54,930 matches
-
cu cotul ridicat de pe masă, fără relief, fără forță, din vîrful degetelor, pătînd ciorna din nebăgare de seamă. Să treacă pe curat, păstrînd aceeași linie pensată, cu ștersături. Asiști, la primul (și, în bună măsură, singurul...) Mihail Sebastian, la niște întîlniri de falii care se imbrică. Doborîrea fanioanelor, rapidă, ca un schimb de mingi fără azimut și scrisul încet, migălit. De fapt, de la o viteză încolo, experiențele trepidează pe loc. Un fel de centrifugă aruncă afară doar fragmente fine ca stil
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
s-a dus și la Paris, unde a vizionat, între altele, spectacolul Inedite Ionescu la Café Théâtre "Absidiole". Mai bine de cincisprezece ani a publicat traduceri: Jacques Chabannes, în raniță, bastonul de mareșal (1977), Amédée Achard, Belle-Rose (1983), Edgar Reichmann, întâlnire la Kronstadt (1992), Giovanni Grazzini, Fellini despre Fellini, Convorbiri despre cinema (1992), Petru Dumitriu, Ne întâlnim la Judecata de Apoi (1992), Gaston Leroux, Misterul camerei galbene, prefață de Jean Cocteau (1993), Romano Franco Tagliati, Cu mâinile în buzunare (1993). în
Amintindu-ne de Andriana Fianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11613_a_12938]
-
unui roman, scriu de mînă și abia după aceea trec la computer. R.B.: Ce reacții au avut scriitorii atunci cînd ați pătruns cu aparatul de fotografiat în spațiul lor intim? H.K.: Consider foarte importantă, cel puțin în cazul meu, pregătirea întîlnirii cu oamenii pe care vreau să-i fotografiez, cu care vreau să stau de vorbă - ceea ce este valabil și în cazul scriitorilor.Le-am citit mai întîi cărțile, fiindcă este o formă elementară de respect să mă ocup de scrierile
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
și forță, mai ales în privire. Cu mine a fost foarte deschisă, deloc neîncrezătoare. Dar cred că există o reciprocitate: persoanele foarte sensibile percep și sensibilitatea celorlalți. Aceste mecanisme funcționează sau nu, fără a fi explicitate. Așa a fost și întîlnirea cu Jurek Becker: era deja bolnav, cînd am intrat la el în locuință l-am privit adînc în ochi și am știut: este OK. Suntem compatibili. Această privire intensă, această preștiință - ca și în cazul scriitorului Peter Handke, -oamenii hipersensibili
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
cu amabilitate, chiar afectuos, altfel nu știu ce s-ar fi întâmplat. Nikonul digital este foarte sensibil. Cel mai mare noroc: că ediția a 13-a a Târgului a existat. Iar la ediția a 14-a, Dl Mihai Oroveanu ne-a dat întâlnire în Parcul Herăstrău. Dacă se va implica și Primăria. Dar asta ține de norocul ediției a 14-a și depășește limitele acestui articol.
Cifra 13 și cărțile by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/11621_a_12946]
-
de pasajele traduse și publicate în acest "Lettre" de primăvară. Corespondența lor cuprinde 130 de scrisori și 26 de poezii de Celan. În doar cîteva luni. Sînt ultimele luni înaintea sinuciderii lui Celan. Sînt acele luni în care se petrec întîlniri decisive, cu locuri, cu oameni, cu sinele. Sînt acele luni în care viața îți mai dăruiește ceva. Își scriu aproape zilnic, cu un soi de frenezie tulburătoare, bine temperată, uneori, de cuvinte. Și ce nu se spune pare la fel de important
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11619_a_12944]
-
ailaltă, acceptată, distilată, durerea făcută esență cu tot sacrificiul vieții tale și din care va ieși Poezia, ori Povestea, cu majusculă... P.S. După-amiază, la Medicină, străvechea, umanista Instituție, în care jos se află încăperea unde a fost bibliotecar Eminescu, - o întâlnire pe care nu o voi uita niciodată, - mulțumindu-le din inimă confraților, ca și autorităților ieșene.
Balaurul în cârje (25, 26, 27 mai a.c.) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11631_a_12956]
-
întotdeauna de invidiat. Îi admirăm pe primii doi, îl detestăm pe al treilea. Este limpede că doar un asemenea tip de analiză ar putea duce la închiderea definitivă a altor dosare controversate: Mircea Eliade, Emil Cioran, Mihail Sadoveanu, George Călinescu. Întîlnirea extremelor este o carte fundamentală. Ea combină poezia și matematica, fizica și romanul, spațiul și timpul, epistemologia și semiotica, calculatorul și literatura, filozofia și știința, identitatea și alteritatea. Întrebările pe care și le pune Solomon Marcus sînt întrebările vremii noastre
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
rămîn întrebările. Nu este în intenția lui Solomon Marcus să dea sentințe care să devină indiscutabile. Dimpotrivă, prin chiar spiritul său, cartea invită la dialog și la lărgirea continuă a cadrului discuției, în sensul teoriei lui Gödel. În ultimă instanță, Întîlnirea extremelor este un manual pentru înțelegerea lumii postmoderne în care trăim și o pledoarie foarte convingătoare împotriva logicii aristotelice a terțului exclus. Citindu-l pe Solomon Marcus, chiar îmi vine să mă apuc serios de matematică, fizică, biologie, chimie și
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
o pledoarie foarte convingătoare împotriva logicii aristotelice a terțului exclus. Citindu-l pe Solomon Marcus, chiar îmi vine să mă apuc serios de matematică, fizică, biologie, chimie și alte materii care au constituit coșmarul anilor mei de școală. Solomon Marcus, Întîlnirea extremelor. Scriitori - în orizontul științei, Editura Paralela 45, Pitești, 2005, 308 pag.
Matematică și literatură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11645_a_12970]
-
o succintă mostră o oferă amintirile lui Nicolaus Sombart, apărute și în traducere românească. Diplomatului și istoricului elvețian Carl J. Burckhardt (1891-1974), autorul monumentalului studiu monografic despre Richelieu, i se datorează consemnarea, extrem de prețioasă prin realism și obiectivitate, a câtorva întâlniri semnificative cu Hermann Keyserling, pe care l-a cunoscut în deceniile trei și patru ale secolului trecut. Cele două episoade, plasate în 1935, ne oferă tabloul de neuitat al filosofului pus la index prin hotărârea personală a lui Goebbels și
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
la propriu și la figurat - de protagoniștii săi, însoțindu-i în întâmplările pe care le parcurg, ascultându-le ofurile, dar lăsându-i să se descurce singuri, fără salutare intervenții de la Centru. Cadrul general fiind realist, miza volumului e pusă pe întâlnirea, aproape insesizabilă, a două planuri: existența cotidiană, cu rutina ei, și influxurile unor întâmplări stranii, episoade neobișnuite prin care trec oameni, altfel, atât de obișnuiți. Prozele respiră un aer al timpului și sunt pline de ceea ce formează structura și compoziția
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
și straniu boschetar, are impact - și profesorașul începe să fie luat în seamă de aleșii Patriei. Autorul nu este interesat de o secțiune în socio-politicul românesc și nu urmărește ridiculizarea figurilor exponențiale din (noul) sistem. Accentele povestirii se mută pe întâlnirea cu misteriosul boschetar, care pare a fi un mesager al Diavolului, un însărcinat cu afaceri demonice propunând vechiul contract de colaborare. Dar fiindcă lumea s-a mai schimbat de la Faust încoace, mesagerul nu mai vrea cu tot dinadinsul sufletul omului
Timpuri noi by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11651_a_12976]
-
mare scriitor național. Volumul postum al filosofului, Introducere la miracolul eminescian (Ed. Humanitas, 1992), restituie toate documentele unui program urmărit stăruitor timp de aproape două decenii: Pledoaria pentru facsimilare (p. 11-104) ca o secvență specială din prima parte a cărții, Întâlnirea cu manuscrisele eminesciene. Apelurile sale sunt adresate succesiv sau simultan Academiei, Uniunii Scriitorilor, ziarului "Scânteia tineretului", iar prin intermediul lor întregii lumi românești. Constantin Noica propunea modalități concrete de facsimilare (fotocopiere, xerox), astăzi depășite. Făcea calcule cât mai apropiate de costurile
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
fie păstrate în cât mai bună stare pentru generațiile viitoare. Dar ele ne privesc pe toți! Ele pot vorbi tuturor, într-un fel, și mai ales oamenilor tineri. Nici un tânăr nu are acces la caietele acestea și totuși pentru nimeni întâlnirea cu ele nu ar fi mai răscolitoare decât pentru un tânăr deschis către cultură". Concluzia nu poate bate decât într-o singură direcție: "Ceva neverosimil, ca viața, ca miracolul creației îți stă înainte, în mijlocul molozului și al mizeriei de a
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
în sine acest prim caiet, facsimilat acum. Acestea pot fi obiectivele unor cercetări speciale, ale căror rezultate necesită, pentru a fi înfățișate, un spațiu publicistic mai amplu de desfășurare. Într-o primă instanță, contează efectele culturale, importante ca urmare a întâlnirii publicului românesc cu șantierul de creație al poetului național, șantier prezentat în mărime naturală și în forma lui originară. O inerție și o neputință, perpetuate zeci de ani, au fost înfrânte și visul lui Noica, dar și al altora de dinaintea
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Cred că mîntuirea va veni", se cîntă în final. Și pantofii. Și fuga mea spre tren. Același care m-a purtat la venire. Care m-a dus prin noapte, prin întuneric și prin frig, care m-a pregătit, cumva, pentru întîlnirea aceasta. Mă așez pe același pat din compartimentul chilie-celulă. Acum e cald înăuntru. Mă apropii de geam. Ce lumină. Stranie. Luna este aproape plină. Și își revarsă lumina peste capul meu. Luna are mască. Închid ochii. Îi deschid. Luna rîde
După Auschwitz by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11657_a_12982]
-
-mi fac datoria de a căuta a înțelege existența și ideologia acestei complexe și prea puțin cunoscute personalități. Chiar dacă nu am scris niciodată despre opera lui (aș fi putut să o fac, mai ales în ceea ce privea pasiunea lui europeană), întîlnirile mele cu Adrian Marino datează de mult. L-am cunoscut, ca student, în 1947, pe cînd era, împreună cu Al. Piru, Dinu Pillat și Valeriu Ciobanu, asistent la catedra lui George Călinescu. Profesorul, pe atunci, de curînd instalat în București, venise
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
însuși, el aborda cultura occidentală "de la egal la egal". În volumul Prezențe românești și realități europene, cei care citesc cu atenție paginile în care sînt descrise contactele sale intelectuale cu personalități culturale occidentale nu pot să nu remarce faptul că întîlnirile au fost destul de puține și de prea redusă însemnătate. În Danemarca, este invitat la catedra de limba română din Aarhus ("lingviști și critici danezi"", p. 170), la Odense, de profesorii-editori ai revistei Orbis Litterarum, care îi oferă prilejul de a
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
românească), trecerea lui Adrian Marino, în ciuda propriilor sale notații - poate prea autolaudative - rămîne la nivelul unor relații politicoase, convenționale, deferente, așa cum sînt în general convorbirile dintre editorii de reviste internaționale. În schimb, în Franța, nici atît! Autorul menționează numai cîteva întîlniri călduroase cu René Etiemble, căruia îi dedicase un volum (Etiemble ou le comparatisme militant, Gallimard, Paris 1982) și articole omagiale. René Etiemble s-a purtat cu Adrian Marino "afectuos, amabil, solidar": "singurul intelectual francez întîlnit de mine ce mi-a
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
antologice și pot interesa istoria literară (în orice caz, pe cei care studiază viața și opera celebrului scriitor român): "candoare de savant", "mereu prietenos, precis, afabil", "timid și ușor ireal", într-o "sinceră și discretă solidaritate", stil "confrate", fără "superioritate". Întîlnirile au loc înainte ca Adrian Marino să fi scris Hermeneutica lui Mircea Eliade (apărută la Cluj, Dacia, 1980 și la Paris, Gallimard, 1981) - în 1976 (autorul notează că studiul era "gîndit și încheiat" în noiembrie 1976). Și Mircea Eliade era
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
își va lăsa definitiv amprenta cu scenele lui populate de personaje minuscule și nervoase, asemenea scenei de bătălie din expoziție, convingător atribuită de curatori maestrului. Sau Alfonso Parigi, fiul lui Giulio, cu un desen cu valoare documentara, ilustrînd una din întîlnirile Academiei della Crusca. Sau Stefano della Bella, probabil cel mai cunoscut artist florentin al secolului, singurul căruia formația europeană (călătorește la Paris, Amsterdam, Romă) îi asigură și notorietate europeană. Este interesantă confruntarea între studiul de călăreț turc, tipic pentru Stefano
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
în continuare nu sînt, desigur, cuprinse în dicționarele noastre curente. Verbul a cancela (din engl. to cancel), extrem de utilizat în "ferestrele de dialog" ale programelor de computer, se folosește în contexte din ce în ce mai variate, cu sensul "a anula": "să Ťcanceleziť o întîlnire" (Evenimentul zilei = EZ 3494, 2003, 3); "doctorii își cam fac de cap cu appointment-ele (...); aștepti 2 săpt un appointm.. și în ultima oră îl cancelează" (parinti.com). Desigur, sensul larg poate fi preluat direct din engleza standard, dar e cert
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
împărăteasă. Tăcerea care a urmat zarvei mulțimii i-a dat de veste lui Vasia că venise clipa să demonstreze că unirea sa cu Natalia era cu totul altceva decât o mascaradă. Încăperea în care cuplul era izolat pentru prima lui întâlnire amoroasă era spațioasă, fără ferestre și cu un tavan jos. Un pat mare, pe jumătate vârât în alcov, se afla în fața unei uriașe sobe de tuci pe care servitorii o umpleau cu lemne printr-o deschizătură făcută de cealaltă parte
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
Belgia, nici în Italia, Germania sau Marea Britanie, ca să nu mai vorbesc de Portugalia. În ceea ce mă privește, singurele țări unde am putut găsi ediții ale operelor sale au fost Spania și Statele Unite. Veritabila revelație ne-a fost prilejuită, însă, de întîlnirea cu traducătoarea Doina Zugrăvescu - lingvistă și lusitanistă de excepție, cu care sîntem și colegi la Bruxelles. De atunci încolo, pot spune că am devenit pasionați de Eminescu. Înțeleg însă că proiectul editurii Evoramons în raport cu România nu se oprește aici... Nicidecum
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]