8,164 matches
-
le ținea minte de la părinții lui, unele le mai auzise de la alți oameni... De Sfântul Gheorghe, aduceam o brazdă de pământ cu iarbă verde pe care o așezam pe parul cel mai înalt de la poartă, cică aducea rod semănăturilor. Sărbătoarea Învierii Domnului era deosebită, aici tradițiile erau cele mai bogate. Seara, în ajunul Învierii, se făcea un foc, la care ne adunam toți copiii din mahala și stăteam până târziu, până ardea tot ce adunam împreună cu mult timp înainte. Cel mai
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
De Sfântul Gheorghe, aduceam o brazdă de pământ cu iarbă verde pe care o așezam pe parul cel mai înalt de la poartă, cică aducea rod semănăturilor. Sărbătoarea Învierii Domnului era deosebită, aici tradițiile erau cele mai bogate. Seara, în ajunul Învierii, se făcea un foc, la care ne adunam toți copiii din mahala și stăteam până târziu, până ardea tot ce adunam împreună cu mult timp înainte. Cel mai mare dintre noi era responsabil. Doar el avea dreptul să arunce ceva la
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Tradiții de familie). Însuși timpul pare a se derula după alte tipare, fiind măsurat de la o sărbătoare la alta, iar evenimentele cruciale, vestite prin glasul de bronz al clopotelor de la biserică, rămân pentru totdeauna fixate în memorie. Astfel, de pildă, Învierea Domnului trezește în suflete așteptări și emoții, făcând ca întreaga natură să se împodobească, participând la acest miracol cosmic: „...De luni, tot număra zilele care mai rămâneau până duminică. Se apropia Sărbătoarea cea Mare și mult așteptată - Invierea Domnului Iisus
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
cu picioarele în podea și a cântat ca o apucată, soarele alb se ridica pe cer ca o lună palidă, verdele se amesteca în roșu, din înaltul cerului curgeau picuri de lumină, sunetele pluteau în albastru, dincolo de simțuri cineva povestea învierea, femeia, vioara, un singur trup, durerea contorsionată, cineva murea în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în deșert, postul, revelația, bucuria luării în stăpânire a Corpului, scufundarea în Univers, revenirea între semeni, gelozia, ura, patimile, drumul Crucii, Golgota, Crucificarea. Acesta este prețul mântuirii, ea nu e dată oricui. Este a Celui care urmează Calea, Crucificarea, Moartea, Învierea... notează Aide în jurnalul ei, jurnal pe care îl ține de când nu mai poate face plajă în pielea goală în curtea lor din centrul orașului. Aluneca pe străzi ca râma prin mâluri aluvionare. Îi era lene, lehamite, îi venea să
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
expresive, umbra de după sticla groasă avea ochii uscați, mâinile moarte, soarele alb se ridica pe cer ca o lună palidă, verdele se amesteca în roșu, din înaltul cerului curgeau picuri de lumină, sunetele pluteau în albastru, dincolo de simțuri cineva povestea învierea, femeia, vioara, un singur trup, durerea contorsionată, cineva murea în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
înfigea mai tare în carne, îi era greață și scârbă, soarele alb se ridica pe cer ca o lună palidă, verdele se amesteca în roșu, din înaltul cerului curgeau picuri de lumină, sunetele pluteau în albastru, dincolo de simțuri cineva povestea învierea, femeia, vioara, un singur trup, durerea contorsionată, cineva murea în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
tunelul abrupt, întunericul e deplin și tăcerea albă, e singură, soarele alb se ridică pe cer ca o lună palidă, verdele se amestecă în roșu, din înaltul cerului curg picuri de lumină, sunetele plutesc în albastru, dincolo de simțuri cineva povestește învierea, femeia, vioara, un singur trup, durerea contorsionată, cineva moare în univers, e greu pe pământ, e greu și în ceruri, nimeni nu scapă de singurătate, ne amăgim, ne amăgim, visăm să iubim cu disperare și ne trezim în clișee, visăm
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pământului, iar în săptămâna mare se obișnuia a se da foc gunoaielor și frunzelor greblate în grădini și curți. Tot în această săptămână sfântă se reînnoia garderoba fiecăruia după posibilitățile financiare ale familiei, căci nu se mergea în noaptea de Înviere fără a purta ceva nou de îmbrăcat sau de încălțat. Tanti Jeni, în fiecare an de Paște, îmi cumpăra pantofi, pantaloni și o pălărie verde de brigadier silvic, căreia îi agățam o pană de păun. În vinerea mare, când se
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
luna martie începea animația gospodarilor prin grădini și livezi, în vederea însămânțărilor de primăvară și apoi întâmpinarea sfintelor sărbători de Paște. În săptămânile dinaintea Paștelui se făceau slujbe miercurea și vinerea seara la biserică, denumite denii, când preotul ținea predici despre Învierea Domnului Iisus, la sfârșitul cărora plecam toți, cu mic cu mare spre casă, cu lumânările aprinse. În Săptămâna Mare, majoritatea băieților eram preocupați cu pregătirea „sacalușelor”, pe care le încărcam cu praf de pușcă sau pucioasă, și a „blehuțelor” cu
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
aprinse. În Săptămâna Mare, majoritatea băieților eram preocupați cu pregătirea „sacalușelor”, pe care le încărcam cu praf de pușcă sau pucioasă, și a „blehuțelor” cu vapori de carbid sub presiune, ce pocneau cu zgomote infernale, în special în timpul nopții de Înviere, anunțând Nașterea Domnului Iisus Hristos. De la zece până la 14 ani, am fost direct angrenat în desfășurarea serviciilor religioase, de bunicul Ioan, pălimarul, pe care-l ajutam la trasul clopotelor și la bătutul ciocanelor de lemn pe o scândură care avea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
miel și alte bunătăți, din belșugurile ce se află de obicei pe masa de sărbătoare la toți creștinii. Știa că posibilitățile Coanei Aglaia erau limitate și îi trimisese de toate, ca să se poată bucura și ea la această zi de înviere a Domnului. De cum intrase, Olga fusese lovită de aerul greu de respirat, neștiind cum să părăsească mai grabnic această cameră-cavou. Depuse coșulețul pe masă și, cu ochii pe ușă, spuse zorită sărut-mâna, apoi o ținu într-o fugă nestăvilită, până
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
legal. și legea a fost, în fine, aplicată. Acolo. Pe loc. Prin reținerea tuturor actelor, coborârea infractorului de la volan și trimis în judecată penală. S-a întâmplat ca acel control de rutină să i se fi făcut în seara de înviere, când, împreună cu doamna patroană, tocmai trecuse granița, în țara de baștină, pentru a sărbători paștele. Când a auzit, soția-patroană, despre ce este vorba, a sărit, de pe locul ei, ca de pe cărbuni încinși, cu fundul gol: cum, să am un soț
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
Bâgiu, p. 97). În al doilea capitol tematic - cel despre proză -, Bâgiu realizează, din perspectivă naratologică, o analiză strânsă asupra ineditului roman Străinii din Kipukua (1979). Aici punctează precis: "Romanul Străinii din Kipukua este o alegorie a morții și a învierii individului, dar sem-ni-ficația pe care o conferă Valeriu Anania acestei alegorii pare, la rându-i, incertă, contradictorie, ambiguă" (p. 153). O altă discuție o conduce în jurul volumului de nuvele și povestiri Amintirile peregrinului apter (1990) pentru ca, apoi, îndreptându-se spre
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
ar deveni posibilă instituirea Împărăției aici, pe pămînt. Iar clonarea constituia primul pas În sensul acestei evoluții. Ea oferea posibilitatea unui număr incalculabil de fecioare să zămislească, fără sămînță bărbătească, un număr incalculabil de cristoși, abolind astfel blestemul păcatului originar; Învierea prin clonare dăruia viața veșnică În trup, era poate chiar Pomul vieții, din care Adam nu apucase să guste În grădina Edenului. Căci perfecționarea procedeelor făcea posibilă nu doar crearea În laborator a vieții, ci, prin intermediul telepatiei totale, copierea și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Își descărcă arma automată direct În burta generalului american. Ceea ce constituia totuși un deznodămînt, deși nu neapărat cel dorit. Cum Însă În vis aproape totul e reversibil, soldatul lăsă arma deoparte și Începu să-i vorbească, În limba franceză, despre Învierea marelui avatar divin Sri Yukteshwar Giri, despre care generalul nici măcar nu auzise pînă atunci. Lăsînd la o parte faptul că, În viața de toate zilele, nu Înțelegea franceza, generalul pricepu destul de repede că soldatul acela era Însuși Sri Yukteshwar, revenit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
noaptea dormind iepurește, și tresărind la fiecare mișcare pe care bătrânul tovarăș a făcut-o prin somn, și l-a Învelit cu grijă ori de câte ori pătura a căzut de pe trupul slăbit de boală. Pentru el, apariția lui Kawabata seamănă cu o Înviere din morți. Îl credea dispărut pe vecie, avea felurite scenarii pe care și le imaginase de sute, de mii de ori, și În nici unul din ele bătrânul colocatar nu mai era În viață. Îl Înfricoșa ideea că a sfârșit Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
a albit de tot, și pare barba lipită Într-o cabină de machiaj, pe chipul unui Moș Crăciun de ocazie. -Mai e o săptămână și-o să ciocnim ouă roșii, o să mâncăm cozonac și-o să bem puțin vin, bucurându-ne de Învierea Domnului. Dacă ai să te simți În stare, o să mergem și la biserică, acolo oricine Își găsește fie și pentru câteva clipe, pacea. Abia a ajuns la calea ferată și Antoniu ar vrea să se Întoarcă din drum. Astăzi nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o să i se-ntâmple? Că o s-alerg la patul lui, o să-l iau de mână și, prin asta, o să-l readuc la viață? O fi crezând de fapt că, într-un fel, am puterea să nimicesc moartea? Că eu sunt învierea și viața? Tăicuțul meu a ajuns să creadă în Hristos! Și nici măcar nu știe! Moartea lui! Moartea lui și mațele lui: adevărul e că nici pe mine nu mă preocupă aceste chestiuni mai puțin decât pe el. Niciodată nu deschid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
din crepe-de-chine, cu pliuri, iar Alixe era Îmbrăcată cu una din jachetele create de Thack, cu o fustă scurtă și avea prins un trandafir negru la rever. Erau spectaculoase, arătau ca și cum ar fi făcut figurație pentru filmul Nașul. —Eu sunt Învierea și viața, a spus Domnul; cel care a crezut În mine, deși a murit, va trăi, Începu preotul cu solemnitate. —...preotul ăsta poate să mă Învie oricând, murmură Marci Îmbujorându-se. —... și oricine a trăit și a crezut În mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de marketing. O strategie politică. O doctrină religioasă. Pe când ne îndepărtăm de centrul medical New Continuum într-o mașină de patrulare, dom’ sergent zice: — Au vraja de stăpânire și vraja pentru zbor - bifează vrăjile pe degete. Au o vrajă pentru înviere - dar nu merge decât pe animale. Să nu mă-ntrebi de ce, zice el. Au o vrajă aducătoare de ploaie și una aducătoare de soare, zice ea... o vrajă pentru fertilitate, ca să crească recolta... o vrajă prin care poți să comunici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
mine asta!? Stau în uzină, zi de zi, și nu-mi mai dau seama cînd trec zilele, nopțile, verile, iernile; iar primăverile și toamnele sînt punctate doar de mici evenimente rituale: primăvara e Paștele, cu ouă roșii, cu noaptea de Înviere cînd merg acasă, la biserica din sat și mă uit lung, ca-n Tolstoi, la fata aceea frumoasă, Violeta, care vine la slujbă împreună cu nașa Zînica și nașul Ion ce-o mai fi cu ea?, anul ăsta n-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
mileniu: Religia Morții.” Scriam aceste rânduri pe 2 aprilie 1995, pornind de la o premisă greșită - un atentat terorist în cazul prăbușirii Airbusului Muntenia la Balotești. Însă ideea generală și imaginea le găsesc acum corecte. Religia creștină are la bază mitul Învierii - ceea ce înseamnă învingerea morții ca distrugere fără rost și definitivă a ființei umane. A morții ca dușmanul cel mai mare al omului. „Noi iubim moartea”, spun teroriștii Al-Qaida și sunt pe cale să schimbe relația omenirii cu zisa moarte. Genocidul nazist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Întredeschisă, și am văzut că era iar plină de troace. Găleata ruginită de gunoi era și ea acolo, ca și pianul meu, cu ciobiturile și zgîrieturile lui. Jerry, m-am gîndit, se Întoarce acasă Jerry. Am rostit În minte cuvîntul ÎNVIERE și l-am lăsat să licărească. M-am așezat la pian și m-am jucat cîntînd cîteva refrene vesele, doar ca să-mi dezmorțesc degetele bătrîne, În așteptarea pașilor de pe scări ; apoi am atacat o melodie de Cole Porter, „Miss Otis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
ai fost și umilit. Suferința neamului românesc eu o numesc o suferință mântuitoare. Spun: va avea o mare misiune poporul român. Sunt foarte optimist, tocmai pentru faptul că noi trăim de două mii de ani pe cruce. Să știți că urmează Învierea. Învățătura creștină, față de alte religii din lume, este că celelalte vor să scape de suferință, pe când creștinismul spune că «nu», numai prin suferință scăpăm de suferință. Cât privește drepturile omului, în anul electoral 2004, s-a remarcat presiunea imensă la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]