1,026 matches
-
care l-a văzut pentru prima dată în termeni clari și l-a desăvîrșit cu asiduitate. Cine ar fi crezut că un sistem politic atît de ostil libertății și existenței Bisericii s-ar datora unui Prelat? Unui Prelat care era înveșmîntat în toate aparențele pietății, dar ministru al Principelui? Dar nici Richelieu nu știa, atunci cînd cobora nobilimea pentru a nu periclita puterea supremă pe care o deținea, că el reprezenta atunci monarhia tronurilor moderne, cea care este de netolerat de către
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
neîncetat asupra disciplinei bisericești, în centrul cărora stă alegerea episcopilor; de aceea, ei au fost mai rezervați în extinderea puterilor lor și în patronarea alegerilor episcopale și au încercat să eludeze legile canonice numai prin mijloace foarte rafinate; uzurpările erau înveșmîntate în declarații de respect care se contraziceau și condamnau chiar declarațiile lor167. Dar toate acestea nu au făcut mai puțin necesară vigilența din partea Bisericii și reîntărirea eforturilor sale prin curajul celor din Israel care s-au luptat în bătăliile Domnului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ei, nu mă refer numai la principii răi, ci și la cei mai buni și, în special, la cei cărora le pasă de binele Bisericii, și care se lasă influențați 260 și se abat de la calea cea dreaptă. Erezia se înveșmîntă în pietate; iar teologia laicilor nu este atît de rafinată încît să o poată descoperi; aceea spune vorbe dulci, alimentează ambiția, și nu ezită să mintă și să se prefacă. Așadar, chiar și cei mai buni principi numesc în astfel
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ei erau cei cărora Henric însuși le vînduse beneficiile ecleziastice. Ce inimă trebuia să aibă un Papă care avea de guvernat o Biserică al cărei Cler era astfel și cît de trebuincioasă era reforma! Dat fiind că puterea veacului se înveșmîntase în aceste vicii iar clerul corupt se folosea de ele. 219 Nu numai prin violența cea brută, ci prin arta calomniei, a sofismului, a oricărui tip de minciună fină s-a acționat împotriva lui Grigore al VII-lea de către Clericii
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
Crawford privea undeva dincolo de piscină, către o masă cu umbrelă plasată lîngă cel mai apropiat bungalou. Un bărbat subțiratic, cu părul argintiu și cu un profil atrăgător, ca de star adulat de mulțimi de fani, stătea În picioare lîngă umbrar, Înveșmîntat Într-un halat de mătase. Îi făcu cu mîna fetei din piscină și Își ridică paharul, admirîndu-i plonjoanele Însuflețite, deși lipsite de metodă. De la distanța aceea de circa zece metri, Îi vedeam zîmbetul melancolic schițat de buzele subțiri. — Sanger? Deci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
arătase nimic. I se păruse că are în față cea mai străină persoană din lume, o vietate alcătuită doar din oase aninate pe o sfoară, o vietate care glăsuia smiorcăit și monoton, dos pind imagini de coșmar cu care își înveșmânta ciolanele. Era ca și cum mortăciunea pe care Clara o simțise uneori zăcând între ea și părinții ei prinsese viață, o viață monstruoasă, și luase chipul domnului Martin. — Dar mi-a fost dor de ea de când a ieșit pe ușă! șopti el
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
haine la nimereală și ieși, ducându-se direct la hotel. își dorea să înoate în piscina rotundă. Să se rotească în cercuri nesfârșite, iar și iar. Să înoate ore în șir, să lepede în apă tot noroiul în care se înveșmântase de ani de zile. Când ieși din apă chiar aruncă o privire cercetătoare spre bazin, să vadă dacă se observă ceva în urma ei, ca o dâră vâscoasă de mâl. Nimeni nu părea să vadă nimic, în afară de ea, care observa tremurul
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
tortura travaliului și de agitațiile țigăncii: Muierilor le e frică de nălucile șotioase, care se arată în casele pustii..., a fost sublinierea sa. Gigel-ciobanul nu reținuse și o addenda emisă de Kalia: muierilor le era și mai frică de medicul înveșmântat în alb, ca o stafie, bărbat școlit, dar neputincios în a cunoaște misterele nașterii, a cărui neștiință medicală socialistă se poticnise, evidențiindu-se, pe când încerca să nimerească luna, în care cumetrelor le fuseseră însămânțate lăuntrurile și măruntaiele. Vizavi de eșecurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o coloană de recruți, ce fuseseră recluzionați în cazarmă, pe toată perioada de dinainte de depunerea jurământului militar. Considerații golănești și infecte, de masculi pizmuitori și de parașute cu imaginație bolnăvicioasă! conchise, pe loc, Vladimir. La întoarcerea acasă, în orașul natal, înveșmântat în albul zăpezii timpurii, pe parcursul unei dispute bahice de la restaurantul Miorița, avută cu Calaican, care-i reproșa, ca de obicei, faptul că nu se decide să pornească spre Țara Sfântă în hagialâc, Vladimir emisese părerea: Acum, referitor la nevastă-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de rață, contemplă, timp de o secundă, poiana animată de grupurile de turiști și, abandonându-l brusc și fără ceremonie pe discipolul ocazional, porni cu pași mari, fâlfâindu-și pletele și poalele trenciului albineț, spre zidul murmuitor al pădurii, care înveșmânta talazurile nemișcate ale Munților Violeți. Văzându-l prins în tentația de a se topi în verdele imperial al pădurii știa, ea, sărmana că, uneori, Profesorul manifesta accese de dromomanie nevastă-sa îi strigă din urmă: Albert, Albert, nu te îndepărta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Jur că nu am văzut vreo femeie mai atrăgătoare ca tine! Și avea dreptate. Îmbrăcată într-un deux-pièce foarte elegant, de culoarea fisticului, își poartă cu nonșalanță frumusețea naturală, pură, care ar fi arătat desăvârșită chiar și să fi fost înveșmântată cu pânză de sac. Iorgu încearcă să-și arunce mâna peste umerii fetei dar nu reușește și din cauza avântului aproape că se prăbușește de pe scaun. Începe să bombăne și mârâie printre buze o înjurătură. "... mătii de cravată, ce mă strângi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
început, un cuvânt foarte inflamator ca sinonim pentru war on terror, influențând o bună parte a unei populații arabe ce nu trebuia să fie antagonizată: Această cruciadă acest război împotriva terorismului...". În cultura creștină, un cruciat este un cavaler curajos înveșmântat în mantie albă ce dorește eliberarea Ținutului Sfânt, imagine imaculată asociată cu figuri din romanele lui Walter Scott, de exemplu. În cultura arabă, conotațiile sunt foarte diferite. Dacă nu a fost o greșeală, exprimarea președintelui țintea un public important de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
că înțelegerea intervine acolo unde nici imaginația nu ne-ar putea asigura de existența unui alt lucru. Și dacă admitem că Descartes a definit substanța ca fiind un lucru înveșmîntat sau chiar costumat în atribute sau accidente ), așa cum oamenii sunt înveșmîntați cu mantouri și pălării, trebuie înțeles că prin cuvîntul “extension” folosit în paragraful respectiv, spiritului lui Descartes i se prezintă de fapt cuvîntul “substanță” ascuns într-un fel în imaginea oamenilor îmbrăcați; dar acest cuvînt “substanță” nu este singurul omis
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
său alb, gingaș, un alt sol al primăverii - ghiocelul care se pare că vestește-n toată țara, ca un semn de exclamare ”Vine, vine primăvara! ” Din covorul de frunze uscate răsar grațioasele viorele, cu rochițele lor albe, coada cocoșului, găinușele, înveșmântate în galben, păștița și gălbenușa iar în roșu - purpuriu, mierea ursului. Ciupercuțele își ridică pline de cochetărie pălăriuțele. Rând pe rând, locuitorii pădurii se trezesc din somnul lung de iarnă. Ariciul își părăsește casa lui, săpată adânc în pământ. Ies
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
străină, cât de ireductibilă ne este o piatră, cu câtă intensitate ne poate nega natura un peisaj, în adâncul oricărei frumuseți zace ceva inuman, și aceste coline, blândețea cerului, linia copacilor își pierd, dintr-o dată, sensul iluzoriu în care le înveșmântăm, mai depărtate decât un paradis pierdut. Ostilitatea primitivă a lumii urcă spre noi prin milenii. Timp de o clipa nu o mai înțelegem, pentru că timp de secole n-am înțeles decât figurile și desenele în care o inscrisesem, pentru că de
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
și de gheață ne par atât de familiare! Lumea pătimașă a indiferenței, care clocotește în inima lor, nu ni se pare întru nimic monstruoasă. Regăsim în ea spaimele noastre zilnice. Și nimeni, fără îndoială, n-a știut ca Dostoievski să înveșmânteze lumea absurdă în farmece atât de apropiate și, totodată, atât de chinuitoare. Și totuși, care-i concluzia lui? Două citate ne vor arăta completa răsturnare metafizică ce-l duce pe scriitor către alte revelații. Raționamentul sinuciderii logice provocând unele proteste
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Kirilov și-a slobozit glonțul undeva în Rusia, dar lumea a continuat să nutrească oarbele ei speranțe. Oamenii n-au înțeles "aceasta". Nu ne vorbește deci un romancier absurd, ci un romancier existențialist. Și în cazul său saltul este emoționant, înveșmântând în măreție arta care-l inspiră. E o adeziune impresionantă, zămislită în îndoială, nesigură și înflăcărată. Vorbind despre Frații Karamazov, Dostoievski scria: " Chestiunea principală ce va fi urmărită în toate paginile acestei cărți este cea care m-a chinuit, conștient
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
înecate-n sargase/ focile de antracit ale viselor/ plutind pe banchize de clar-obscur// Ra-Ra-Rasputin,/ Russian special love machine// Ca o spumă a timpului această luptă/ când ai coborât în tranșeea realității// Cutia de scrisori mereu goală...// Take my breath away...// Înveșmântat în frigul tristeții/ privești cum te-nconjoară/ din toate colțurile odăii/ Nimicul...” - După-amiaza de duminică) sau, între ele, clișee metaforice („Era o iarnă a cuvintelor;/ gerul măreț, ca o marmură albă, naltă,/ înghețase șoaptele ca pe corali risipiți” - Anestezic I
VOINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290629_a_291958]
-
a transformat În instrument de cunoaștere. Armă a criticii, instrument polemic, dar nu modalitate de obiectivare a unei porțiuni a realității sociale. În ciuda caracterului vag al conceptualizării sale, această categorisire revine periodic În literatura antirasistă savantă, precum și În producția jurnalistică Înveșmântată În retorică „științifică”. Așa se face că judecătorul MacPherson, În raportul său din februarie 1999 cu privire la ancheta asupra morții lui Stephen Lawrence, tânăr britanic ucis la Londra În 1993, a reluat această noțiune pentru a atrage atenția asupra sistemelor stabile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bărbații... (Charlotte Bronte, Jane Eyre) știe că modul de adresare este diferit, sau că putem vorbi de un alt tip de narator decît în următorul fragment: Dintr-o dată însă, o femeie se ridică în picioare în fața mea, o femeie grasă înveșmîntată în negru, sau mai degrabă în mov. Mă mai întreb și astăzi dacă nu era infirmieră. Îmi oferea, pe o farfurioară ciudată, o ceașcă plină cu un amestec de culoare cenușie, care trebuie să fi fost ceai verde cu zahăr
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
e cazul cu giumbușlucurile fără valoare ale lui Urmuz) și li se fac festivaluri naționale în timp ce scriitorii iubitori de țară sunt defăimați și alungați în pivnițele vieții literare. Să mai notăm și noi aici, împreună cu Theodor Codreanu, numele altor contestatari înveșmântați în toga obiectivității ca să putem trage cândva o concluzie atunci când se va impune: Virgil Nemoianu, Ion Negoițescu, lleana Vrancea, Culianu, Sami Damian, Stahl, Berindei, Vlad Georgescu, Pruteanu, Moses Rosen, M. Șora. Cam atât deocamdată. Suficient însă ca să ne întrebăm, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
citește în limbă, poate că limba... mai știi păcatul! omul cu unealta el însuși, de ciborg ce este el, cu cibertextul nouă accepție, combinație de om și unealtă om, dormi, prunc al meu tovarăș de călătorie, te-am alăturat cuiva înveșmîntat în straiele morții, chip că să te apăr de ea! să te desprind de text altfel, biped ca mangusta, ochii și urechile țintă în bezmeticele iepe din toate părțile, moarte peste tot! Cezar Ivănescu, Rebricea ropotind pregătită de nuntă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
economic, încununate de succes. Au fost denunțate vehement planurile constituirii unei federații cu Iugoslavia, considerate drept o acoperire a intențiilor de anexare ale acesteia și o reînviere a vechilor planuri imperialiste. Stalin a devenit eroul Albaniei, iar Hodja s-a înveșmîntat în mantia liderului național care își apără națiunea împotriva agresiunii străine. Astfel, în timp ce Tito învinuia Uniunea Sovietică de amestec și dominație, premierul albanez profera aceleași acuzații la adresa Iugoslaviei. Modificarea politicii externe a dus bineînțeles la schimbări în conducerea albaneză. Xoxe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
anilor ‘40 lectura manuscrisului cărții „Cărarea Împărăției”. „Condeiul cu care au fost scrise versurile a fost gândul și foaia pe care acestea s-au transcris a fost memoria. O idee, un sentiment, o emoție, o amintire, o trăire profundă se înveșmântau în cuvinte, în gând. Se organizau în vers, tot în gând și apoi versul se imprima prin repetare, în memorie. Acesta, odată însușit, un alt vers se alcătuia în același fel în gând și se alătura celuilalt prin reprezentare în
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
spre deosebire de restul animalelor. Iar bărbatul și mai mult, căci la Întreținerea unei negentropii Încă mai pronunțate Îi adaugă și barba. Natura a Încercat și altceva pentru a acoperi un animal: nu cheratină, proteina, ci chitină, un polizaharid, cu care a Înveșmântat insectele. A fost un experiment nu prea reușit, căci insectele au devenit o linie evolutivă Închisă. Ceea ce s’a dovedit rău evolutiv pentru animal se dovedește bun pentru complementara plantă. Care folosește polizaharidul, celuloza, pentru a-și crea un fel
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]