3,589 matches
-
to the Industrial Development and Modernisation of Romania 1900-1938: The Case of Bucharest, în SHVUT, 16, 1993, Tel Aviv University, p. 238. • Israel Marcus (Marius Mircu), op. cit., p. 69. cele din urmă să separe cele două sfere de activitate. Inițiativa întreprinzătorilor evrei se va remarca prin crearea unor stabilimente industriale care introduceau pentru prima oară pe piața românească produse importate până atunci. Un astfel de caz este cel al lui Philip Birman, misit, care a inaugurat o primă fabrică de umbrele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 261-268. Vasile Pârvan și-a fundamentat analiza valorificând materialul existent la acea vreme în domeniul epigrafic 47, papyrologic 48, literar 49 și chiar arheologic 50. Pe baza lui a urmărit dispersia și prezența diverselor „naționalități“ de negustori fie ca întreprinzători independenți, fie sub forma asociațiilor de comercianți (corpora, collegia, conventus), respectiv a italicilor în provincii, inclusiv în Italia 51, apoi a gallo-romanilor, a locuitorilor din Germaniae, a britannilor, hispanilor, a celor din provinciile nord-africane și din regiunile dunărene în propriile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ocupaționale: proletariatul industrial, țărănimea cooperatoare (un proletariat agricol plătit mai degrabă în produse decât în bani) și o clasă mijlocie alcătuită din funcționari administrativi și ai instituțiilor economice și sociale, intelectuali angajați de stat și o pătură subțire de mici întreprinzători și self-employed ce se dezvoltase în „interstițiile” economiei socialiste planificate. Această structură socială, diferențiată nu doar ocupațional, ci și după venituri, consum, cultură și educație, ideologie și angajament politic, a fost radical transformată. Au apărut noi mari grupuri sociale, precum
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Au apărut noi mari grupuri sociale, precum țăranii proprietari de pământ, în vreme ce țăranii cooperatori ai societății comuniste au dispărut total. Alte grupuri sociale mari - fie prin număr, fie prin importanța lor socială - care au apărut începând cu 1990 au fost „întreprinzătorii” și proprietarii de capital, managementul privat, șomerii, țăranii proprietari de pământ, salariații sectorului privat, „servitorii” sau salariații angajați în slujba persoanelor individuale și acea categorie de „condotieri” ai noii societăți românești care sunt cel mai adesea înregistrați fie ca „întreprinzători
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
întreprinzătorii” și proprietarii de capital, managementul privat, șomerii, țăranii proprietari de pământ, salariații sectorului privat, „servitorii” sau salariații angajați în slujba persoanelor individuale și acea categorie de „condotieri” ai noii societăți românești care sunt cel mai adesea înregistrați fie ca „întreprinzători”, fie ca self-employed, fie ca „manageri” sau „politicieni”, dar care, fără a fi în întregime nici unii dintre aceștia, absorb și controlează o parte importantă a resurselor de orice natură ale societății. Toate aceste schimbări au făcut ca România primei jumătăți
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
1998), aduce în viața publică nu doar clasele politice tradiționale ale societății postfeudale românești - boierii și burghezia urbană -, ci și o bună parte a clasei mijlocii românești, alcătuită (atunci ca și acum) din funcționari ai statului, liber-profesioniști, intelectuali, dar și întreprinzători privați, negustori și arendași, iar în final chiar și proletariatul industrial și semiindustrial din urban. Urmărită pe aceste dimensiuni și cu bunăvoință, România se „occidentalizează” pe direcțiile principale ale ceea ce, acum, denumim tranziție către lumea capitalistă occidentală dezvoltată. De partea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asigurată prin relația preferențială cu statul și prin mecanismele corupției administrative (Constantinescu, 1994, pp. 224-232). Cu toate acestea, principalul obiectiv politic a fost atins, el constând în faptul că, la sfârșitul perioadei interbelice, România dispunea de o clasă socială de întreprinzători - cei pe care Schumpeter în anii ’30 și Kornai în anii ’90 îi considerau indispensabili dezvoltării economice și sociale -, unii dintre ei de o mărime semnificativă, care putea face față cu succes, grație legăturilor lor speciale cu statul și cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
La începutul anilor ’90, politicile guvernamentale au favorizat grupurile socio-profesionale ale muncitorilor industriali, notorie fiind favorizarea minerilor, ceferiștilor etc. în dezavantajul altor categorii de muncitori. De asemenea, au favorizat apariția, dezvoltarea și relativa bunăstare a unui mare număr de mici întreprinzători privați, proveniți din cele mai diverse categorii sociale, educaționale și ocupaționale. Ulterior, muncitorii industriali au fost puternic dezavantajați în favoarea altor grupuri socio-ocupaționale, iar micii întreprinzători au avut de suferit în momentul în care politicile guvernamentale s-au îndreptat spre susținerea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
De asemenea, au favorizat apariția, dezvoltarea și relativa bunăstare a unui mare număr de mici întreprinzători privați, proveniți din cele mai diverse categorii sociale, educaționale și ocupaționale. Ulterior, muncitorii industriali au fost puternic dezavantajați în favoarea altor grupuri socio-ocupaționale, iar micii întreprinzători au avut de suferit în momentul în care politicile guvernamentale s-au îndreptat spre susținerea marelui capital privat. Fiecare nouă guvernare a României - iar guvernările s-au schimbat cu prilejul fiecărei runde electorale - a favorizat alte categorii și grupuri sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
piață și de relaționare preferențială cu statul prin intermediul pieței, și nu a cuprins, la începuturile acestuia, decât o minoritate a populației: regiile autonome, o serie de industrii cu tratament preferențial, precum industria bancară, și o parte a noii clase de întreprinzători în ascensiune. Fostul sistem comunist, cel al distribuției directe de către stat, a devenit secundar, dar a definit și o structură socială de normalitate: cea a grupurilor sociale subvenționate direct de către stat, în materie de venituri, prestigiu și acces la putere
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în bani. În comunism, bogăția depindea de doi parametri: statut sau accesul la piața nereglementată. Ca urmare, bogații României comuniste constau mai ales din înalți funcționari și din liber profesioniști. La aceștia se adăuga o pătură extrem de îngustă de mici întreprinzători, precum țăranii care deserveau piețele alimentare ale marilor aglomerări urbane. La care mai putem adăuga micul număr de salariați care aveau acces la piețele internaționale, precum cei din comerțul exterior, sau cei care le deserveau, precum echipajele avioanelor sau ale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
din populație: ea rămâne în limitele unor procente care oscilează între 30 și 40%, cu o tendință constantă de creștere. Ceea ce s-a modificat este compoziția acestora. După un deceniu și jumătate de tranziție postcomunistă, aceștia sunt reprezentați acum de întreprinzători, de partea superioară a grupului de self-employed și de manageri ai sectorului privat. A dispărut din această categorie tot ce era legat de sectorul public - de la politicieni la funcționarii de stat și cei din administrația publică. Noii bogătași ai societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
aprigă confruntare între elitele care aveau șanse să preia conducerea statului. O pluralitate de candidați au intrat în competiție pentru resurse și pentru accesul la puterea politică: de la fostele elite ale puterii („neocomuniștii”), foștii proprietari ai perioadei interbelice și noii întreprinzători, afirmați în proaspăta economie de piață a României postcomuniste, până la elitele muncitorești, tehnocrația economică și administrativă și intelectualitatea umanistă (Pasti, 1995). Confruntarea dintre ele nu s-a încheiat nici până în ziua de azi, iar acest fapt continuă să zgâlțâie din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de timp care au produs dezvoltare. Cele două caracteristici ale organizării sociale specifice capitalismului dezvoltat care au fost sacrificate au fost piața și democrația, chiar dacă absolut toate elitele în competiție din țară, de la foștii nomenclaturiști la foștii proprietari și noii întreprinzători, și-au legitimat acțiunea politică prin discursuri în favoarea pieței și democrației. Piața a fost sacrificată prin dependența profitului pe piață nu de eficiența economică a companiei, ci de relația preferențială cu statul. Când marile companii occidentale intrate pe piața românească
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
modelului ideal” construit pe cale intelectuală, pornind de la definițiile ideologice ale tipurilor de societate - de exemplu, modelul „proletarului conștient” care se dedică bunăstării generale ca urmare a triplei sale calități de proprietar, producător și beneficiar în ideologia comunistă, sau modelul „cetățeanului întreprinzător”, ca urmare a calității sale de proprietar, producător și membru activ al comunității, în ideologia postcomunistă -, intelectualii comuniști și cei postcomuniști au adoptat aceeași paradigmă explicativă. Oamenii nu se comportă „ca la carte” nu pentru că modelul simplist de societate este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au fost studiate mai intens (Tismăneanu, 1999) decât cele economice și sociale. Iar când au fost abordate acestea din urmă, abordarea s-a limitat în mare măsură la ceea ce se consideră a fi „clasa de mijloc” românească, incluzând aici micii întreprinzători, dar ignorând, mai ales din rațiuni statistice, pe cei mari (Sandu, 2000). Puțini autori au îndrăznit să contrazică mitologia susținută ideologic și academic pe care se bazează concepția cotidiană cu privire la noua clasă a capitaliștilor români, însă ei există (Zamfir, 2004
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se mai consideră și acum - că reprezentanții economiei de stat au o slabă pregătire ideologică în raport cu necesitățile guvernării, în vreme ce adevărații purtători ai valorilor noii societăți capitaliste sunt tocmai politicienii implicați în afaceri, adică deținătorii dublului statut de om politic și întreprinzător privat. Rezultatul a fost că, vreme de cel puțin două mandate - din 1993 și până în 2000 -, partidele politice s-au străduit fie să achiziționeze ca simboluri politice oameni de afaceri de succes, fie să împingă spre afaceri politicieni proveniți din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
străin și cel național, în România ea s-a desfășurat între diferitele variante posibile de capital național - cel care putea fi generat prin retrocedarea proprietăților naționalizate și cel care se putea naște prin libera inițiativă a unei noi clase de întreprinzători. Pe acest fundal socio-economic au reapărut - și mai ales au crescut - partidele „istorice”. Ele nu au mai fost în nici un fel, în afară de denumire, moștenitoare ale ideologiilor - și nici măcar ale electoratului specific - din perioada interbelică, din care au preluat doar denumirile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
încât au luat forme aproape caricaturale. În domeniul guvernării, ideologia micii proprietăți - echivalată cu ideologia supremației micului întreprinzător - a condus la măsura ridicolă luată de Guvernul Radu Vasile de a transforma minerii disponibilizați din Valea Jiului (peste 20.000) în mici întreprinzători: uriașe sume din fondurile publice și din cele internaționale au fost alocate pentru a-i stimula să-și întemeieze firme de mici dimensiuni, fără ca intelighenția românească să ia în seamă diferența dintre caracteristicile educaționale, culturale și sociale pe care le
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de-a lungul întregii tranziții, afirmă și legitimeză o singură cale de formare și succes a capitalistului român: prin valorificarea calităților sale excepționale de personalitate, individuală și socială. De aici, nenumăratele studii și teorii referitoare la sistemele de valori ale întreprinzătorilor, la disponibilitatea lor de a-și asuma riscuri, de a acționa fără sprijinul sau protecția statului, de a adopta atitudini și convingeri liberale, și la capitalul social de care dispune. Conform ideologiei dominante, întreprinzătorul pornește de la nimic și, prin efort
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
referitoare la sistemele de valori ale întreprinzătorilor, la disponibilitatea lor de a-și asuma riscuri, de a acționa fără sprijinul sau protecția statului, de a adopta atitudini și convingeri liberale, și la capitalul social de care dispune. Conform ideologiei dominante, întreprinzătorul pornește de la nimic și, prin efort, îndemânare, perseverență și relații, reușește să devină capitalistul român, călit în a identifica oportunitățile pieței, ingenios în soluții financiare și tehnologice și activ și eficient în aplicarea lor. Această utopie a fost testată de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și relații, reușește să devină capitalistul român, călit în a identifica oportunitățile pieței, ingenios în soluții financiare și tehnologice și activ și eficient în aplicarea lor. Această utopie a fost testată de sute de mii sau chiar milioane de mici întreprinzători ce au apărut ca urmare a exploziei pieței de bunuri de consum și liberalizării ei spontane de după revoluție. Aceștia, în mare măsură, au repetat sintetic acel proces istoric de formare a capitalului de tipul celui desfășurat în Occident de-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istoric de formare a capitalului de tipul celui desfășurat în Occident de-a lungul a sute de ani, cu diferența că, în România, el a fost concentrat într-un timp excepțional de scurt, iar rezultatele au fost net diferite. Micii întreprinzători Imediat după decembrie 1989, România a asistat la un soi de „generație spontanee” a acelui tip de întreprinzător privat despre care Schumpeter credea că reprezintă esența însăși a capitalismului și principala sa forță motrice (Schumpeter, 1963). Un mare număr de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cu diferența că, în România, el a fost concentrat într-un timp excepțional de scurt, iar rezultatele au fost net diferite. Micii întreprinzători Imediat după decembrie 1989, România a asistat la un soi de „generație spontanee” a acelui tip de întreprinzător privat despre care Schumpeter credea că reprezintă esența însăși a capitalismului și principala sa forță motrice (Schumpeter, 1963). Un mare număr de întreprinzători mici și mijlocii au apărut de îndată pe piețele libere ale sectorului privat, chiar din primele zile
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Imediat după decembrie 1989, România a asistat la un soi de „generație spontanee” a acelui tip de întreprinzător privat despre care Schumpeter credea că reprezintă esența însăși a capitalismului și principala sa forță motrice (Schumpeter, 1963). Un mare număr de întreprinzători mici și mijlocii au apărut de îndată pe piețele libere ale sectorului privat, chiar din primele zile de după revoluție. Capitalul de care dispuneau varia între zero și sume însemnate. Căci, în ciuda faptului că politicile de venituri ale statului comunist defavorizau
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]