922 matches
-
Ciorapii mov ai cuvântului”, despre ,, Cântecul ochilor”, si se Întrebase ,, Când vom pleca?” Avusese lecturi plăcute din poeții și scriitorii citați, dar pentru că trebuie ,,Să trăiești, să te doară” citise mult și din Elytis, Ursachi și gândind ,,magie cu ochii Înstelați” nu-i displăceau nici poveștile. Cele ,,cu fulgere amfibii” care ,,spulberă colbul galben din pletele timpului” spre ,,insomnii nemiloase”. La braț cu Vivaldi, Într-un vals românesc al tinereții, În Închipuirea Pieții Sân Marco ori, poate, In padure la Breazu
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
general al ministerului de interne chiar și În noaptea de revelion tot se află cel puțin câteva zeci de ofițeri. Cum de părăsiseră, bieții de ei, tocmai la tanc sediul ce urma să fie incendiat de colegii lor cu epoleți Înstelați?! Nu cumva tocmai pentru că primiseră ordin? Așa cum primiseră ordin să incendieze autobuzele! Trăim Într-o țară bolnavă. O țară În care „luceafărul huilei”, liderul bâtelor, lămpașelor și al fetelor negre este pus În libertate În chiar ziua În care se
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
pe față. Deprins cu pacheturi întregi de versuri și proză ce-mi veneau zilnic, mă pusei să cetesc cu indiferență Venere și Madona,dar de la a treia strofă, care începea cu versurile: Rafael pierdut în visuri ca-ntr-o noapte înstelată, Suflet îmbătat de raze și d-eterne primăveri... Interesul mi se deșteptă și merse crescând până la sfârșit. Foarte impresionat, am cetit poezia de mai multe ori în șir, iar a doua zi dis-de-dimineață m-am dus la Maiorescu cu manuscriptul
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
ar fi glorificate în versurile unui mare poet și caută compania lui Horațiu în acest scop : Dar aste scumpe daruri ce sunt ?... o vanitate/ Când nu sunt de a ta liră în lume celebrate./ Ce-ar fi fără luceferi cortegiul înstelat ?/ Al meu făr-un Horațiu e gol și-ntunecat... (I 6). Artistul slăvit de contemporani are parte și de detractori. Mecena socotește retragerea lui Horațiu din Roma drept semn că el s-a simțit ofensat din pricină că August a refuzat să dea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
făcea aluzie? Vreau să-ți relatez povestea lui, o poveste simplă și atroce." Ajunseseră la bârna nedată la rindea unde, în prima seară, învățătorul cântase Balada lui Ciprian Porumbescu. Nu s-au așezat, o răcoare de toamnă cobora din cerul înstelat, își continuară drumul dincolo de Bugaz. Dacă crezi că asta ar putea să-mi diminueze antipatia, spune-mi povestea lui, zise locotenentul. Ura pe care o simt urcând în mine începe să mă apese. Este mai întâi povestea unei fete cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
tot. Era într-adevăr o "gură de aur", cum i se spunea. Farmecul și elocința lui au rămas în barou neuitate. Un mare orator făcea într-un discurs această imagine: Nimic nu este mai impresionant pe lume ca un cer înstelat și ca spectacolul unei strălucite inteligențe". Avocatul care a dominat baroul între cele două războaie mondiale, a fost Istrate Micescu. El a fost și decanul baroului. O mare inteligență, o mare cultură, un mare talent. Era cel mai cult dintre
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lui Grigoraș Dinicu, au dat recepției o animație deosebită. Toată protipendada Belgradului, care a răspuns din plin invitației, a fost vădit minunată de splendoarea vaporului, luminat a giorno și pavoazat cu drapelele celor două țări prietene. Seara era senină, cerul înstelat. Pe cheiul portului lume multă se adunase să admire "viața falnicului vapor, să audă cîntările și să vadă luminile de baluri". Puntea vasului devenise o imensă sală de bal. 48 La finele anului 1936, am fost împreună cu soția mea, în
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
prin Tonea și Rosetti, apoi spre nord la Cosâmbești - Cimbășeni, pe malul Ialomiței, unde avea o mică vie. De frică să nu mă piardă, mă așeza În fundul unui butoi, ca pe un al doilea Diogene, de unde puteam să admir bolta Înstelată și să aud talanga turmelor de oi. Mergeam toată noaptea În pasul cailor, pe când acum o pană ar strica tot farmecul călătoriei. Și totuși pornim la drum. Somnul stepei e tulburat de foșnetul viețuitoarelor, care roiesc aici. În special mulți
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
domnule, un ficat de-a dreptul fer- mecat. Așa-i, nu găsiți ? râde Pribeagu în gura mare, în timp ce se aruncă în trăsură, alături de cei doi prieteni. Cristi și Pribeagu și-au lăsat capetele pe spate și au privit muți cerul înstelat, parcă de vară, al acelui minunat octombrie 1928. Mamutu’ și birjarul au schimbat câteva păreri despre restaurantele și cafenelele care erau în vogă, despre cântăreți și melodiile care umpleau întunericul stră- zilor Bucureștilor seară de seară, piese despre care se
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
un singur lucru le alina inima micuțului Cristian și alor lui. În cartierele de evrei din Huși se auzea muzică la gramofon. Tangouri în special. Melodii despre dragoste și despre București. Asculta aproape fără suflare vers cu vers, sub cerul înstelat. Și atunci umilința, egoismul, sărăcia, boala și moartea mizerabilă care tăia din oameni ca și cum ar fi cosit un lan de viață se estompau. Când îl vedeau, cu lacrimi în ochi, stând lângă ferestrele lor ca să poată auzi mai bine, evreii
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
înregistrat câteva, poate cea mai cunoscută fiind Îți cânt iubirea mea nebună, din ’36, compusă de Mișu Constantinescu, pe versurile lui Nican Bodin : Îți cânt iubirea mea nebună, vis neîmplinit Așa cum te iubesc, nimeni nu te-a iubit ! În noaptea înstelată iubirea-mi vreau să-ți șoptesc Cu vorbe dulci de amor și dor. Îți cânt iubirea mea nebună, tu ia-o și-o du Căci toată viața mea ești numai tu ! Nu a trecut mult, apropiați fiind prin scena care
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Doar cu vioara și acordeonul se creează o atmosferă caldă, Cristi făcându-le cu ochiul, semn că mai puteau insista pe primele note ale melodiei. Apoi intră el în scenă : Femei sunt multe-n lumea asta mare, Frumoase ca seninul înstelat, Găsești plăceri nebune-n fiecare Și-s dulci ca o clipită de păcat. Cei de la mese îl acompaniază imediat, fredonând și ei versurile. Se apropie punctul culminant, al refrenului, și chiar atunci, când tensiunea piesei crește, pornește scandalul. În salon
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
de culoare, amestecând amintiri peste amintiri până pe Kiseleff, la Șosea. Restaurantul supraviețuise, dar n-a îndrăznit să intre. L-a privit în gol minute în șir, fumând câteva țigări și imaginându-și tangourile care răsunau în aer liber, sub cerul înstelat, și sutele de oameni fredonând și dansând, învăluiți într -o magie care nu avea să mai renască niciodată. Omenirea se modernizează, dar pierde, de fiecare dată, câte ceva cu care nu se mai întâlnește niciodată... Tandrețea și ușoara melancolie a tangourilor
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
era un televizor și un zăvor la ușă. Am făcut un gest superficial cu mâna. Tot ce voiam să fac era să mă joc cu piese lego. M-am zgâit la planetele imobile din mijlocul tavanului - universal suspendat de tavanul înstelat. Sateliții pe orbite, rachetele și astronauții, naveta spațială și stâncile lunare și Marte și meteoritul în flăcări lansat spre Pământ și grijile generate de OZN-uri și necesitatea înființării unor colonii în întregul sistem solar. Toate astea îmi apăreau ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o pădure vrăjită fără a părăsi cu totul pământul oamenilor. Tragicii greci aveau încredere în justiția divină, și el de asemenea. Dar dacă acest catharsis și această oroare sacră i-au comunicat, într-o seară de vară, sub un aer înstelat, fiorul sacrificiului, dorința de a fi el însuși, într-o zi, Servitorul în suferință? Omul îndurerat victimă a compatrioților săi ingrați, răscumpărat în cele din urmă prin suferința lui și triumfând o dată pentru totdeauna? Oricât de fantezistă ar fi, această
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
spre Roman și Botoșani, veseli și cu capetele cailor împodobite cu cordele. Chiuiau și strigau către cei care mai lucrau încă pe ogoare: Haideți, măi, la bătălie! În noaptea de Sâmbătă, noaptea mobilizării, cătră miezul nopții, pe o noapte senină, înstelată și fără pic de vânt, au prins a suna clopotele de alarmă întâiu în Rădășeni, clopotele dela biserica cea nouă, pe urmă în alte sate, la Baia lui Ștefan Vodă și mai departe spre Bucovina; ca prin vis veneau vuete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
și întors să fie complectă. Eri după amiază, la 16, pe vreme frumoasă am fost la Bunovo, unde am rechiziționat 20 de care pentru aducere de proviant de peste munte. Drumul, noaptea, în car, prin albii bolovănoase și prăpăstioase, supt cer înstelat, în tăcerea nopții... Luminile curioase, scânteuțe albăstrii ale licuricilor zburători. Conversație cu Ivan bătrânul care pricepe două trei vorbe vlașchii. 24 Iulie. La 21 Iulie drum la Bencovo, pentru rechiziție, cu sublocotenentul Marinescu. Conversație cu locuitorii despre politica externă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
asupra unui om de talent. Aceștia nu sunt prietini, ci umbre: când e soare apar, când e nour nu se văd. A pus să se strămute soba mai înapoi, pentru că-l dogorea focul în fotoliul în care ședea. Cu pieptul înstelat ca un firmament. Aud umblând moara: dar nu văd curgând făină. Ca și Esop, am făcut dobitoacele să vorbească. Je demande pardon des maux que j'ai souffert. Valul care-l svârle la țărm se întoarce înapoi dezgustat. Valoarea morală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duduci multe, în rochii cam scurte pentru casa lui Dumnezeu. Creditorul: Când o să-mi plătești? Debitorul: Știi că ești curios dumneata... Slujba bună e dată înainte de a deveni moartă. Cântărești nimicuri cu cumpăna de ață de painjen. Demnitari cu pieptul înstelat ca un firmament. Bătrânul Lot din Biblie: Il but Il devint tendre Et puis il fut Son gendre. *1 Adevărul a plecat de la Iași ca să facă ocolul țării; dar la Focșani i-a venit rău și la Chitila și-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
prin mijlocirea a patru pandantivi, un tambur cilindric. Alte patru arcuri așezate pe tambur, la 45° față de primele, susțin prin patru pandantivi mai mici, turla cilindrică în interior și cu 12 laturi în afară”. Turla se sprijină pe două baze înstelate suprapuse, cu câte 8 vârfuri. Tot 12 laturi au turelele de la Pătrăuți și de la Sfântul Ilie, turla de la Voroneț are 16 laturi, iar la biserica din Hârlău turla se ridică pe două baze stelate cu 8 vârfuri, o bază cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și combatere. Unitatea era asistată de un locotenent, felcer veterinar, care s-a oferit să mă găzduiască 1-2 săptămâni, cât apreciam noi că va evolua episodul de boală. Cum nu cunoșteam pe nimeni În localitate, am acceptat. Într-o noapte Înstelată, cu lună plină, când abia ațipisem am fost trezit de un tropot de cai și un ușor ciocănit În geam. Venise un soldat cu vestea Îmbolnăvirii de colici a unui cal. Veniți cu mine, domnule locotenent major, m-a Întrebat
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
nour care să-i micșureze frumusețea. Apoi încet, încet umbrele nopții se ridicau din văi spre vârfuri, și când cea din urmă rază de diamant, cea din urmă scânteie de rubin s-au stins de pe culmi și de pe ceriul acum înstelat, m-am retras cu sufletul și cu ochii plini de farmecul acestei priveliști dumnezeiești. Ciudat!... Niciodată n-am avut simțimântul izolărei, al înstrăinărei de orice legături omenești, niciodată nu m-am simțit mai dus, mai pierdut în haosul nemărginirei ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
glumă, pentru cutezanța ta de a mai fi amintit, cu aceeași evlavie din trecut, de dragoste: „Li-te-ra-tu-ră!“ Atunci veți Înțelege, domnule sau doamnă, ceea ce n-ați vrut să Înțelegeți până acum: că Îngerul, pierzându-și aripile și lepădându-și roba Înstelată, a aterizat și a Început să calce, cu picioarele lui, pe pământul ferm. [...] Mai 1952 Cartea a șaptea Lumea deocheată a femeilor Florile dulci-otrăvitoare din grădina fermecată a lui Klingsor; sau ceva despre femeile și casele lor cu perdele mereu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
mintea mea s-a Îndreptat spre Malagueño, scenă imensă a atîtor nopți nedormite, unde, poate chiar În acel moment, ea probabil că Își șoptea frazele Întortocheate și stranii la urechea unui nou pețitor. Ochii mei surprindeau imensitatea Împărăției cerurilor; firmamentul Înstelat sclipea voios deasupra mea, ca și cînd mi-ar fi răspuns afirmativ la Întrebarea care se ridica din străfundul meu: „Oare merită toate acestea?“ Încă două zile: nu s-a schimbat nimic. Confluența rîurilor Ucayali și Marañon, ce dă naștere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ce era solid s-ar fi topit În neant, făcînd să dispară orice semn al individualității și absorbindu-ne și pe noi, palpabilul, În Întunericul imens. Nici măcar un nor care să dea perspectivă spațiului nu ascundea vreo bucată din cerul Înstelat. La doar cîțiva metri distanță, lumina oarbă a unui stîlp nu mai avea putere să atenueze Întunericul. Fața omului nu se distingea printre umbre; n-am putut vedea decît ceea ce părea să fie scînteierea ochilor săi și sclipirea celor patru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]