri cognitive, simboluri și credințe, și, pe de altă parte, RS slabe, puțin organizate, destul de labile, înglobate sau încastrate în cele precedente, care sînt mai "stabile", cu capacitate de înglobare. Obiectele (sociale, fizice sau de altă natură) din mediul înconjurător nu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cădere (41%), amintind, în mod incidental, de fenomenul descalificării sociale (Paugam, op. cit.), numit al "noii sărăcii". Se denumește astfel un proces, mai mult decît o stare sau un "dat natural". Aceste enunțuri despre noua sărăcie și despre cădere, despre fatala înlănțuire pe care aceasta o implică, sînt puțin prezente la subiecții săraci (2 din 20 și 0 din 20). Categoria "dezorganizare familială, divorțuri, separări, decese" este pusă în evidență mult mai des de subiecții implicați în lupta împotriva sărăciei (14 din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Moliner, am putea integra două dimensiuni complementare în cele două sisteme centrale și periferice, bazîn-du-ne pe anumite precizări făcute de Moscovici (1976, pp. 65-72). Structurarea unei RS se efectuează, într-adevăr, în jurul: informației despre obiect (cunoștințe și conținuturi); cîmpului și înlănțuirii elementelor unui astfel de sistem (organizări); atitudinii care corespunde orientării evaluative globale sau reacțiilor pozitive sau negative față de un același obiect. Conținutul unei reprezentări se poate împărți în cogniții descriptive, care definesc un obiect, și evaluative, surse de judecăți pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de a se lucra pe rețele de asociere. Acestea sînt caracterizate de utilizarea complementară a mai multor metode (chestionare, scale, diferențiatori semantici, grafici sau metaforici, interviuri semidirective). În această sarcină, li se cere subiecților să traseze ei înșiși legături de înlănțuire sau de implicare între cuvîntul inductor (poziționat în centrul paginii) și termenii care îi vor fi asociați. Li se propune și conotarea diferitelor cuvinte induse de semnele (+) sau (-). Acest procedeu s-ar înrudi cu o formă de "tehnică proiectivă", pentru
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]