3,158 matches
-
expunerea profesorului poate fi activă, dacă ea se vrea un răspuns la o problemă schițată la începutul orei. Asemenea lecții pot fi un model de gândire foarte important pentru elevi. În încheiere la problemele educării gândirii, să adăugăm o observație: școlarii depun eforturi pentru a fi evaluați pozitiv, pentru a promova o școală. Încât ei se pregătesc pentru ceea ce li se cere. Chiar dacă folosim din plin problematizarea și munca pe grupe, rezultatele nu vor fi importante, dacă profesorul va continua să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
știe că, dacă nu promovezi (pe merit) cele 8 sau 9 clase obligatorii, nu poți obține nici o slujbă. Și atunci există un pericol iminent pentru cei leneși. Acest minim de îngrijorare este necesar pentru a putea lupta cu nepăsarea unor școlari, alimentată și de indiferența familiilor respective. 4. Ambiția, dorința de a fi printre primii, este și ea un stimulent în unele cazuri. Asistăm, cu amuzament, cum, uneori, în clasele mici, numeroși elevi se agită, ridicând mâna ca să răspundă ei la
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe aceia pe care îi stimează. Emoțiile se pot transmite și prin limbaj, și prin povestire. Copiii imită și profesorii cu prestigiu: când profesorul de istorie povestește cu însuflețire și admirație lupta de la Podu Înalt, emoția li se transmite și școlarilor. Desigur, aceste sugestii și acte de imitație nu duc imediat la formarea de sentimente. Copiii nu devin patrioți, doar pentru că au audiat câteva lecții de istorie, dar un interes pentru trecutul patriei se poate contura. Așadar, treptat, exemplele din jur
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dacă sunt bine organizate și duc la succese îmbucurătoare pentru copiii participanți. b. Dacă activitățile menționate creează posibilitatea unor „combinări afective”, transferul este influent mai ales cu prilejul recompenselor, satisfacțiilor. Recompensa meritată este un factor deosebit de stimulator, satisfacția succesului dinamizează școlarul pentru a obține și alte rezultate bune; ea se transferă, treptat, și asupra disciplinei unde el a excelat. Un elev poate învăța la un obiect care nu-l interesează dintr-un sentiment al datoriei, dar bunele rezultate pot avea ca
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
realizarea unui progres intelectual și fiindcă atunci activitatea din școală e privită ca importantă, devenind sursă de strădanii zilnice, dar și de adevărate satisfacții. Profesorul trebuie să aibă grijă să gradeze exigențele. El trebuie să propună sarcini pe care majoritatea școlarilor să le poată realiza în cadrul unui studiu concentrat. După familiarizarea cu o problemă vor fi ridicate altele mai grele. Dificultatea unei munci depinde și de felul cum e privită de individ. Mark Twain observa că a înregistra hârtii într-un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ascultat cu încordare. Secretul succesului său stătea în faptul că punea tot interesul său în problemele biologice prezentate, interes care se comunica elevilor și făcea ca ora să treacă pe nesimțite. e. Cu aceasta am subliniat factorul esențial al educării școlarilor: personalitatea profesorului. Profesorul trebuie să aibă o mare autoritate care se impune prin deplina sa competență profesională și tact pedagogic. Atunci el devine un model pentru copii. Ei vor tinde să-i imite atitudinile, opiniile. Profesorul organizează și conduce lecția
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
avânt aspirațiilor. Un asemenea profesor rămâne întreaga viață o icoană vie în mintea discipolilor. Dimpotrivă, e de plâns situația când profesorul are mentalitate de magazioner: el vine în clasă și înregistrează în catalog cantitatea de cunoștințe memorată de mai mulți școlari, apoi le predă repede noile cunoștințe, după care pleacă la altă clasă (altă „sucursală”). Formalismul în munca didactică, indiferența față de materia expusă nu fac decât să genereze o mare plictiseală în sufletul copiilor. Munca profesorului nu dă rezultate decât atunci când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Există o relație între combinarea afectivă și transferul afectiv? 7. Ce fenomene intervin în activitatea pe grupe, făcând să se înfiripe sentimente superioare în psihicul participanților? 8. Ce trebuie să urmărească profesorul pentru a asigura cristalizarea de sentimente superioare la școlari? Capitolul XIItc "Capitolul XII" Eșecul la învățătură și prevenirea luitc " E[ecul la înv\ț\tur\ [i prevenirea lui" Tiberiu Rudictc "Tiberiu Rudic\" 1. Noțiunea de „eșec școlar”tc "1. Noțiunea de „e[ec [colar”" Frecvența cu care se produce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
reviste elaborate pe tema reproducerii cercetărilor și lucrărilor experimentale. Una dintre metodele de elaborare este utilizată relativ frecvent în cercetările creativității și constă în aplicarea unei tehnici specifice la eșantion nou din populație. Cercetările experimentale au folosit eșantioane formate din școlari de vărste mici (Hennessey, 1989; Okuda, Runco și Berger, 1991; Runco, 1986; Runco și Pezdek, 1984), elevi de liceu (Smith et al., 1990), manageri (Basadur, 1994; Runco și Basadur, 1993), persoane de vârste înaintate (Wikstrom, Ekvall și Sandstrom, 1994)6
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
parte fără nici o reacție critică din partea celor care predau manualele și cu atât mai mult din partea elevilor. Deja la mijlocul anilor ’30, directivele Ministerului Instrucțiunii cu privire la predarea biologiei și igienei reafirmau semnificația acestor discipline ca „Preocupări de căpetenie ale Învățătorilor și școlarilor. Păstrarea sănătății, fortificarea corpului, au cea mai strânsă legătură cu viitorul Patriei, care cere plugari și muncitori sănătoși si robuști, intelectuali sănătoși, soldați voinici și ageri”84. Implicațiile directe și mijloacele specifice de realizare a acestui obiectiv nu erau precizate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
comunicarea cu copilul. I se poate vorbi despre primele măsuri de ajutor și despre regulile esențiale de igienă. Se pot aborda în discuții probleme grave cum ar fi: cancerul, SIDA, dându-li-se explicații simple adecvate vârstei (Dumitrașcu, 2006). La școlarul mic, 6-10 ani, sfera interesului acestuia este larg îmbogățită de contactul cu școala, cu colegii de școală, de scris și citit - ce le deschide accesul spre alte surse de informare. Este perioada în care se formează deprinderi și comportamente, unii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
comun) nu este și cale de transmitere a acestui virus. Tot acum, sentimente noi și chiar contradictorii sunt încercate de copil. Teama, chiar frica, rușinea sunt sentimente ce sunt descoperite de copil, în urma propriilor experiențe reușite sau nereușite (Dumitrașcu, 2006). Școlarul mare, 10-14 ani, reprezintă vârsta celor mai dramatice transformări din viața copilului: transformări fizice și psihice. Este vârsta primelor prietenii, a primelor deziluzii sau a primelor momente penibile. Fiecare dintre aceste momente este o lecție de viață, pe care copilul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
intelectuale și sociale precum și dezvoltarea fizică. Pentru activitate am folosit următoarele materiale: glob pământesc, cartonașe cu numele lunilor anului, coronițe de hartie cu numele copilului, lumânări ornamentale. În centrul cercului format din copii, am așezat o lumânare reprezentând soarele iar școlarii au așezat în jurul lumânării cartonașele cu numele lunilor în ordinea lor firească. Copilul ,,sărbătorit”, ținând în mână globul pământesc,a făcut înconjurul ,,Soarelui” de un numar de ori corespunzător cu vârsta să, în timp ce educatoarea sau învățătoarea, după caz, a descris
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
și plastice „Fiecare generație încearcă o lectură determinată de un context cultural, astfel că profesorul (învățătorul) terbuie să devină din ce in ce mai mult catalizator care propune repere și nu modele de imitat[...]”(C. Gavrilă, M. Chirilă). Dezvoltarea gustului pentru lectură, îndrumarea lecturii școlarului mic sunt demersuri firești, consecințe ale adevărului ilustrat de sintagma: Literatura înseamnă cunoaștere, descoperire, participare afectiva. Având ca suport textul literar, îndrumătorul cercului de creație literară-plastică a urmărit că deziderate incitarea la lectură, dar mai ales dirijarea lecturii către interpretarea
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
ALBATROS, publicație apărută la Buzău, trimestrial, între octombrie 1991 și ianuarie 1993. Reluând, după șase decenii, revista „Lectura școlarului” (1931-1932), o inițiativă a Bibliotecii pentru copii a Buzăului, A. își propune să-i familiarizeze pe micii cititori și „creatori” cu literatura. Rubrici: „Cărți noi”, „Atelier”, „Prietenii bibliotecii”, „Și ei au fost copii”, „Remember”, „Cronica cenaclului”. Sunt prezente în paginile
ALBATROS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
pedagogice tradiționale. Practic, se dorește o scrutare pertinentă, din afara sistemului, care să fisureze monopolul deținut de acest sistem asupra imaginii de sine. Se evită vehicularea unor proiecte noi cu ajutorul unor noțiuni vechi, de pildă cele care delimitează palierele școlarizării: preșcolar/școlar, primar/secundar, preuniversitar/universitar, profesor/elev, activități școlare/extrașcolare etc. Propun În schimb abordări precum „Învățămîntul și privatizarea”, „Filosofia Învățămîntului actual”, „Școala autosuficientă”, „Educația de bază: o prioritate strategică uitată”, „Inegalitatea de șanse În educație”. Dacă problematica reformei și cea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Tribuna satelor”. Colaborează la „Dialog” (Germania), „Alergătorul de la Marathon” (Danemarca). Proza din Palatul primăverii și din celelalte cărți publicate de M. până în momentul plecării din țară este caracterizată de o atitudine convențional-educativă, abordând fie subiecte din viața școlii și a școlarilor, fie utilizând schema romanului de aventuri sau a celui istoric. Tributar vremii, Palatul primăverii se înscrie în categoria „basmului cult” prefabricat, simulacru de literatură și de ideologie politică, caracterizat prin reducționismul cerut de acest tip de texte propagandistice. M. face
MANUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287998_a_289327]
-
iar compoziția rezistă, în ansamblu, prin atmosfera tensionată sub semnul căreia se desfășoară acțiunea. Romanul În cătunul îndepărtat, pregătit pentru publicare în 1959, a rămas în manuscris. J. a făcut câteva încercări dramatice: Biletul de loterie, piesă de teatru pentru școlari și săteni (1939), și Furtună în sat (1947). SCRIERI: Normaliștii, Bolgrad, 1933; ed. îngr. Constatin Mohanu, București, 1984; Vitrina cu păpuși de porțelan, Bolgrad, 1934; Pământul ispitelor-Delta, București, [1935]; Învățătorii, București, 1935; Revizori și inspectori (în colaborare cu V. Munteanu
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
pe care o predau profesorii mei, contactul acesta direct și bulversant, aș spune că este o informație care vine Într-un mod neașteptat, diferit față de acea memorie minusculă pe care o conservăm de la 9-10 ani - până la revoluție - de preșcolari și școlari care vedeau Într-un anumit fel, omagial sau fericit, să spunem, lucrurile. E o informație incomodă, problematică și care a trezit În persoana mea o reacție de incredulitate, de respingere, o reacție sensibilă care mergea pe partea negativă: nu poate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
etc., H. este, în fond, un eseist modern, cumpătat în polemica de idei, preocupat de exactitatea informațiilor și de claritatea stilului, erudit până aproape de pedanterie, dar urmărind mereu să instruiască și să educe. Primele sale scrieri se adresau cu precădere școlarilor fie în sensul tradițional educativ („balada eroică” Horea, 1974), fie oferindu-le un model al formării și maturizării în vârtejul evenimentelor istorice (romanul Sfârșitul vacanței, 1960), totul realizat cu un spirit larg-imaginativ și cu un cert talent de povestitor modern
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
sui-generis (naratorul își abordează dezinvolt cititorii, se „dedublează”, schimbă, ușor amuzat, destinele personajelor, anticipând derularea acțiunii, se laudă în glumă, își face spăsit autocritica), abilitate care încurajează, pe anumite porțiuni, lectura. Alte cărticele, în versuri sau în proză, sunt pentru școlarii mici și preșcolari (Rici-rici, 1948, Lacul cu rațe, 1951, Dacă numeri pân-la zece..., 1953, Ursul, 1954). Extazul, în nota festivismelor de comandă ale vremii, constituie dominanta reportajului de călătorie De la Tian-Șan la munții de jasp...(1958). Uimit de „belșugul” care
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
practică în continuare acte de ajutorare; încrederea interpersonală apare, de asemenea, asociată comportamentelor prosociale, indivizii cu un scor mare la itemii ce identifică această trăsătură ajutându-și în mai mare măsură semenii decât cei ce manifestă neîncredere; în special la școlari, comportamentul prosocial este corelat pozitiv cu „a fi prietenoși” și apare în asociație negativă cu agresivitatea și instabilitatea emoțională. Cercetările pe această temă au arătat încă o dată însemnătatea, pentru predipoziția altruistică, a formării la copii, încă de mici, a sociabilității
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din Casa Culturii Poporului (1922), la ministerele Cultelor, al Educației și Învățământului, în fine, la Casa Școalelor, unde între 1932 și 1940 (când se pensionează) este consilier literar. Din 1918 a practicat și avocatura. L. publică versuri patriotice în „Revista școlarilor”, anecdote și scurte povestiri în revista „Satul” (Teișani-Prahova), însă debutul propriu-zis are loc în 1905, la revista „România ilustrată” (unde este redactor, bucurându-se de încrederea profesorului Em. Grigorovitza), cu schița Brezaia. Peste puțină vreme îi apare în „Viața literară
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
și dezvoltat de-a lungul unei axe activ-pasiv. Aceste două atribute oferă o combinatorică în raport cu emițătorul sau receptorul, conducând la patru situații: 1. Cazul transmițător activ-receptor pasiv (situație cunoscută drept modelul transferului intenționat de informație) își regăsește exemplificarea elocventă în cadrul școlar tradițional. Astfel, într-un învățământ de sorginte expozitivă consemnăm implicarea cadrului didactic și neimplicarea elevilor/studenților, procesul instructiv-educativ desfășurându-se ca act de comunicare unidirecțională; un asemenea model se bazează pe eficiența transmițătorului pentru a întreține procesul de comunicare; 2
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vorbi despre ceea ce literatura de specialitate denumește „profeția autoîmplinită”, definită drept tendința expectațiilor noastre de a evoca un comportament care confirmă expectațiile. William Crano și Phyllis Mellon (apud Myers, 1990, pp. 124-125) au efectuat un studiu pe 4.300 de școlari britanici, care a arătat că așteptările cadrelor didactice sunt cauze ale performanțelor elevilor; astfel, evaluările înalte sunt urmate într-o proporție mult mai ridicată de performanță școlară decât este urmată performanța școlară de evaluări înalte. Iată de ce fenomenul profeției autoîmplinite
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]