5,364 matches
-
pictate au crescut, de asemenea, odată cu prezența recompensei și au urmat tiparul designului inversat, dar, spre deosebire de cotele la diversitate, rezultatele nu s-au extins și asupra construcțiilor de cuburi. Homan și colaboratorii săi (1977) au sugerat că recompensarea diversității figurilor întrebuințate de copii e o metodă eficientă atunci când este practicată în mediu educațional, însă recompensarea utilizării unor noi figuri nu poate duce la generalizarea rezultatelor. Fiindcă studiul lui Holman și al colaboratorilor săi a folosit numai subiecți preșcolari, concluziile și recomandările
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și limitele cercetării operaționale și, după cum am stabilit, vom recapitula problematica de acoperire și semnificația variabilelor dependente utilizate în studiile experimentale de creativitate. Discuție Deși majoritatea cercetărilor empirice de creativitate exercită un anumit control asupra factorilor implicați, numai studiile experimentale întrebuințează cu adevărat metode de manipulare și control. Manipularea reprezintă unica trăsătură definitorie a cercetării experimentale și este imposibil de înfăptuit în studiile de arhivă și în majoritatea studiilor de caz (de exemplu, Albert, 1994; Davis, Keegan și Gruber, Ludwig, 1995
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
posedă un nivel adecvat de cunoaștere, iar schimbările comportamentale sunt explicate, în mod economicos, prin trimiteri directe la noile cunoștințele dobândite (se vor include aici informațiile declarative și concrete și cele procedurale sau know-how). Ele contrastează cu intervențiile care nu întrebuințează informații explicite. Când manipularea nu implică informații ce pot fi clar exprimate, predicțiile, evaluările și explicarea efectelor sunt greu de realizat. Cercetările care manipulează stările conflictuale, de pildă, le pot induce subiecților stări tensionale pentru a evalua impactul lor ulterior
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității sau, cel puțin, al încercării de explicare a creativității prin intermediul proceselor (preverbale) nonverbale (Smith, 1990; Tweney, 1996). Exemplele cele mai elocvente de studii care utilizează un alt tip de manipulare decât cea strict informațională sunt date de studiile ce întrebuințează arta ca formă de intervenție (Wikstrom et al., 1994) și de lucrările despre geneza perceptuală (Smith, 1990; Smith și Van der Meer, 1994). Până și în aceste arii de cercetare, putem face referire la impactul informațiilor nonverbale, preverbale sau simbolice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1990; Smith și Van der Meer, 1994). Până și în aceste arii de cercetare, putem face referire la impactul informațiilor nonverbale, preverbale sau simbolice asupra intervențiilor, însă consecințele lor pot fi înțelese mai bine prin intermediul stărilor emoționale trăite. Studiile care întrebuințează arta ca formă de intervenție au, de asemenea, un rol important deoarece constituie singurul mod de cercetare care tratează creativitatea ca variabilă independentă. Tot la fel cum creativitatea poate fi generată de anumite stări sau fenomene afective specifice - toate studiile
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
formă de intervenție au, de asemenea, un rol important deoarece constituie singurul mod de cercetare care tratează creativitatea ca variabilă independentă. Tot la fel cum creativitatea poate fi generată de anumite stări sau fenomene afective specifice - toate studiile care au întrebuințat ca variabilă dependentă un indice al creativității sugerează acest lucru -, există anumite stări afective ce pot fi generate de creativitate (Rothenberg, 1990; Runco și Richards, 1998). O astfel de ipoteză lipsește aproape cu desăvârșire din cercetări, poate cu excepția studiilor care
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de Gruber (1981), de pildă, este în acord cu rezultatele experimentelor lui Weisberg și Alba (1981). De asemenea, Gruber a remarcat progrese mai curând lente decât imediate care evocă procesul uzual de învățare și de achiziție a informațiilor. În terminologia întrebuințată de Gruber (1981), insight-ul nu are loc instantaneu, ci este un proces extins care solicită multă gândire, experiență și un proces de incubație (vezi și Wallace, 1992); reamintim aici cercetările experimentale care utilizează probleme concrete, deoarece contrabalansează cercetarea experimentală a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
contribuțiilor creative și s-au dovedit remarcabile. Pennebaker, de exemplu, a semnalat progrese semnificative ale funcționării sistemului imunitar prin intermediul însemnărilor zilnice. 7 Probabil că și alte controverse legate de fenomenul creativ pot fi astfel abordate. De exemplu, competiția a fost întrebuințată în cercetările operaționale pentru a stimula elaborarea creativă (Glover și Gary, 1976), însă a fost utilizată și pentru a inhiba eforturile creative, prin inducerea stresului și a anxietății de testare (Smith et al., 1990). Într-adevăr, stresul poate inhiba procesul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
utilizează un individ creativ capacitatea de a produce idei în procesul de creație? Pentru dezbaterea asupra subiectului, vezi Ochse (1990) și Weisberg (1993). Distincția dintre abordarea propusă de noi și analiza factorială constă în faptul că „factorii” pe care îi întrebuințăm sunt extrași din realizările și declarațiile creatorilor înșiși. Poate o descriere să fie în același timp analitică și holistică? După formularea legilor organizării perceptuale a lui Wertheimer, proximitatea, similaritatea și pura incidență, acest lucru este posibil. Pentru ca o descriere holistică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
gândirii creatorului, s-a evidențiat o tendință pronunțată de a analiza o anumită metaforă până la epuizare. Când Gruber a investigat metaforele utilizate de Darwin, a pornit de la imaginea neregulată a schemei copacului. El a descoperit la scurt timp că Darwin întrebuința patru sau cinci categorii de metafore doar pentru a explica conceptul de evoluție prin selecție naturală. Mai mult, fiecare variantă are un rol aparte în procesul de argumentare al lui Darwin. Un argument similar menționat de Osowski (1989) corespunde capitolului
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui Fogel au abordat problematica profitabilității economice a sclaviei în sudul Americii din perioada antebelică (Fogel și Engerman, 1974) și a impactului construirii căilor ferate la dezvoltarea economică a Vestului Americii (Fogel, 1964). Prin urmare, istoriometria este unica metodă care întrebuințează simultan informațiile istorice prin metode cantitative și nomotetice. Într-o formulare simplificată, putem susține că abordarea integrează elemente din psihometrie, psihoistorie și cliometrie. Istoriometria se concentrează asupra analizei cantitative similar psihometriei și cliometriei; însă, asemenea psihoistoriei și cliometriei, istoriometria își
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
influența lui Woods, Terman a considerat că evaluarea coeficientului de inteligență al indivizilor excepționali ar fi o variantă validă de practică. În mod semnificativ, el l-a ales ca subiect de testare pe unul dintre pionierii metodologiei istoriometrice și a întrebuințat metode istoriometrice de măsurare a coeficientului de inteligență al subiectului. În 1917, Terman a publicat lucrarea cu titlul „The Intelligence Quotient of Francis Galton in Childhood”. Pentru că s-a raportat la definiția coeficientului de inteligență din acea perioadă - un coeficient
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sîntem În fața unei invitații de a ne controla impulsurile și dorințele: „Dacă am putea să ne lepădăm de dorință am ajunge, foarte curînd, la mulțumire, pentru că cel ce nu dorește nimic, ajunge să aibă totul” (Johan Oxenstiern). * „Majoritatea oamenilor Își Întrebuințează prima jumătate a vieții lor ca s-o facă pe cealaltă nefericită.” (La Bruyère) Acest fapt se Întîmplă mai ales atunci cînd omul se lasă dominat de plăceri senzoriale și de dorințe materiale, care-i vor strica pînă la urmă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
unuia mare. Iată o situație concretă pusă de filosoful grec Xenofan sub forma unei Întrebări: „Dacă cineva, atunci cînd fiul său are nevoie de o doctorie și nu vrea s-o ia, Îl Înșală dîndu-i medicamentul drept mîncare, și dacă Întrebuințînd astfel minciuna Îl face sănătos, cum trebuie socotită această Înșelăciune?”. Se știe că stratagema despre care vorbea Xenofan este folosită, astăzi, frecvent de către medici, atunci cînd recurg la procedeul „placebo”. * „Merit fără reușită există, dar nu și reușită fără merit
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
te vedea dependent de cel care ți-a făcut-o: „Necesitatea de a fi recunoscători ne cam tulbură recunoștința. Răpește oarecum recunoștinței bucuria. SÎntem Înclinați să devenim susceptibili față de cel ce ne obligă să-i fim recunoscători, prin faptul că Întrebuințează În avantajul lui starea de constrîngere În care ne aflăm” (Th. Mann). Sentimentul libertății umane Libertatea este piatra de Încercare a conștiinței omului, deoarece „libertatea” Înseamnă a avea/a dovedi răspundere, și nu a face ceea ce vrei: „Libertatea vă conferă
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mod evident, raritatea surselor face foarte improbabilă difuzarea gândirii epicuriene. De altfel, dacă, prin minune, aceste opere ar fi scăpat de distrugere, conținutul lor ar fi fost prea periculos pentru o transmitere, la vedere. 2. Epitetul infamant. Termenul „epicurian” este întrebuințat de regulă pentru a înfiera, a insulta, a desconsidera. De la purceii contemporani ai lui Horațiu, și chiar din timpul vieții lui Epicur, Grădina era considerată drept un spațiu al perdiției, un lupanar, un loc rău famat, o tavernă în care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
servind la discreditarea operei și a gândirii. Când, la Atena, Pavel se întâlnește cu filosofii care râd de el ascultându-i predica despre învierea trupului, e vorba de stoici și epicurieni... Așadar, și nu ne vom mira de așa ceva, Talmudul întrebuințează termenul pentru a reactiva obișnuita desconsiderare. Rabinii se servesc de el pentru a-i ataca pe sadduceeni, mai puțin desfrânați îcum li se reproșează) decât adepții grupului rival al fariseilor. Vina lor? Ei consideră sufletul ca muritor iar învierea o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
el vizitează Roma, patria sa mentală, și partea mentală a copilăriei sale. Oficialii cenzurii au citit. Nu prea bine, dacă e să judecăm după incapacitatea lor de a surprinde tot ceea ce putea să displacă realmente Bisericii. I se cere să întrebuințeze ceva mai puțin cuvântul Soartă. în locul acesteia, Dumnezeu ar fi mai potrivit, i se spune. Și apoi pomenește cam des niște autori eretici: Buchanan, Thăodore de Bèse, de exemplu. în sfârșit, îi face elogiul lui Iulian Apostatul! Plus câteva fleacuri
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mijloacele utilizate pentru aplicarea formelor importate: „toți conservatorii serioși trebuiau să consimtă la faptul împlinit, trebuiau să admită revoluțiunea socială, democratizarea societății noastre, ca un ce irevocabil, și lupta nu mai poate avea loc decât în privința mijloacelor ce trebuie să întrebuințăm ca să micșorăm, pe cât se poate, relele rezultate ce sporesc din modul defectuos cum această democratizare a fost făptuită. A fost o nenorocire la noi că democratizarea s-a făcut de sus în jos, iar nu de jos în sus” (Carp
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aplicată, întrucât unul dintre statele nuclearizate va putea să evite un atac nuclear al inamicului său, în timp ce își păstrează capacitate de ripostă fără nici un fel de daune sau cu daune acceptabile. În timpul „războiului rece”, armele nucleare nu au fost niciodată întrebuințate împotriva adversarului de către nici una dintre puterile nucleare, ele având mai degrabă un rol de descurajare. După colapsul Uniunii Sovietice în 1991, s-a ridicat o nouă problemă esențială: numărul de state care dețin arme nucleare a crescut, având în vedere
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mare, încât a putut înșela și pe unii intelectuali adevărați (la noi, de pildă, E. Lovinescu și Mihail Sebastian). Cam tot pe vremea aceea, prin hazardul bolii și singurătății, o femeie complet străină de viața literară a scris, ca să-și întrebuințeze răgazurile forțate, un roman de mari proporții: Pe aripile vântului. Această carte a avut norocul să devină un best-seller; s-a tras în milioane de exemplare, s-a tradus în nenumărate limbi și s-a făcut după ea un film
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Moravurile rele fac legile bune. (N-am simți, Într-adevăr, nevoia unor reglementări punitive tot mai eficiente În viața comunității, dacă drepturile omului n-ar fi Încălcate, adeseori, În mod grosolan de către tot felul de răufăcători.) „și judecata poate fi Întrebuințată ca o sabie.” (M. Sadoveanu) Cine nu face nimic Învață să facă rău. (Imaginația care nu este controlată de rațiune, de rigori de ordin moral Își pervertește resursele creative, lăsându-se pradă tuturor ispitelor. Trândăvia atenuează așadar vivacitatea gândirii, ascuțind
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
aici Înțelegem „mama natură”, oferă fiecăruia dintre noi șansa succesului și a Împlinirii de sine: virtual, fiecare dintre noi dispune de un mănunchi de Însușiri sau capacități, fizice și psihice, care, dacă ar fi dezvoltate la timp și ar fi Întrebuințate cu folos, ar asigura umplerea „traistei vieții” pe care o purtăm cu toții „pe umăr”. Numai că această traistă a vieții la unii oameni este mereu plină, la alții doar pe jumătate, iar la alții este goală, de „șuieră vântul” prin
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iar neînțelegerile și confuziile se atenuează sau chiar dispar.) „Când fiecare privim lucrurile sub alte aspecte și cu alți ochi, nu putem să le găsim toți la fel.” (B. Pascal) „Nu mijlocul singur, ci Îndemânarea și spiritul În care Îl Întrebuințezi determină valoarea mijlocului.” (J.W. Goethe) Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptaretc "Obișnuință, deprindere, adaptare - inadaptare" N-are ouă, dar stă cloșcă. (Proverbul face referire la acele situații În care deprinderea În cauză a devenit nărav: „S-a jurat pe vin să
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fiecare pas pe care Îl face. Așa și cel aflat În cele mai Înalte demnități publice. Μ Oamenii invidioși sau răi sunt cel mai mult rămași În urmă pe scara evoluției spirituale, deoarece toată energia lor psihică și nervoasă este Întrebuințată În cultivarea de resentimente și ostilități. Dimpotrivă, transpunerea empatică, generatoare de simpatie umană, este condiția fundamentală a luptei cu tendințele de risipire energetică ale unui eu hipertrofiat, atras doar de fapte urâte, de fapte josnice, imorale. Μ Orice climat familial
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]