4,741 matches
-
de frunziș. b. Prin ce procedeu combatem noi aceste insuficiențe? În ceea ce privește îmbogățirea percepției mijlocul nu poate fi altul decât prezentarea în fața clasei a unui bogat material intuitiv, frumos colorat. La științele naturii sau geografie excursiile sunt un prilej excelent de înzestrare a memoriei cu impresii vii. Când este cazul, se recomandă să prezentăm copiilor o plantă ori o substanță în așa fel încât să fie receptată prin mai multe simțuri: să o examineze nu numai pe cale vizuală, ci să simtă și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se află sub influența condițiilor sociale, în vreme ce comportamentul unui elev anume este ghidat de cauze interne) mărturisește acceptarea unui determinism social asupra căruia nu se poate interveni. Între cauzele externe pomenite pot apărea și cele ce țin de școală (organizare, înzestrare materială etc). De fapt, și decalajul semnalat mai sus, între atribuirile generale și cele particulare, se constituie într-o probă pentru ideea că atribuirile pe care le fac profesorii ce privire la evoluția elevilor în școală au funcția de a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativității, la începuturile istoriei originalitatea nu constituia o trăsătură creativă (Child, 1972; Dudek, în publicații periodice). Aceste concepții nu au fost contestate în mod serios vreme de aproape 1 200 de ani. În Evul Mediu s-a conturat ideea că înzestrarea deosebită sau aptitudinile extraordinare ale unui individ (aproape întotdeauna de sex masculin) reprezintă manifestarea unui spirit exterior pentru care individul nu constituie decât un mediu. La începutul Renașterii, a avut loc o schimbare semnificativă a acestei concepții. În perioada istorică
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitate și inteligență, în care cele două se suprapun parțial (de exemplu, persoanele creative au nevoie de un anumit nivel al IQ-ului), dar nu sunt identice. De exemplu, Renzulli (1986) a propus un model „cu trei inele”, în care înzestrarea se află la intersecția dintre aptitudini peste nivelul mediu (măsurate prin mijloace convenționale), creativitate și implicarea profundă în îndeplinirea sarcinilor. Astfel, cercurile aptitudinii și creativității se suprapun parțial. Renzulli deosebește înzestrarea „școlară” de cea „creativ-productivă”, făcând observația că înzestrarea de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a propus un model „cu trei inele”, în care înzestrarea se află la intersecția dintre aptitudini peste nivelul mediu (măsurate prin mijloace convenționale), creativitate și implicarea profundă în îndeplinirea sarcinilor. Astfel, cercurile aptitudinii și creativității se suprapun parțial. Renzulli deosebește înzestrarea „școlară” de cea „creativ-productivă”, făcând observația că înzestrarea de un tip nu o implică neapărat pe cea de celălalt tip. Înzestrarea școlară este convențională, legată de examene și de învățarea unor lecții, în vreme ce înzestrarea creativ-productivă e nașterea de idei creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
care înzestrarea se află la intersecția dintre aptitudini peste nivelul mediu (măsurate prin mijloace convenționale), creativitate și implicarea profundă în îndeplinirea sarcinilor. Astfel, cercurile aptitudinii și creativității se suprapun parțial. Renzulli deosebește înzestrarea „școlară” de cea „creativ-productivă”, făcând observația că înzestrarea de un tip nu o implică neapărat pe cea de celălalt tip. Înzestrarea școlară este convențională, legată de examene și de învățarea unor lecții, în vreme ce înzestrarea creativ-productivă e nașterea de idei creative. Persoanele care au un tip de înzestrare se
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mijloace convenționale), creativitate și implicarea profundă în îndeplinirea sarcinilor. Astfel, cercurile aptitudinii și creativității se suprapun parțial. Renzulli deosebește înzestrarea „școlară” de cea „creativ-productivă”, făcând observația că înzestrarea de un tip nu o implică neapărat pe cea de celălalt tip. Înzestrarea școlară este convențională, legată de examene și de învățarea unor lecții, în vreme ce înzestrarea creativ-productivă e nașterea de idei creative. Persoanele care au un tip de înzestrare se deosebesc, adesea, de persoanele ce au celălalt tip de înzestrare. Prin urmare, trebuie
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativității se suprapun parțial. Renzulli deosebește înzestrarea „școlară” de cea „creativ-productivă”, făcând observația că înzestrarea de un tip nu o implică neapărat pe cea de celălalt tip. Înzestrarea școlară este convențională, legată de examene și de învățarea unor lecții, în vreme ce înzestrarea creativ-productivă e nașterea de idei creative. Persoanele care au un tip de înzestrare se deosebesc, adesea, de persoanele ce au celălalt tip de înzestrare. Prin urmare, trebuie să fim foarte atenți atunci când folosim testele convenționale pentru IQ la identificarea celor
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
că înzestrarea de un tip nu o implică neapărat pe cea de celălalt tip. Înzestrarea școlară este convențională, legată de examene și de învățarea unor lecții, în vreme ce înzestrarea creativ-productivă e nașterea de idei creative. Persoanele care au un tip de înzestrare se deosebesc, adesea, de persoanele ce au celălalt tip de înzestrare. Prin urmare, trebuie să fim foarte atenți atunci când folosim testele convenționale pentru IQ la identificarea celor înzestrați, deoarece riscăm să-i trecem cu vederea pe cei înzestrați creativ-productiv. Această
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
de celălalt tip. Înzestrarea școlară este convențională, legată de examene și de învățarea unor lecții, în vreme ce înzestrarea creativ-productivă e nașterea de idei creative. Persoanele care au un tip de înzestrare se deosebesc, adesea, de persoanele ce au celălalt tip de înzestrare. Prin urmare, trebuie să fim foarte atenți atunci când folosim testele convenționale pentru IQ la identificarea celor înzestrați, deoarece riscăm să-i trecem cu vederea pe cei înzestrați creativ-productiv. Această idee este prezentată pe larg mai departe, în secțiunea despre creativitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
cumulate, media a fost de 0,20.” (Torrance, 1975, p. 287) El a subliniat concluzia că, „indiferent ce test de IQ alegem, ar fi excluși 70% dintre cei mai creativi copii dacă s-ar folosi doar IQ-ul pentru identificarea înzestrării” (Torrance, 1963, p. 182). Efectele exersării Recent, unii cercetători au sugerat că creativitatea și inteligența pot fi complet diferite din cauza efectelor exersării (Ericsson, 1996; Ericsson și Faivre, 1988; Ericsson, Krampe și Tesch-Römer, 1993). Conform acestei concepții, înalta calificare de orice
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ale persoanelor creative au fost studiate intens, le voi prezenta rapid și fără să le pot arăta toate meritele. Talentul sau capacitatea înnăscută se referă la faptul că este mai ușor să fii creativ dacă te-ai născut cu o înzestrare fizică adecvată, care te ajută să stăpânești tehnicile din domeniul respectiv. Marii muzicieni par să fie încă din primii ani de viață neobișnuit de sensibili la sunete, iar artiștii plastici se arată sensibili la culori, lumină și forme înainte de a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
mai puțin de perpetuarea „românului viabil și sănătos”. Valoarea biologică a femeilor, demonstrează analiza Mariei Bucur, era preponderent dată de apartenența lor de clasă. Fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților fiindcă se nășteau cu alte Înzestrări naturale și fiindcă aveau alte roluri ca „rotiță a marelui tot” (Moldovan susține acest lucru). Sistemul de educație trebuie polarizat În privința rolurilor de gen. Ele se nasc, În viziunea eugeniștilor și a altor vaste categorii de misogini, cu Înzestrări slabe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
alte Înzestrări naturale și fiindcă aveau alte roluri ca „rotiță a marelui tot” (Moldovan susține acest lucru). Sistemul de educație trebuie polarizat În privința rolurilor de gen. Ele se nasc, În viziunea eugeniștilor și a altor vaste categorii de misogini, cu Înzestrări slabe pentru gândirea analitică. În cazul În care unele au, prin excepție, o astfel de inteligență Înalt dezvoltată, ele sunt biologic anormale. În anormalitatea lor, ajung să decidă, de exemplu, să nu se mărite sau să nu aibă copii, să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În primul rând, a contribuit esențial la schimbarea centrului de greutate al programelor de Îmbunătățire a „capitalului uman”, de la problemele sociale majore, precum asigurarea hranei adecvate, a locuinței și a accesului la educație pentru persoanele dezavantajate economic, Înspre indivizi și Înzestrarea lor genetică. Din cauza acestor schimbări de perspectivă, numeroși adepți ai eugeniei au ajuns să identifice progresul cu exercitarea controlului asupra reproducerii și, implicit, asupra alegerii partenerilor de viață, asupra accesului la mijloacele contraceptive și chiar asupra capacității de a da
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
mai bine individualizat și mai bine diferențiat de selecție a studenților, astfel Încât talentele individuale ale fiecăruia să fie mai bine folosite. Propunerea sa ridica, În primul rând, problema selecției elevilor și a mijloacelor de a stimula dezvoltarea mai eficientă a Înzestrărilor lor naturale, o problemă pe care Moldovan și adepții săi au tratat-o În mod explicit. Criterii eugenice de selecție: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gentc "Criterii eugenice de selecție \: inteligență vs. etnie, clasă și identitate de gen
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
e un construct cultural și social, numeroși intelectuali și practicanți de profesii cu un nivel superior de educație și-au Însușit noua perspectivă, ce suprapunea superioritatea intelectuală, transmisă ereditar, cu identitatea de clasă. Concluzia că indivizii cu cea mai bună Înzestrare intelectuală ereditară aparțin claselor superioare ridica Însă o problemă importantă pentru mișcarea eugenistă din România, În special pentru grupul din Transilvania, din jurul lui Moldovan. Dacă această concluzie era adevărată, atunci implicația logică era că maghiarii și germanii din Transilvania, care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și a aptitudinilor specifice. În Biopolitica, Moldovan afirmase cu tărie că fetele trebuiau să primească o educație diferită de cea a băieților, nu doar pentru că trebuiau să se pregătească pentru roluri sociale specifice femeilor, ci și din cauză că se nășteau cu Înzestrări intelectuale și vocaționale diferite de alte băieților 29. Opinia lui Moldovan era susținută de numeroși alți adepți ai eugeniei. Ovidiu Comșia, dezvoltând o discuție detaliată a relațiilor de gen, afirma că, „Pe lângă diferențele biologice inerente individului, vin În cumpănă și
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ce Însemna aplicarea principiilor eugenice la restructurarea procesului de educație a condus la introducerea În școli și universități a unui proces de selecție a elevilor și studenților În funcție de capacitățile lor Înnăscute și la organizarea sistemului de educație astfel Încât să reflecte Înzestrările genetice ale beneficiarilor săi. Reformele eugeniste În domeniul educației au Încercat să consolideze unele inegalități pe care eugeniștii le percepeau ca reprezentând ierarhia naturală a claselor sau diferențele biologice Înnăscute Între bărbați și femei sau Între diferite grupuri etnice. În afară de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
1927, pp. 16-18. 75. Veturia Manuilă, „Studiul a 100 de delincvenți minori din penitenciarul Văcărești”, Asistența Socială, vol. 5, nr. 1, 1936, pp. 14-32. 76. Iordache Făcăoaru, Devalorizarea patrimoniului ereditar Într-o familie de intelectuali, București, 1938; și „Pagina eugenică. Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Cazul familiei Kallikak era un exemplu celebru În cercetările, publicațiile și manualele eugenice, popularizat de autorii eugeniști din Statele Unite ca un model arhetipic pentru felul În care
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
lor pentru societate și stat”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 5-7, mai-iunie 1936, pp. 214-221. Făcăoaru, Iordache, „Introducerea eugeniei În Învățământul german”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 7, nr. 8-10, august-octombrie 1936, pp. 270-277. Făcăoaru, Iordache, „Pagina eugenică: Înzestrarea inferioară ca fenomen ereditar”, Transilvania, vol. 68, nr. 2, martie-aprilie 1937, pp. 116-117. Făcăoaru, Iordache, „Compoziția rasială la români, săcui și unguri”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 8, nr. 4-5, aprilie-mai 1937, pp. 124-142. Făcăoaru, Iordache, „Pagina eugenică: Selecțiunea socială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În timpul Războiului de o Sută de Ani, scrie ea, „observăm cum valoarea războinică este răsplătită prin ridicarea claselor inferioare înspre clasele superioare” (Kolabinska, 1912, p. 30). În perioada Cruciadelor, „asistăm în orice moment la promovarea în rândul cavalerilor și la înzestrarea cu pământuri a unor războinici proveniți din rândurile iobăgimii” (ibidem, p. 32). În secolul XX, după ce a demonstrat influența crescândă a militarilor în „elita puterii” americane, Charles Wright Mills leagă această evoluție mai întâi de cerințele celui de-al doilea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu „sufletul”, cu atît el Își pierde din materialitate. * „Cea mai mare minune e să crezi că poți face una. Restul e foarte ușor.” (N Iorga) Bineînțeles, sîntem În fața unei ușoare exagerări, pentru că realizarea unor lucruri excepționale pretinde și o Înzestrare psihică pe măsură, Însă este adevărat că Înseși „talentele” au nevoie de o Încredere În ele Însele, pentru a se exprima la cotele cele mai Înalte. * „Dacă aștepți prea multă vreme realizarea unei dorințe, riști atunci cînd ea ți s-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
lucru. Și invers: lucrul rîvnit este considerat mai valoros, decît altele similare, pe care deja le deținem. * „Cel deștept nu comite prostii neînsemnate.” (J.W. Goethe) Probabil, pentru faptul că la un astfel de om așteptările sînt Întotdeauna pe măsura Înzestrării lui. * „Pentru a iubi pe oameni, trebuie din cînd În cînd să-i părăsim.” (G. Papini) Altfel, relațiile riscă să degenereze În familiarism adică Într-o formă de intimitate neprincipială, cînd nu se mai poate face distincția necesară Între defecte
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
a libertății, a raportului dintre determinismul divin, preștiința lui Dumnezeu și îin)existența liberului arbitru. Argumentația nu este lipsită de însuflețire, este subtilă, dialectica impresionează, recunoaștem în ea forța intelectuală a lui Valla. Or, el nu face risipă de această înzestrare, cu excepția momentului când conchide asupra necesității de a renunța la întrebările fără răspunsuri omenește posibile, dat fiind că numai credința și încrederea cea mai curată și mai simplă permit avansarea unei soluții acceptabile. Filosoful își demonstrează forța de șoc conceptuală
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]