1,219 matches
-
cu mai bine de o sută de ani în urmă și se așezaseră prin satele din jurul Târgoviștei. Roberto Maroni, blând și mereu plecat în lume, ca un apostol. Rada încadră mașina pe bulevard și întoarse spre Piața Romană. Ploaia se întețise, mașinile se înghesuiau la semafor. Bărbatului, de cât vorbise, i se uscase gâtul și începuse, din nou, să tușească... — Ai răcit... Și mai voiai să te duci pe jos, pe ploaia asta, până la gară... — N-am răcit... Da’ așa-i
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nu se sufoce în bale, de-atâta plâns. Lui Isaia îi dădură lacrimile de emoție. Când săltă capul până ajunse cu fruntea între sânii Marchizei, îl podidi plânsul de-a binelea, iar mângâierile femeii nu făcură decât să i-l întețească. După ce adulmecă aerul cu botul lui lung, Calu spuse, pe limba lui : — S-a oprit vântu’... N-o să plouă la noapte. Apoi către Pârnaie : Auzi, ia fă-te-ncoa’ ! Stai aicea, pe coaja asta. Care-i treaba cu voi, de unde
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pre lung, sacadat și dogit : — Haaaaaai, haaaaai, hai, bibilico, șai, bălășico, Șanțo pă Râța, Râța pă Tanța și pă deasupra, mucles ! Ceilalți începură să țopăie, împrejurul focului, drăcește, chiar și Isaia dănțuia, purtându-și catastiful ca pe un coif. Faraon înteți ritmul, ațâțat. — Andrea pulea cabanos, și pă față, și pă dos, o gagică hacana, da puli, puli, puleaaaa... Și tot așa, până când, împiedicați în pulpanele peticite, amețiți de spirturile amestecate și istoviți, dansatorii se lăsară să cadă unul după altul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un fundal albastru, înstelat. Nu se auzeau voci, doar un vuiet îndepărtat, ca atunci când pui ghiocul la ureche. Privi în sus, spre Pantocrator, apoi se întoarse încet. Parcă stătea nemișcat și ceilalți se învârteau în jurul lui. Când rotirea lor se înteți, Maca închise ochii, să nu amețească. Când îi redeschise, erau la locul lor, privindu-l alungiți, bizantini. Îi cercetă pe rând. Nu știuse că sunt atâția. Unii purtau barbă, cu aceia neasemănarea era evidentă. Pentru ceilalți, Maca trebui să facă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ce sari așa ? Te-a făcut mă-ta c-un ninja ? — Care ninja ? se auzi altă voce. ăsta-i făcut cu ce-a rămas pe faianță ! Se pare că asupra acestei chestiuni căzură cu toții, instantaneu, de acord. Căci corul se înteți pe mai multe voci, cărora li se alăturară, înțelegând tema, dar nu și motivul, unii din balcoanele de vizavi. — Bă, Laberman ! pițigăi unul. — Lăbuș ! se hlizi altul. — Bă, ochi maro ! se alătură o voce răgușită. Și din nou : — Semeringule ! — Verighetă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Verighetă ! Maca nu înceta să sară de pe un picior pe altul. Oamenii strigau, unii nici nu știau pe cine înjură, dar o făceau, gândind că s-o nimeri undeva. Iar când prindeau câte una din zbor, răspundeau, astfel încât dialogurile se întețeau peste capul lui, ceea ce îi sporea bucuria. Totul în jur era armonie, o adevărată luptă pentru pace. Blestemele se adunară într-un abur ce se îngroșa, acoperea cerul și stelele, alcătuind un alt cer în care luna abia se întrevedea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
nvită nencetat; Bolnav, de chem vreun medic, se 'ntîmplă șarlatan, Cea mai ușoară boală mi-o delungește - un an, Oricâți nerozi din lume prieteni mi se fac, Câte muieri bătrâne și slute - cu le plac, Săracii de oriunde mereu mă întețesc; Bogații de departe văzând mă ocolesc; Nu e vreo rudă, bună ce nu m-a părăsit, Nici crud vrăjmaș în goană ce nu m-a biruit. Simpatie, dreptate nu aflu nicăiri, Până și-n elemente cunosc împrotiviri: De-i nor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de volume. Astăzi, companiile americane publică aproape 300 de titluri pe zi. Mesaje, mesaje peste tot. Ne asaltează când așteptăm să decoleze avionul și în pauzele meciurilor de baschet. Acest fapt ne forțează să le ascultăm selectiv și, pe măsură ce se întețesc, să nu le mai ascultăm deloc. Luați, spre exemplu, următoarea întâmplare. Dacă vă întâlniți cu cineva la o petrecere, veți încerca să vă amintiți numele său. Dacă întâlniți șase persoane în același timp, veți da din cap atunci când că vor
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
ca niște regiuni oarecare, mereu sfâșiate de agresiunile reciproce între "exploatatori" și "masele populare". Partidele muncitorești erau descrise ca forme de unire ideatică a popoarelor, peste dezbinările aduse de "asupritorii" lor: "lupta dintre țările mari, conduse de boierii capitaliști, se întețea. Ele râvneau să înghită țărișoarele mici, să-și împartă lumea"299. Ignorarea completă a vechii narațiuni era totuși dificilă. Au rămas în uz câteva dintre cuvintele prea bine știute ("război balcanic", "război mondial", "neutralitate"), dar sensurile tradiționale au fost puternic
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Frica și alte spaime. Jurnal, 1978-1989, vol. I., Editura Victor Frunză, București, 2000, p. 178). 165 Confuzie: este vorba despre postul de radio "Europa Liberă". 166 Nu a fost o situație singulară. În preajma sărbătorilor de iarnă, eforturile de aprovizionare se întețeau. Chiar și în Timișoara, luptele de stradă nu i-au perturbat prea tare pe cei hotărâți să își asigure proviziile. Un tânăr, venit special în oraș ca să ia parte la revoluție, a fost surprins de lumile paralele pe care le-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
că percepția limitată a personajului principal, care ocupă o mare parte a textului, nu poate furniza informațiile respective, ca în exemplul următor: "Ce e drept, plescăitul apei nu se mai auzea așa de tare în burlanul spart, dar vântul se întețise și izbea cu putere în ferestre"304. Naratorii din opera lui Soljenițîn exercită, în plus, funcția evaluativă, prin care pronunță judecăți intelectuale sau morale asupra istoriei și asupra actorilor implicați. Discursuri de acest tip abundă în Gospodăria Matrionei, din cauză că naratorul
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
-i atrage atenția că dăduse dovadă de prea multă trufie proclamându-și nevinovăția, deoarece, după cum spune el, nici un muritor nu poate înțelege judecățile Domnului și nu este în stare să rămână cu totul curat în ochii Lui. Apoi pustia se întețește, deoarece însuși Dumnezeu, nemaiavând răbdare să mai stea pitit după nori și să asculte atâtea nerozii, apare și El într-un vârtej și, dezmințind cuvintele tânărului Elihu, amintește tuturor de acolo, despre anumite minuni, care-i dovedeau în suficientă măsură
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Imediat s-a văzut că toată chestia e cu cântec, se cântă imnul PDL la care Băsescu plânge, nu chiar în hohote, dar plânge. Cum se termină cântecul Boc pentru a-l împăca îi dă urgent cuvântul. Dar hohotele se întețesc, Băsescu plânge acum vorbind cu tristețe calculată de propriile despărțiri: ieri, Roman, azi, Blaga. Insă cu zvâcnire bărbătoasă își alungă lacrimile și continuă discursul. Discursul lui Băsescu e clar în favoarea lui Boc. Fără să clipească, îi dă papucii lui Blaga
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
la această erudiție de amatori de artă și de obișnuiți ai sălilor de licitație. Școala este un domeniu în care unele din aceste familii excelează. În parte și de nevoie, în ziua de azi: concurența în lumea afacerilor s-a întețit, iar mondializarea schimburilor și mizelor o fac și mai dură. Importanța crescândă a piețelor financiare și a riscurilor inerente cere competențe noi. De aceea, școlile marii burghezii, private sau publice, cresc nivelul exigențelor și intră și ele în competiția concursurilor
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
jos lângă ceilalți, șopti: „Niculaie” și alergă spre poartă pe care o deschise dintr-o smucitură și ieși în uliță. Portița reveni la loc încet cu un scârțâit prelung și tânguitor, parcă prevestitor de rele, ceea ce o făcu să-și întețească și mai mult pașii. Școala nu era departe. Un fel de casă mai mare cu două săli și un coridor între ele, era suficient pentru satul acela din care mulți plecaseră la oraș sau în alte sate după viitura cea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
deoarece a rămas cu impresia că din acel moment tatăl fetei a început să-l privească cu alți ochi: mai binevoitori și mai prietenoși. Involuntar, între ei se încheiase un fel de armistițiu în timp ce, în afara trenului, vântul în rafale se întețea, anunțându-și prezența chiar și în interior. Tăticule, tânărul de care vorbești mi-a fost cândva elev. Dacă nu mă înșeală memoria, când eram stagiară în primul an la școala medie, el era în ultimul an. Și adresându-se lui
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
s-a diminuat. Vântul a început să slăbească din intensitate până s-a potolit de tot, lăsând în urmă copacii căzuți, scândurile putrede, rupte din gardurile improvizate ale sărmanilor și aruncate care încotro. În schimb, se pornise ploaia ce se întețea de la o clipă la alta. Pocniturile de pe acoperișul vagonului deveneau din ce în ce mai puternice și mai dese. Contrar tuturor dorințelor călătorilor, ploaia s-a transformat brusc în grindină. Puzderie de pietricele albe cădeau cu viteză pe acoperiș, producând un zgomot ca în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
convingă, ridică storurile și privi prin geam. Zăpada depusă de cu seara aproape că nu mai exista; se topise în cea mai mare parte, deoarece pământul încă emana căldură; vântul aproape că încetase, în schimb, după toate aparențele, frigul se întețea, iar pe masa din fața lui îl aștepta un caiet cu coperțile din carton puțin cam roase care-i aminti de tot ce i se întâmplase în după amiaza zilei precedente. Îl găsise încă din seara precedentă. L-a ascuns bine
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
anului 1947, Maniu și-a făcut singur rău, căci se gîndea în mod serios să înlăture de la putere regimul Groza. Nereușind să-și asigure sprijinul americanilor, se gîndea să înființeze un guvern de rezistență în străinătate. Cînd arestările s-au întețit, cîțiva membri ai Partidului Național-Țărănesc au încercat să plece ilegal din România. Aceștia au fost arestați, împreună cu Maniu, pe 14 iulie. Guvernul Groza i-a etichetat imediat drept trădători. Guvernul a închis ziarul partidului, "Dreptatea", iar pe 30 iulie, Consiliul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
folosesc în mod direct la fabricarea de armament, dar care au un efect potențial și indirect asupra forței militare a Blocului Sovietic. Statele Unite au insistat pe problema securității, iar Marea Britanie pe oportunitățile comerciale ratate. Întrucît la Camera Comunelor s-au întețit criticile la adresa americanilor, guvernul SUA a acceptat organizarea unei întîlniri tripartite la Londra. La întrunirea din 29-30 martie 1954756 au participat Harold Stassen, administratorul Legii Battle, Peter Thorneycroft, din Marea Britanie și Maurice Schumann, din Franța. Washingtonul s-a pregătit pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
negocieri bilaterale și multilaterale cu partenerii comerciali tradiționali și să încheie acorduri privind " Clauza națiunii celei mai favorizate" cu țările comuniste 1551. În urma hotărîrii Administrației de a include Clauza pentru toate țările comuniste, Bogdan, alături de cîțiva congresmeni americani și-au întețit eforturile în vederea separării Clauzei pentru România de contextul celorlalte state comuniste. Pe 18 ianuarie, Findley a prezentat Legea relațiilor comerciale cu România, din 1973, împreună cu alți șapte susținători, toți făcînd parte din Comitetul de Mijloace și Resurse al Camerei Reprezentanților
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să stea cu urechile ciulite. Numai că nu putea auzi nimic: la radio și la televizor nu se anunța nimic, telefoanele au căzut, la fel și internetul. O tăcere întreruptă doar de zgomotul taburilor și al avioanelor, zgomot ce se întețea cu fiecare oră. Se colportau zvonuri tot mai năstrușnice. Lumea adunată pe străzi și în piețe își dădea cu părerea dacă Guvernul ar trebui să intervină în republica soră sau chiar dacă n-ar fi acesta un prilej nimerit de a
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
să stea cu urechile ciulite. Numai că nu putea auzi nimic: la radio și la televizor nu se anunța nimic, telefoanele au căzut, la fel și internetul. O tăcere întreruptă doar de zgomotul taburilor și a avioanelor, zgomot ce se întețea cu fiecare oră. Se colportau zvonuri tot mai năstrușnice. Lumea adunată pe străzi și în piețe își dădea cu părerea dacă Guvernul ar trebui să intervină în republica soră sau chiar dacă n-ar fi acesta un prilej nimerit de a
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
în timp ce China, India și alți nou-veniți sunt economii foarte dependente de consumul american, or, acesta scăzînd, se naște în acele țări o criză de supraproducție, deci problema e cu adevărat globală. Apoi, reapar probleme politice și militare cu Rusia, se întețesc cele cu spațiul islamic, deci lucrurile nu sunt deloc simple. Deși actuala criză financiar-monetară, ce pleacă din Statele Unite dar se globalizează rapid, a fost prevăzută de comentatori, printre care și de subsemnatul, încă din 2004, se poate spune că abia
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Cea mai recentă lucrare publicată de Daniel Dăianu la Editura Polirom, Iași, 2009, conține studii, articole și interviuri scrise în ulti-mii ani, tema lor generală fiind dinamica siste-mului capitalist, în contextul crizei economice internaționale. Dezbaterile privind mersul capitalismului s-au întețit în întreaga lume, indiferent de formele în care acesta se găsește în diferite regiuni ale globului, forme a căror diversitate ține de dimensiunea sectorului public în economie, de costurile protecției sociale, de aspectul real sau formal al separației puterilor în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]