7,678 matches
-
a lui Păstorel trimisă, din Iași, lui Ion Pillat, în care se destăinuie, cu farmecul său irezistibil, menționând întâmplări și fapte de istorie literară, precum impresia pe care i-a produs- o piesa lui Teodor Scorțescu, Le Miraje des Alpes, însemnările despre piesa Rodia de aur scrisă în colaborare cu Adrian Maniu sau relectura poeziei lui Horia Furtună, Balada lunii. Epistola aceasta se constituie, într-un veritabil document de istorie literară, în care autorul îmbină perfect stilul epistolar cu cel colocvial
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA „Tutunul sau sănătatea: alegerea vă aparține!“ Însemnări cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale fără fumat care se marchează în 31 mai 2006 „Din 2007, fumatul va fi interzis în toate cluburile, localurile și birourile din Marea Britanie”, anunță publicația „The Times”. Și când ne gândim că, în epoca de
Agenda2006-21-06-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284988_a_286317]
-
despre oraș de-a lungul vremii, de trăitori, trecători sau iubitori de Timișoara, de la Francesco Griselini la contemporanii Livius Ciorcârlie sau Eugen Dorcescu. „Timișoara mea a fost un fel de Alsacia și Lorena“, avea să zică Miloš Črnjanski, într-o însemnare alăturată gândurilor lui Meliusz Joszef, Johann Nepomuk, Frederic Konig, Claudio Magris, Ioan Slavici, Camil Petrescu și-a atâtor altora. Materialul va fi prezentat în întâlniri ale publicului cu scriitori local. Cel de-al doilea proiect se intitulează „e-Patrimonium Timisiensis“ și
Agenda2006-22-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284999_a_286328]
-
lei); Truman Capote - Alte glasuri, alte încăperi (Ed. Polirom, 18,90 lei); Sarah Hall - Michelangelo erotic - (Ed. Humanitas, 26 de lei); John Fante - Întreabă praful (Ed. Humanitas, 25 de lei); Olivia Goldsmith - Prețul libertății (Ed. RAO, 39,99 lei); xxx - Însemnările de taină ale lui A.S. Pușkin (Ed. ALL, 17,90 lei); Dan Brown - Codul lui Da Vinci - ediție nouă (Ed. RAO, 39,90 lei); Andrei Șerban - O biografie (Ed. Polirom, 24,90 lei); Carlos Fuentes - Constancia (Ed. Humanitas, 9,5
Agenda2006-21-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284993_a_286322]
-
de tehnicieni, deasupra partidelor, având în componență pe Constantin Argetoianu, ministru de finanțe și interimar la externe; Mihail Manoilescu, ministrul industriei și comerțului; ing. Victor Vâlcovici (fostul rector al Politehnicii din Timișoara), ministrul comunicațiilor etc. Amănunte interesante apar în volumul „Însemnări politice”, al fostulului ziarist și ministru de externe Grigore Gafencu, care nota în 14 martie 1931: „Întâlnesc la Cameră pe Nae, Nae confidentul, filozoful misticismului monarhic, omul Palatului, Nae Ionescu. Îi cer informații. (...) Nae zâmbește satanic. Îmi dăduse pe vremuri
Agenda2006-33-06-01-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/285127_a_286456]
-
Cuvânt înainte de Constanța Vintilă- Ghițulescu, 2013, 212 pag. Obsesia imersiunii în existența privată a altora, în universul domestic al celuilalt, guvernat de propriile legi, de o ordine autoimpusă e una veche de când lumea. Fie că vorbim de jurnale, memorii, banale însemnări cotidiene care, sustrase spațiului și momentului cărora le aparțin, își pierd semnificativ relevanța, fascinația universului privat al celuilalt e irezistibilă. Sarcina antropologului e conservarea acestor informații, date în aparență neînsemnate, dar care, atunci când sunt integrate unei gândiri coerente, reașezate într-
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
a făcut cadou două caiete groase, în care să însumeze tot ce a trăit el“. Hermina Arjoca, profesoară din Arad, scrie cu convingerea valorii documentare a jurnalului său, care va servi cândva la reconstituirea unei lumi altminteri pierdute pentru totdeauna. Însemnările Mariei Vanghelie dezvăluie, dincolo de aparentul lor laconism (vorbim de un fel de jurnal contabil, în care posesoarea lui notează zilnic cheltuielile casei), o fidelă consemnare a deprinderilor și evenimentelor esențiale din viața bătrânei profesoare de științe naturale, dar și, implicit
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
și a trecutului - cu scopul de a lăsa generațiilor viitoare o mărturie despre cum trăiau oamenii în Câmpia Aradului la început de secol XX (caietele sunt destinate publicării, iar vocea auctorială trădează mereu persoana inteligentă și ambițioasă care-și începe însemnările cu o cronică a familiei ce ajunge până la cei dintâi strămoși cunoscuți, iobagi de la 1600). Lista celor 36 de obiceiuri creștine din casa lui Vichentie Ciorogaru (tatăl Herminei), povestea morții stranii a bunicii Persida Stancea („din pricina ardeilor roșii“) sunt printre
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]
-
în cîteva secțiuni distincte, încredințate de autor unor reviste și retipărite apoi în volume. Cea mai întinsă parte a textului a apărut, sub titlul Tradițiile poeziei române, în „Familia”, n-rele 12,1966 și 1,1967, iar apoi în volumul Însemnări critice, Editura Dacia, Cluj, 1970; secțiunea referitoare la Heliade Rădulescu - în „Familia”, nr.11, 1966, ulterior tot în Însemnări critice (în prelungirea unei pagini dedicate micromonografiei lui G. Călinescu, I. Eliade și școala sa, Editura tineretului, 1966); secțiunea despre Gr.
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
textului a apărut, sub titlul Tradițiile poeziei române, în „Familia”, n-rele 12,1966 și 1,1967, iar apoi în volumul Însemnări critice, Editura Dacia, Cluj, 1970; secțiunea referitoare la Heliade Rădulescu - în „Familia”, nr.11, 1966, ulterior tot în Însemnări critice (în prelungirea unei pagini dedicate micromonografiei lui G. Călinescu, I. Eliade și școala sa, Editura tineretului, 1966); secțiunea despre Gr. Alexandrescu - în „Familia”, nr.3, 1966, apoi în volumul Scriitori moderni, Editura pentru Literatură, 1966 (în continuarea unor considerații
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
în ce privește această perioadă preeminesciană, din care am lăsat să se vadă cum bate inima însăși a poeziei noastre; am desprins din haos destinul însuși al poeziei române.” (Scrisoare din 23 iulie 1953) Ibid., p.329. 4 Ibid., p.157. O însemnare similară la p. 209. 5 Comună din vecinătatea Aiudului. 6 Lecțiune incertă. 7 Abreviere pentru id est (lat.) - adică, altfel spus. 8 Să lipsească! (lat.) 9 „Ai deșertat miturile și vorbele, / Poți așadar să pleci./ O nouă cohortă de zei
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
din biografia sa ce merită a fi clarificate cu o anume prudență. În cei trei ani, 1965-1967, cât a fost profesor la Sorbona, l-a preocupat prezența românilor în spațiul cultural francez, a cercetat arhivele franceze și a publicat articole, însemnări și note în presa literară de la noi. Elocvente sunt, în acest sens, și epistolele pe care le trimite din Paris lui Marin Bucur (1929-1994) în care biograful află importante știri despre oameni, reviste și cărți din orașul lumină al Europei
Intregiri la biografia lui Gheorghe Bulgăr by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2751_a_4076]
-
cea de toate zilele de Ion Ioanid. Au apărut apoi Jurnalul lui Mircea Zaciu (4 vol.), Jurnalul lui Victor Felea, jurnalele lui M.R. Paraschivescu, Mihai Beniuc, Monica Lovinescu sau Virgil Ierunca, Amintirile lui Constantin Argetoianu, Jurnalul Alicei Voinescu (2 vol.), Însemnările zilnice ale Reginei Maria (10 volume, deocamdată) sau cele ale Regelui Carol al II-lea, cărți memorialistice care au captat până la confiscare atenția generală. Sau mai recente: Internaționala mea de Ion Ianoși, Convorbirile lui Paul Cornea cu Daniel Cristea-Enache, Amintirile
Valul memorialistic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2868_a_4193]
-
toate acestea, angoasa de fond - cea care determină, pe de o parte, alergatul, activitatea fizică, iar pe de alta, faptul însuși de a scrie acest text - este mereu surdinizată, bemolizată în scriitură, de regulă prin stil, prin frazele căutate. Stilistic, însemnările acestui „fals jurnal de jogging” combină notația brută, minimală („Dorm. Mă trezesc. Țin regim. Alerg”), trimiterile ironico-cinice la tot felul de sloganuri ale societății noastre de consum (de tipul: „Mișcarea înseamnă viață”, deseori semnalizate prin italice) și volutele metaforice, care
Scrisul ca disciplină de supraviețuire by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2872_a_4197]
-
octombrie - decembrie 2012) al revistei constănțene EX PONTO. Din sumar, am mai reținut „o conversație neconvențională cu pictorița Medi Wechsler Dinu (soția poetului Ștefan Roll), care a împlinit 104 ani. Paginile de memorialistică sunt semnate de Al. Săndulescu, prezent cu Însemnări pariziene. Am citit și textul în care Florina Moldovan-Lircă îl evocă pe Cornel Regman. De asemnea, ne-au atras atenția fragmentele de proză de Dan Perșa și Ovidiu Dunăreanu, ca și grupajele de poezie de Liviu Ioan Stoiciu, George Vulturescu
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3892_a_5217]
-
apariția primei ediții în engleză, critica a scos în evidență excepționala valoare a cărții ca document biografic întemeiat pe o surprinzătoare bogăție de surse inedite. Autorul a avut acces la Arhiva Casei Regale de la Versoix, la Jurnalul Reginei-Mame Elena, la însemnările manuscrise ale unui aghiotant regal, ca J. Vergotti, ca și la alte izvoare până nu demult ignorate ori necercetate. Abundența de substanță provine, nu în ultimul rând, și din convorbirile particulare avute de autor la Versoix cu Regele Mihai și
Regele și lecția de istorie by Andrei Brezianu () [Corola-journal/Memoirs/9453_a_10778]
-
aflat în relații profesionale de interes major pentru promovarea culturii naționale. O serie de lucrări memoraliste rămase în manuscris, un fond de scrisori inedite, păstrate fie în bibliotecile naționale (Academia Română, Biblioteca Națională din București), fie în colecțiile particulare, dețin prețioase însemnări, adesea relevante la istoria muzicii românești, care merită a fi publicate. Un document de real interes în privința rolului Casei Regale din vremea regilor Carol I, Ferdinand I și Carol al II-lea este volumul de Amintiri al pianistei și profesoarei
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Maria și Sofia, numeroasele prezențe ale familiilor regale ale României la recitalurile și primele audiții ale profesoarei și elevilor săi - momente inedite din palmaresul social al maestrei - abundă în „Amintirile” păstrate în colecția familiei Cionca. Un capital extrem de important al însemnărilor autobiografice, îl constituie amănuntele privitoare la primele audiții absolute ale Rapsodiei Române de Franz Liszt (1932) și Concertului pentru pian și orchestră de Sabin Drăgoi (1943), consemnate în partea a doua a manuscrisului. În rândurile de față, documentul relevă momentul
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
copilului-minune„Relica” de către regina Carmen Sylva, într-un climat de durere al pierderiii unicului moștenitor al familiei domnitoare a României la sfârșitul secolului al XIX-lea, eveniment ce precede întâlnirea cu George Enescu de la lansarea Poemei Române la Ateneu (1898). Însemnările memorialiste ale Aureliei Cionca prezintă un interes deosebit pentru viața muzicală românească de al începutul veacului trecut, fiindcă autoarea a desfășurat un program artistic atât în capitală, cât și în provinciile românești de peste Carpați (Banat, Transilvania) din imperiul austro-ungar. Totodată
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
Iulian Vesper, ca să nu pomenim decît figurile emblematice ale grupului din Cernăuți, și l-au asumat cu bună-știință. „Iconar” e sigla de recunoaștere a unor talente care s-au adunat din nevoia unei transfigurări, așa cum reiese din recenzia pe care „Însemnări sociologice”, revista condusă de Traian Brăileanu, o publică la apariția primului număr al „Iconarului”: „Cuvîntul «iconar» e ales să devină lozincă și simbol de activitate, însemnînd afirmarea unei concepții de artă în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din
Curiații din Cernăuți by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4304_a_5629]
-
Coltofeanu, Teodora Coltofean și Mihai Sârbulescu îi veți putea cunoaște marți, 4 martie 2014, ora 19:00, într-un cadru special - Hotel Capital Plaza, Bd. Iancu de Hunedora nr. 54. La această dată va avea loc vernisajul expoziției de pictură ”Însemnări din Grecia”. VEZI ȘI: Lucrările au fost făcute în tabăra de pictură organizată în cadrul proiectului Contemporanii, în luna octombrie a anului 2013. Imaginile de o deosebită frumusețe sunt dedicate spațiului elen. Pe lângă lucrările de excepție semnate de Alexandru Antonescu, Crinela
Cum este văzută Grecia de câțiva români. Abordare spectaculoasă () [Corola-journal/Journalistic/43408_a_44733]
-
omagiu - pe coperta întâi, în memoria sa fiind dedicat întregul volum, cu o admirabilă formulă („Mamei mele Măriuca, din precaritatea mea spre veșnicia ei”). Această parte a volumului se poate intitula „Requiem la moartea mamei” și debutează ex abrupto cu însemnarea care înregistrează lapidar faptele: „Azi, 10 mai 2008, la ora 9,20 dimineața, Mama s-a stins în chinuri grele la spital, pe patul de suferință în care, complet intubată, a agonizat aproape o lună” (p. 121). Pe parcursul evocării, autorul
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
Mihai Stoenescu), faptul că ele sunt asumate de către autorul cărții, un spirit echilibrat și echidistant, le face demne de luat în seamă. Dar poate că cea mai frumoasă pagină tematică de acest fel, un poem în proză și aceasta, este însemnarea de la 1 decembrie (2008), în care aspirația este contrapusă realității într-o manieră personală: „Aș vrea... Aș vrea din tot sufletul să nu mai dăm dovadă de atâta slugărnicie, micime umană, lipsă de caracter: aș vrea ca guvernanții noștri să
În stilul Șeherezadei by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/4343_a_5668]
-
selectez niște poeme din cele vreo trei sute de pagini de dactilogramă ce s-au adunat. La ce bun? Nu mai am nici un cititor. Și totuși.” Din fericire, iată, poetul are cititori și astăzi, la treizeci și cinci de ani de la acele amare însemnări. Cât despre sentimentul că scriitorul vorbește în deșert: lucrurile stau incomparabil mai prost astăzi decât atunci și se pare că nu am ajuns încă la capătul pantei descendente. Termenul de viabilitate DILEMA VECHE pregătește, pentru sfîrșitul lui octombrie, un dosar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4279_a_5604]
-
părăginit al podului se strânseseră trei câini sălbatici - doi stăteau întinși, unul în picioare, doi erau negri, unul galben. Toți aveau însă blana lucioasă, limba de un roșu aprins, dinții albi și imaculați și ochii sticlindu-le vii. În povestirea Însemnări despre fiere, Mo Yan a scris despre acest podeț de piatră și despre acești câini care au mâncat oameni morți până au înnebunit. A mai scris și despre un fiu plin de iubire filială care a scobit afară fierea din
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]