2,651 matches
-
Statelor Războinice și sub dinastia Han Timpurie. Autocultivarea individuală prin qi gong era practicată ca modalitate de reinstaurare a ordinii sociale după o perioadă prelungită de haos și pentru a inspira un simț al datoriei și al serviciului altruist printre învățații care au ajuns la putere atunci când filozofia confucianistă a fost acceptată oficial ca fiind crezul de stat. Dar, nu după multă vreme, pe măsură ce decadența și corupția au început din nou să se răspândească în rândurile claselor conducătoare ale Chinei, „școala
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
nou spre confucianism, oferindu-le un sistem de dezvoltare spirituală care putea să concureze cu religiile majore și, astfel, să le satisfacă nevoia de hrană spirituală. Cel mai înverșunat susținător al acestei reforme, cunoscute sub numele de mișcarea neoconfucianistă, era învățatul Chu Hsi, care manifesta interes intens în ceea ce privește tehnicile taoiste de meditație și susținea liniștea mentală ca fiind cel mai bun mod de a cultiva pacea, armonia și alte virtuți ideale ale Cerului în inima umană și, astfel, de a le
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
universal constă în cultivarea ambelor aspecte deodată, astfel încât să se echilibreze și să se sprijine reciproc. Acesta a fost curentul din arta chineză qi gong ca formă de autocultivare încă de la așa-numita reînviere neoconfucianistă din timpul dinastiei Sung, atunci când învățații confucianiști au început să aplice aceleași practici folosite de budiști și taoiști pentru iluminarea spirituală autocultivării individuale a virtuților sociale și a ordinii politice. Prin eliminarea diferențelor dintre aplicațiile laice și cele spirituale, atenția era concentrată din ce în ce mai mult asupra factorului
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
cuvânt - „La început era Cuvântul” -, iar tradițiile spirituale orientale atribuie puteri creatoare similare energiei sunetului. Scripturile hinduse menționează „Om” sau, mai precis, „Aum” ca fiind silaba sacră din care s-a ivit întregul univers în existența sa vizibilă și mulți învățați consideră că expresia „Amin” rostită la finalul rugăciunilor creștine derivă în mod direct din această silabă sanscrită antică. Mantra și muzica sunt exemple de sunete ca forme de energie înzestrate atât cu puteri curative, cât și spirituale. În tradițiile hindusă
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
va întrece Focul cel crud din sufletul tău propriu... Asta-i cumplit... asta e prea cumplit. 8 2254 - Tu pleci sub ochiul tău Pe-nvingătorul a o sută regi. - O singură privire-a mea te-ar omorî, Dar n-a-nvățat să se coboare-atît de jos. 9 2286 Furtună, fulger[e], trăsnet, codri prăvăliți, râuri îmflate - sânt zeii Daciei ce se luptă cu oștile romane. Apostrof către ei. {EminescuOpVIII 56} 10 2286 TRECUT VECHI Zilele regelui Boribistas Boerebist. Duras Diurpaneu fost
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Sărman copil! MAIO Da, sărman și copil totodată! O, boierii cei tineri... pare că l-ar fi prins cu lanțuri de fier în vârtejul desfrânărilor lor... și-apoi vorbesc... șoptesc... îl umplu de nencredere... Nu știu zău de unde-or fi-nvățat boierii cei tineri obiceiurile fațarnice... Cei bătrâni era altfel. ARB[ORE] Și n-ai putut afla... MAIO Afla, nu! Ghici, poate. În apropiere de-aicea, pe malurile mării... ARB[ORE] Cum? MAIO Pe malurile mărei se zice c-ar fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
RAREȘA MITROPOLITUL ANTHIM îmbrăcat în pustnic PETRE MAJĂ UN BOIER MOLDOVEAN cu portretele Scena reprezintă lacul Brateș. Mitropolitul are mai multe portrete de femei pe cări le arată. Fata despotului Serbiei îi place mai cu seamă... Mitropolitul, care l-a-nvățat carte, îi spune ca o prevestire nevasta lui și-i va lua pe acea fiică dacă-l va asculta. Petru fură medailonul și fuge. Vin ambasadorii din partea Serbiei și nu-l găsesc. Anthim scrie la Suceavă că, daca se va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
preotul Chrisse, fata-n mînile lui dând; I-a adus taina de jertfă și comori [de] la ahei Ca preotul cu Apolo să-i împace iar pe ei. [ANA] Vezi, măi badeo, cum se spune? [MUȚI] Ce mai treabă, a-nvățat-o pe de rost din fir în păr. [ANA] Tu nu știi să-nveți tot astfel?... Te oprește cineva? Dară nu vrea cuconașul, asta-i... Spune, fata mea. [BIBI] Crainicii lui Agamemnon, ei asemeni se luară Pe Briseis să o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
seamă ca plăcere... [MĂTUȘA] De-o bucat' de vreme-ncoace... de când fuși [la] București... Cât erai tu de cu minte, azi pe zece părți tu ești. Cine știi cu cine-acolo tu te vei fi întîlnit, Ce desemnuri * înțelepte cu învățații ai croit, Mai ales cu al tău frate, prea iubitul meu nepot, Dar destul că de atuncea a pricepe nu te pot. Și destul că pot prepune că nepotul meu stimat În aceste conferințe rolu-ntîi l-a fi jucat... {EminescuOpVIII
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
multe lacrimi, s-ar sfărâma atâtea iluziuni false, rătăcite, deși nobile, deși mari. UNUL Ce-ndrugă ăla, oameni buni? ALTUL Lăsați-l pe bietul bătrân să zică. Bine zice. FELICE Onoare și respect bătrânului, el a fost care m-a-nvățat artea, lui gloria, lui coroanele voastre, el e maestrul, eu sânt elevul numai. HISTR[IO] (cade în brațele lui FELICE) Felice al mieu! FELICE Dumnezeule! Ce-ți este, tată? Ajutați-mi, fraților! Întremează-te, tată, și hai să mergem, aerul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
primirea credinței bisericei romane. Numai patriarhul Iosif al Constantinopolului stărui ne-mpăcat să respingă uniunea, făcu jurământ în scris contra păcii bisericești, căzu în dizgrația împăratului și fu scos din scaun sub pretexte nule prin hotărârea unui sinod patriarhicesc. Urmașul său, învățatul Ioan Bekkus, ridicat din chartophylax patriarh, s-acomodă mlădios cu voința și părerea împăratului și astfel se făcu că în anul 1274, în ziua Obezilor Sf. Petru, s-au serbat serviciu solemn în biserica Sf[intei] Sofii, de față fiind
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
înspăimîntă) respinge de sine naturi talentate și însemnate de a se consacra ei, pentru că perspectiva e mult mai bogată pe alt teren. Astfel e și cu critica teatrală în starea ei de-acuma (în totalitatea manifestărei ei) în genere. Neci învățații, neci artiștii nu-i consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a se consacra ei, pentru că perspectiva e mult mai bogată pe alt teren. Astfel e și cu critica teatrală în starea ei de-acuma (în totalitatea manifestărei ei) în genere. Neci învățații, neci artiștii nu-i consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da organelor ei noblețea de învățați; artiștii iar au instinctul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
consacră o considerațiune particulară; învățații [pentru] că organele criticei teatrale nu sunt de-o seamă cu ei, pentru că cheltuiala de spirit și știință care se espune în genere aci e prea puțină pentru a putea da organelor ei noblețea de învățați; artiștii iar au instinctul drept că de aicea nu li poate izvorî neci un folos pentru arte. Cu toate [că] îmblă mulți actori după tămîiarea cea ieftenă a acestor altare dar asta e așa de puțin o recunoaștere a preoților
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
culte în Zurich, Stuttgard, Munchen, ba chiar în Dresda, Berlin și Hannovera, unde-și închipuiesc atâtea despre pronunția și artea d-lor, dac-ar vorbi așa în limbele lor respective, încotro ar trebui să fugă de batjocura și râsul auditorilor? Învățatul, artistul, contele și baronul german nu se rușinează de-a-și vorbi limba maternă așa cum o vorbește servitorul și cocierul său; el ar fi nemîngîi[a]t însă și s-ar roși pîn' peste urechi daca cineva i-ar spune cumcă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din el. Ce raport este dar între cultură și știință, la diversitatea deplină a scopului și la identitatea deplină a cuprinsului lor? Ca spectatorul în fața artei, ca credinciosul cu biserica, astfel e raportul dintre cei culți și știință. Cugetătorii și învățații lucrează, cei culți consumă știința; învățații sânt preoții științei, cei culți sânt obștea credincioșilor; ceea ce nu exclude ca un laic să priceapă adesea mai mult din teologie decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
între cultură și știință, la diversitatea deplină a scopului și la identitatea deplină a cuprinsului lor? Ca spectatorul în fața artei, ca credinciosul cu biserica, astfel e raportul dintre cei culți și știință. Cugetătorii și învățații lucrează, cei culți consumă știința; învățații sânt preoții științei, cei culți sânt obștea credincioșilor; ceea ce nu exclude ca un laic să priceapă adesea mai mult din teologie decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
decât duhovnicul său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa ei, viața și scopul ei e departe de a se mărgini la un număr breslaș de indivizi, știința nu e pentru învățați, ci învățații sânt pentru știință, ea trăiește-n ei și-i domină totodată; dar și știința nu există pentru sine înseși; ea e numai o parte și un membru în organismul spiritual național - și mai încolo a celui umanitar. Știința
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său. Știința este reprezentarea și dezvălirea spiritului național într-o direcțiune, acea a științei; valoarea și ființa ei, viața și scopul ei e departe de a se mărgini la un număr breslaș de indivizi, știința nu e pentru învățați, ci învățații sânt pentru știință, ea trăiește-n ei și-i domină totodată; dar și știința nu există pentru sine înseși; ea e numai o parte și un membru în organismul spiritual național - și mai încolo a celui umanitar. Știința și servii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru știință, ea trăiește-n ei și-i domină totodată; dar și știința nu există pentru sine înseși; ea e numai o parte și un membru în organismul spiritual național - și mai încolo a celui umanitar. Știința și servii ei, învățații, ei lucrează numai pentru națiunea lor, pentru susținerea și înălțarea spiritului național; ei lucrează pentru-a aduce izvoarele sucului vieții lor în spiritul public comun și spre a-l aduce pre acesta la înflorire. Cei culți dintr-o națiune sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numerică a celor culți. Beoțienii rămân beoțieni și abderiții abderiți, deși unii au avut pe Pindar, ceilalți pe Democrit. Nu preoții constituiesc biserica; ei nu o pot face decât în cea mai strânsă comunitate cu credincioșii; tot astfel nu constituiesc învățații spiritul științific al națiunii, ci numai întregul număr al celor culți prin știință. Și înălțimea artistică a unui popor nu se măsură numai după artiști, ci după cunoscătorii și protectorii artei. Pe pomul cunoștinței, care crește din pământul spiritului național
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cunoștinței, care crește din pământul spiritului național, știința se poate compara cu acele intime puteri agente cari, sugând și alăptând, scot sucul din adâncimile izvoritoare și-l trimit modificat în toate ramurile; trunchiul și rădăcinile sânt purtătorii consistenți ai științei, învățații; viața frescă, văzută frumoasă și mirositoare în frunze, flori și fructe, este cultura generală care răsare din cele precese. Așadar scopul culturei este individual în fiecare om singuratic, fără vo referință nemijlocită și folositoare la întregul și generalitatea semenilor săi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei folositoare asupra științei, atât prin faptul că trezește în cercuri din ce în ce mai întinse aplecarea pentru studii științifice și că prin asta mărește întinderea spiritelor științifice cât și, cu deosebire, prin aceea că produce în adepții științei însăși, cari nu sânt (învățați) savanți decât numai într-un ram spețial, o privire generală asupra cunoștințelor și prin asta o privire mai adâncă a științei - această influință îndoită a culturei asupra științei vom putea-o scruta numai după ce vom fi reprezentat deosebirea între ele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
la care cineva se supune pentru a executa una din operațiunile industriei sau măcar o parte a acestor operațiuni. Oricare-ar fi acea operațiune la care se aplică munca, ea e productivă pentru că concurge la crearea unui produs. Astfel munca învățatului care face experimente și cărți e productivă; munca antreprenorului, deși nu pune el însuși imediat mâna la lucru, e productivă; în fine munca lucrătorului cu mâna, de la salahorul care sapă pământul până la matelotul care manipulează o corabie, e asemenea productivă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
serviciul producțiunii și în ce împrejurări posedă maximul eficacității sale. Natura muncii e în esență diversă. Fiece industrie cere din partea muncitorului punerea în acțiune a unor facultăți particulare. Lucrătorul cu mâna și hamalul (portefaix) nu dezvoltă, lucrând, aceleași facultăți ca învățatul și artistul. Aceștia nu se servesc decât de puterea lor fizică, pe când ceștilalți se servesc mai cu seamă de inteligențele lor. Aceeași diversitate se observă încă în funcțiunile între cari se împarte fiece ramură a producțiunii. Într-o manufactură de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]