1,193 matches
-
amîndouă iubirea înțelepciunii”. Și apoi „Nu părăsi un prieten vechi, căci cel nou nu este asemenea lui. Prieten nou, vin nou; lasă-l să se învechească și-l bea cu plăcere”. Căci „Ospețele se fac pentru a gusta plăcere; vinul înveselește viața și banii răspund la toate” - spune „Eclesiastul”... Hangița în grija căreia suntem se apropie de masa noastră, mișcându-și șoldurile a dezmierdare și mușcându-și buzele ca răspuns unui gând doritor... Cu zâmbet dulce și zbor de gene, ne
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
în fața "marii poezii". Râdem când citim poezelele naive de pe pereți, când auzim reclamele oligofrene de la TV, când deschidem "Time out", recentul volum al lui Gherguț. Pretutindeni, fie că apare voluntar sau involuntar, kitsch-ul ca pseudonim al artei vremii noastre înveselește. Gherguț (care își construiește absolut deliberat lumea sa kitsch) se revendică în aceeași măsură de la marea balbutie paraliterară a jocurilor copilăriei - numărătoare infantile, stâlciri școlărești ale poeziilor celebre, "oracole" stupide -, așa cum apare ea, de pildă, în "Antologia inocenței" a lui
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ce? M-aș duce să muncesc la cineva... - Ca să te facă iarăși rob! Asta nu. Să ne gândim la alt mijloc, spuse cârmaciul. Nefert îl privi pe Auta, apoi se privi pe sine, își cercetă îngîndurată mâinile și deodată se înveseli: - Avem, Auta, avem ce schimba în piață. Uite: am două brățări și toate inelele astea! Auta o privi mâhnit și clătină din cap. Fără să-i mai asculte, cârmaciul se depărtă, vorbi o vreme cu Hor. Apoi intră în marea
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
la astfel de ocazie se simțea puțin stingher. Andrei, care-l cunoștea cel mai bine, reușea prin glumele lui să- i aducă buna dispoziție. Când Ramona dansa cu un alt bărbat, Radu privea puțin încruntat, fapt care pe ea o înveselea. în sufletul lui se strecura gelozia, pe care nu vroia să o recunoască. în acea seară el nu dansase decât cu ea, nu-și permitea să invite o altă femeie la dans, simțind că dacă ar face i-ar tremura
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
pentru cafea apoi îi oferi Ramonei un pulovăr călduros și o pereche de pantaloni din catifea neagră. Hainele nu-i veneau deloc dar se simțea bine în ele. în timp ce ea pregătea cafeaua, el aduse magnetofonul în bucătărie, deodată atmosfera se înveseli. Amândoi ascultau atenți și cu multă plăcere „Fotoliul din odaie”, prin vocea caldă și suavă a Mirabelei Dauer. Radu parcă deveni puțin încruntat iar expresia feței lui trăda o profundă concentrare, Ramona observă și îl mângâie pe frunte încercând să
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
lucru îl puteți discuta cu domnul doctor veterinar, arătând cu mâna spre mine. Apoi continuă: - El vă poate spune despre ce este vorba și eventual să vă îndrume ce aveți de făcut. - Ca prin farmec cei doi s-au mai înveselit, obrajii lor parcă s-au colorat mai tare. Trecuseră deja două ore. Afară întunericul coborâse peste oraș. Gerul și viscolul se întețeau. - O sticlă de vin și două cafele, zice proprietarul porcului. - Vă rog să serviți arătând cu mâna spre
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
al fanfarei prezidențiale, oaspetele festivalului. Interpreții nu numai că au cântat cele mai vestite compoziții în aranjament deosebit, dar au și dansat. Oaspete de onoare al festivalului a fost și fanfara „Dunărea de Jos” din orașul Galați, România, care a înveselit sorocenii cu un recital de melodii folclorice. Deoarece toți s-au adunat pentru a afla cine dintre ei este cel mai bun, a urmat concursul propriu-zis. Cea de-a XII-a ediție a festivalului a adunat 14 orchestre de fanfară
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
Octavian Iosif ilustrează acest aspect: În casa lui, pe pereți, pe mesele golite de cărți, pe podele, vedeai fâșii enorme de hârtie de desen, pe care se răsfăța tot spectrul solar. Litere mari de-o șchioapă, frumos aduse din condei, înveseleau casa, vopsite în diverse culori, ce-ți luau ochii, ca un stol de păsări din Paradis... Ziua întreagă, cercetând lacom și neîndurat, chestiona pe docilul său pacient, care se complăcea acum în acest joc bizar pe care poate îl născocise
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
noilor circumstanțe social-politice, la Ion Băieșu sau Teodor Mazilu, și chiar la prozatorii târgovișteni. Astfel, în variantă benignă, de "pușlama simpatică", a cărui pehlivănie se manifestă exclusiv în plan discursiv, prin recursul la calambururi și flori de spirit, tipul Mitică înveselește atmosfera unor schițe ale lui A.O. Teodoreanu, un autor de descendență caragialiană clară. În Costică sau Pietate, amicii reuniți în berării emit vorbe de duh și veritabile culmi miticiste: Unde te duci, Costică? Costică răspunde invariabil: La destinație! sau
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
analfabet și "beciuclist" în loc de biciclist (Specialități), "maiur a tilifonat" (Profilaxie) -, care ne mențin în atmosfera lingvistică zugrăvită pe aceste coordonate de Caragiale, pot fi descoperite și alte elemente care amintesc de stilul personajelor lui Nenea Iancu. Schița Conferencia, de pildă, înveselește prin intermediul aceluiași tip de conferențiar semidoct "rostogan" din ciclul Un pedagog de școală nouă. Așa cum acesta le explica elevilor înțelesul genului neutru prin exemplul "catârului, carele nu-i nici cal, nici iapă"134, etimologia descoperită în cazul termenului "tanc" este
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ușor să se despartă de oameni, pentru că și-așa nu se simțise atât de bine împreună cu ei. Dar ăsta era lucrul cel mai rău care i se întâmplase vreodată. Cum, se întreba furioasă, avusese ea tupeul să încerce să o înveselească pe Minette după ce plecase Martin? Mamei sale trebuie să-i fi fost mult mai rău, și iată că ei îi lipsise orice urmă de compasiune. Îi spusese, dimpotrivă, să se trezească la realitate. Dar cum poți să te refaci odată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
două numere mai mare. Se opri în fața unui local. Trebuia să mănânce, cu toate că asta ar fi făcut talia fustei, deja strâmtă, să pară și mai strâmtă. Intră și își cumpără un sendviș, care era proaspăt și crocant și care o înveseli imediat. Și apoi observă că localul făcea angajări. Nu pot să lucrez aici, mormăi ea pentru sine. La naiba, e un restaurant! Am venit în Londra ca să-mi fac rost de o slujbă ca lumea, nu ca să fac sendvișuri. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
să-l lași baltă și să pleci. Îmi fac și eu griji, spuse ea. N-o să se dărâme șandramaua doar pentru că ai plecat tu, o asigură el. Serios. Nieve râse. Îl iubea la nebunie pe Murphy. Întotdeauna reușea s-o înveselească. Computerul scoase din nou sunetul bine cunoscut, iar ea își întoarse din nou atenția spre ecran, observând o tranzacție care nu fusese introdusă corect. Când Paola Benedetti bătu la ușa biroului ei, încă se ocupa de această problemă. Paola avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era sigură că nu i se putea imputa nimic, iar noii proprietari, Decker Benson, o anunțaseră că avea o șansă de a face parte din departamentul de reclamații de îndată ce se termina procesul de preluare. Crezuse că vestea aceasta o va înveseli și o va motiva, dar în realitate, așa cum îi spuse și lui Aidan în seara aceea, nu mai știa ce își dorea. —E o prostie, se plânse, stând alături de el în balansoar. Am nevoie de bani. Avem nevoie de bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
rost să mai amân. Poate că o să îmi pice trei stele și atunci ajung în extragerea finală. Nu câștigă trei stele. Câștigă o sută de euro. Își puse în gând să-i cheltuiască pe niște tricouri colorate care să îi înveselească garderoba. Capitolul 37tc Capitolul 37" E ra foarte cald la Milano. Nu avusese intenția să se întoarcă, însă apăruse o ocazie nouă: un cântăreț de rock extrem de popular se retrăsese pe malurile lacului Como, oferindu-le șansa de a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
rămas iarna stăpână pe acele meleaguri, până când Sfarmă Piatră, Crăiasa și Craiul au luat-o și au închis o în peștera Uitării. Dar, totdeauna, s-au găsit prin acele locuri câțiva voinici, care au adus-o înapoi, bucurând copiii și înveselind casele gospodarilor dornici de petrecere. Nici Baba Iarnă n-a rămas datoare. Pentru jertfa moșului Dumitru, a hotărât să-și plimbe singură cojoacele, întorcându-se, în fiecare an, în Peștera Uitării, istovită de izbiturile Crivățului, tăișul Gerului și de atotputernicia
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
tempo naturale Dimineața, soarele plutește din nou orbitor deasupra junglei. Ne pregătim să urcăm azi treptele piramidei de la Chichen-Itza. Și parcă am văzut toate piramidele lumii! Dincolo de piscina pustie, cu apa de un albastru de cobalt, și de portocalii care înveselesc cumva hacienda, șoseaua arată ca și la Uxmal. Nici un semn de așezare populată în jur. La Chichen-Itza, după câte țin minte din ceea ce am citit, a fost odinioară centrul noului imperiu maya. Ruinele, ignorate multă vreme, au fost descoperite într-
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
Locuiești la Paris? o întreb direct încercând măcar să reconstitui ceva din forma capului plecat astă-noapte pe pieptul meu, Da! Șaptezeci, șaptezeci și unu, Hai să fugim la Paris! îi propun privind-o adânc în ochii albaștri-verzi,verzi-albaștri de pariziancă, râde înveselită de entuziasmul meu juvenil, șaptezeci și nouă, pe măsură ce urcăm distanța dintre turiști se mărește, optzeci și trei, optzeci și patru, Michelangelo refăcând planurile lui Bramante, păstrând doar stâlpii de susținere, cât am zis?! Optzeci și cinci, mă opresc să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
Woman’s Place. Când a ajuns la partea cu Jack Devine care se certa de zor, pentru ca apoi să fie mușcat de asiatică, Clodagh s-a înseninat. —Haide, imploră ea, cu ochi strălucitori. Spune tot! Nimic, da’ nimic nu mă înveselește mai mult decât să-i aud pe oameni cum se ceartă de mama focului. Săptămâna trecută ieșeam de la sală și într-o mașină parcată erau o femeie și un bărbat care răgeau unul la celălalt. Dar chiar răgeau! Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să o urmeze la baie. Era hotărâtă să o ajute, dar până la urmă ajunsese să fie indiscretă și insensibilă. —E foarte frumoasă, spuse Ashling, păstrând regretele pentru ea. Este slabă și deșteaptă și are haine superbe. Ted, proaspăt afemeiat, se înveseli, dar Joy spuse ofticată: —Nu aia. Cel care arată bine, a cărui prietenă l-a mușcat de deget. Ashling nu se simțea mai bine gândindu-se la Jack Devine. Abia ce începuse noua slujbă și nici unul dintre cei doi șefi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
11tc "11" Săptămâna a continuat în același ritm. Lisa pășea prin viața ei gri ca o somnambulă. Ce-i drept, una bine îmbrăcată și cu o atitudine de superioritate. Vineri s-a oprit ploaia și a ieșit soarele, ceea ce a înveselit enorm personalul - se purtau ca niște copii în dimineața de Crăciun. Cum au ajuns la lucru, s-a stârnit o serie de comentarii: —Ce zi frumoasă. —E o binecuvântare vremea asta. —O dimineață fabuloasă. Doar pentru că s-a oprit ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
înțeles. Oh, necredinciosule. Data viitoare când vrei să ți se citească viitorul, să nu vii la mine. —Iartă-mă, Ashling, spuse el și își aruncă încrezător brațul peste umerii ei. Ei bine, hai să îți spun ceva ce te va înveseli. O să prezint un număr sâmbăta viitoare în River Club. Vii? — Nu tocmai ți-am spus că nu îți mai prezic viitorul? Așteaptă și vei vedea. 13tc "13" Luni dimineața, Craig își urmărea mama prin cameră, smiorcăindu-se: —De ce faci curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
și Maureen ar fi fost părinții ei, ar fi ținut mai bine legătura. 22tc "22" Luni dimineață. În mod tradițional, cea mai deprimantă dimineață. (Doar dacă lunea nu e liberă, caz în care marțea primește onoarea.) Totuși, pe Lisa a înveselit-o. Gândul de a merge la serviciu o făcea să se simtă în putere - cel puțin făcea ceva ce o ajuta într-un fel. Apoi a încercat să facă un duș, dar apa era rece ca gheața. Dar a renunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
făcuse. Deci, dacă se apucă să scrie poezii, ar trebui să încep să îmi fac griji? Dar până atunci, nu-ți bate capul. Probabil e doar obosită și are nevoie de o pauză. Nu poți face ceva drăguț? Să o înveselești plecând într-o vacanță cu ea sau ceva de genul ăsta? Alta, se gândi ea răutăcioasă. Se simțea vag deranjată pentru că el o întreba pe ea despre cum să îi facă viața lui Clodagh chiar și mai frumoasă. Nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
cum ești tu? După o clipă de ezitare, spuse: Da... da, spuse ea din nou, mai ferm și cu ceva mai multă convingere. De ce nu? Poate dacă era cu adevărat indisponibilă, creșteau șansele ca Marcus Valentine să sune. —Minunat, se înveseli Dylan. Mulțumesc, Ashling, ești o scumpă. O să fac o rezervare pentru sâmbătă seara. Să văd dacă pot să fac rost de o masă la L’ Oeuf. Bineînțeles, se gândi Ashling amuzată, în ciuda gândurilor pe care le avea. Unde altundeva? L
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]