1,046 matches
-
necesitatea de a fi asumată de toate formulele organizatorice viitoare ca un factor asigurător al unui cadru deja impus de experiență. SELECȚII BIBLIOGRAFICE 1. Adamescu D., Descântece 1892, Șezătoarea, p. 5883. 2. Adameșteanu M.T., Medicină populară și descântece, 1901, Rev. Șezătoarea, p. 92, 100, 88, 149. 3. Aderea A., Descântece de deochiu, 1923, Izvorașul, nr. 910, p. 8. 4. Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Aderea A., Descântece, 1937, Rev. Izvorașul p. 68, nr. 2, p. 102, nr. 3. 5. Aderea A., Descântece de najit (durere de măsele), 1938, Rev. Izvorașul, anul XVII, ian. 1938, nr. 1., p. 30. 6. Aldea I.R., Descântece, 1923, Rev. Șezătoarea, p. 40. 7. Alexa D., Descântece pentru a face borșul, 1929, Rev. Frângurele III, IV, 17. 8. Alexandrescu V. sau V.R. Ureche, Coliba Măriucăi, 1855. 9. Alexandrescu Vasile, Poezii populare, 1852, Balade, ediția I, 1852, ediția II, 1853, ediția 1866
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
1894, Rev. Farmaciei, nr. 7, p. 1112. 11. Alexandrescu C-tin, Descântece de speriat, 1928, Rev. Frângurele, an II, nr. 1415. 12 Alexie Dr. C., Texte de literatură populară română, 1899, Budapesta, Ed. Autorului. 13. Anastasiu loan, Descântece, 1922, Rev. Șezătoarea, 51. 14. Angelescu G., Curs de medicină populară, 1884, Analele medicale române, an IV, 1884, p. 115-118 și 150-152. 15. Anghel C-tin, Manuscris din 1824 (din Iași), Colecția de rețele grecești, latinești și românești. Se află în Biblioteca Acad.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
diverse, desfășoară o intensă activitate literară nu numai în oraș. În timpul liber, alături de Vlahuță și Tutoveanu, alți discipoli și admiratori a ceea ce era Academia bârlădeană, o mișcare culturală ce devenise de masă, iau parte la excursii de agrement și la șezători literare cu caracter patriotic în localitățile rurale din prejma Bârladului, la Epureni, Crâng, Pochidia, Adam. Într-o fotografie, la „Dealu Mare”, în tovărășia fraților Nițulescu, Toma Chiricuță, G. Tutoveanu, Ruxandra și Alexandru Vlahuță, autorul Poemelor cu îngeri de mai târziu
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
expun, nu sunt piesă de muzeu. Nu vreau să-mi etalez rănile, pentru că fiecare poezie este o rană a mea. Sunt prea multe și prea dureroase pentru a le arăta și altora...Nu iubesc nici un fel de spectacol. Sunt împotriva șezătorii, a războiului, și pentru singurătate, a răspuns el insistențelor lui Virgil Carionopol, când l-a invitat să ia parte la o serie de șezători literare, organizate în țară. — S-au revărsat haznalele!, a răspuns trimișilor noului regim politic și administrativ
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
prea dureroase pentru a le arăta și altora...Nu iubesc nici un fel de spectacol. Sunt împotriva șezătorii, a războiului, și pentru singurătate, a răspuns el insistențelor lui Virgil Carionopol, când l-a invitat să ia parte la o serie de șezători literare, organizate în țară. — S-au revărsat haznalele!, a răspuns trimișilor noului regim politic și administrativ când i-a solicitat colaborarea 102 la o revistă, spune Mihail Constantinescu, un prieten al său. Fără a se declara fățiș împotriva regimului, el
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
citează opiniile lui Paul Sébillot, A. Gittèe, Weinhold, Ov. Densușianu, Romul Vuia, A.Van Gennep). În continuare se ocupă de înțelesul cuvântului „popor” în folclor, metoda de culegere și clasificare a materialelor (Paul Sèbillot, Hoffmann - Krayer, chestionarul întocmit de revista „Șezătoarea” după cel al lui P. Sébillot, „chestionarul folcloristic” întocmit de Gh. D. Mugur și dr. V. Voiculescu (p.410). Curente și direcții literare Romantismul. Curent literar fixat între anii 18211866, dar vârstele romantismului merg și către 1830-1883 și chiar după
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
254/1910, fila 2). Deși păstra o statornică dragoste locului natal, Gane vinde casa din Fălticeni (în care tatăl său se mutase la 1843) lui Artur Gorovei, rudă a sa. În această casă va apare până în 1925 revista de folclor Șezătoarea. În orașul natal al scriitorului ia ființă, din inițiativa lui Leon Băncilă, societatea corală "Nicu Gane", al cărei președinte va fi mai târziu Mihail Sadoveanu (cf. Artur Gorovei, Folticenii, Fălticeni, 1938, pp. 214-215). 1912. Colaborare sporadică la Flacăra, condusă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pe bară“ sau „pe huțuțuie“ și unde ne luptam ocazional pentru supremația câte unei zone, cam ca niște minigăști de cartier de astăzi (în războaiele astea eu luptam ilicit, fiind adesea trimisă rușinos la mine acasă). Mama nu participa la șezătorile femeilor de la bloc, pentru că nu voia să uzurpe un spațiu care nu era „al ei“. Mi-am dat seama destul de devreme că mama nu e o femeie ca toate celelalte și că nu o vedeam astfel numai pentru că eram unica
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
Napoleon plecase în neinspirata sa campanie rusă, că acesta, după ce «l-a bătut fain frumos» pe împăratul Austriei va trece și pe aici în drumul său și va face ordine, iar lor le va face dreptate. Cântau atunci iobagii la șezătorile și la petrecerile lor: «Vine Bonaparte, să ne facă parte». Tineretul studios al acelor vremuri ce-și desăvârșea pregătirea pentru viață în marile capitale ale Europei au adus și în provinciile românești acel suflu proaspăt ce plutea în întreaga Europă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cele mai recente sau mai răsunătoare, făceau schimb de modele și de experiențe dobândite în efectuarea lucrului de mână. Erau niște vizite reciproce de lucru utile în plan gospodăresc și reconfortante psihic. Pentru flăcăi și fete se organizau așa numitele șezători, un fel de reuniuni meșteșugăresc-distractive. La o gospodărie cu fete de măritat se adunau adolescente și tineri căutători de mirese pentru a petrece împreună o bună parte din nopțile lungi de toamnă-iarnă. Tinerele își luau de lucru fie să împletească
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
mai plăcut pe fondul cântecelor îngânate în grup sau solo, al ghicitorilor, snoavelor sau povestirilor spuse cu meșteșug și har de băieți. Reprizele de dans, susținute de melodiile în vogă produse de un patefon răgușit întregeau buna dispoziție și farmecul șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii furau câte o sărutare codanelor ale căror inimi doreau să le cucerească. Spre miezul nopții, întâlnirea se încheia într-o atmosferă de voie bună cu stabilirea locului viitoarei șezători
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
șezătorilor. Băieții mai îndrăzneți și cu intenții de a pune capăt holteirii furau câte o sărutare codanelor ale căror inimi doreau să le cucerească. Spre miezul nopții, întâlnirea se încheia într-o atmosferă de voie bună cu stabilirea locului viitoarei șezători. În șirul tradițiilor frumoase ale satului de altădată, Dumitru Dascălu include și claca - o formă de într-ajutorare prin muncă, având adânci rezonanțe etice și umane, la care participau persoane de diferite vârste, de la copilandri până la cele încărcate de ani
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
au făcut să reluăm legăturile noastre decât târziu de tot, acum câtva timp în urmă, într-o întâlnire întâmplătoare la Fundația Carol. Cordial și afectuos ca întotdeauna Zarifopol mi-a vorbit cu înduioșare de lucrurile trecute, de "Carmen Sylva", de șezătorile noastre artistice, de activitatea și de planurile noastre. Apoi, din nou firul s-a rupt. De astă dată pentru totdeauna. Sau, cine știe, poate pentru a fi reînnoit aiurea... A face portretul intim al unei ființe pe care am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
cum din nou susțin unii, fiecare este liber să picteze ceea ce dorește, în stilul lui și în viziunea proprie. De asemenea, pentru că am pomenit de diverse obiceiuri sau tradiții de la țară, apar în tablourile pictorilor naivi și nunți, înmormântări, sau șezători. Se mai pot vedea țărani la munca câmpului, la arat, la semănat, la coasă, la seceriș, sau seara la petreceri, la birt, în diverse ipostaze, care mai de care mai vesele. Am mai văzut de asemenea tăietori de lemne, pescari
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
evoluții și involuții ale artei naive sunt ciclice temporar, chiar dacă perioadele sunt inegale și mai lungi sau mai scurte, depinde de vremuri. Dar să mă întorc la arta naivă rurală și să reiau lumea satului ca sursă de inspirație. „La șezătoare” autor: Popovici Vasile În tabloul „La șezătoare”, al lui Vasile Popovici din Reșița, se pot vedea o serie de aspecte de la o șezătoare, se pot observa detalii foarte fine cum ar fi modelele inserate cu grijă de autor pe hainele
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
ciclice temporar, chiar dacă perioadele sunt inegale și mai lungi sau mai scurte, depinde de vremuri. Dar să mă întorc la arta naivă rurală și să reiau lumea satului ca sursă de inspirație. „La șezătoare” autor: Popovici Vasile În tabloul „La șezătoare”, al lui Vasile Popovici din Reșița, se pot vedea o serie de aspecte de la o șezătoare, se pot observa detalii foarte fine cum ar fi modelele inserate cu grijă de autor pe hainele personajelor, cruciulițe, tot felul de însemne, apoi
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
să mă întorc la arta naivă rurală și să reiau lumea satului ca sursă de inspirație. „La șezătoare” autor: Popovici Vasile În tabloul „La șezătoare”, al lui Vasile Popovici din Reșița, se pot vedea o serie de aspecte de la o șezătoare, se pot observa detalii foarte fine cum ar fi modelele inserate cu grijă de autor pe hainele personajelor, cruciulițe, tot felul de însemne, apoi pozițiile celor pictați în tablou, de exemplu un tânăr și o tânără care se îmbrățișează în
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
primele semne de viață, diferite specii de păsări, care mai de care mai viu colorate, ce zburau în diferite direcții jucând parcă vestitul joc al copilăriei, prinsa, fugărindu-se una pe cealaltă. Altele erau adunate în mici grupuri, formând mici șezători în care își povesteau peripețiile petrecute, unele, uneori, pentru a fi mai explicite, gesticulau din aripi, lăsând să se vadă frumusețea penajului. Apropiindu-ne ușor de ele, din cauza zgomotului scos de vapor și de gălăgia ce se auzea de pe vas
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
lânii sau cu bobinatul firelor, apoi o față veselă, sănătoasă, de fiică din popor, și tot așa. Persoanele discută însuflețite, dar nu auzi ce zic. Auzi, în schimb, vocea din off, careți spune că fetele de măritat se strâng la șezătoare în casa unei femei mai bătrâne ca să atragă atenția băieților din sat asupra lor. (Nu că asta făceau acum câteva sute de ani, ci se întâmplă chiar în zilele noastre, eventual în timp ce noi ne sorbim cafeaua și ne uităm, relaxați
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
tare, cu atât e mai bine, căci băieții la care se gândesc se vor aprinde de dorul lor și vor veni la ele negreșit. Din când în când, vocea comentatorului amuțește, iar fetele se pornesc să zică un cântec de șezătoare, pe care de data aceasta îl auzim și noi. La un moment dat, apar și băieții satului (probabil chemați de tăciunele tratat chimic), toți îmbrăcați în costume populare la fel și, desigur, dacice. Sunt însoțiți de câțiva lăutari. Fiecare se
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
iar pe cel superior la Liceul de băieți „Cuza Vodă”din Huși, absolvit în 1924. Cu o înclinație spre desen și pictură s-a remarcat prin expozițiile de la sfârșitul anului școlar și prin „caricaturile schițate în cretă, pe tablă, la șezătorile școlare ale liceului. Au făcut senzație caricaturile expuse de elevul Angheluță, la una din librăriile orașului din acel timp, reprezentând pe unii profesori ai școlii.” Este premiat că elev în 1921 în cadrul concursului „Tinerimea Română”din București. Urmează cursurile Academiei
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
simbolice În cultura tradițională românească, Editura Minerva, București, 1989 ; vezi și ediția În limba engleză a acestei cărți, la nota 519. 15. Alexiu Viciu, Colinde din Ardeal, București, 1914. 16. Materialuri folcloristice, culese de Gr.G. Tocilescu, București, 1900. 17. Revista Șezătoarea, vol. III, 1894, p. 29. 18. Pentru o bibliografie completă, vezi motivul Q 502.1 (The wandering Jew), În Stith Thompson, Motif-Index of Folk-Literature, Bloomington, 1975, vol. V, pp. 242-243. 19. Nicolae Cartojan, Cărțile populare În literatura română, vol. I
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Poliakov -, această interpretare demonstrează că amintirea persecuțiilor din vara anului 1096 nu dispăruse În Germania” (455, III, p. 299). 228. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric, Editura Minerva, București, 1979. 229. „Legende și superstiții despre țigani”, culese de Teodor Bălășel, În Șezătoarea, vol. I, nr. 7-8, 1892, p. 215, și, respectiv, „Superstiții”, culese de Mihai Lupescu, În Șezătoarea, vol. I, nr. 1, 1892, p. 18. 230. Pierre Bogatyrev, Actes magiques, rites et croyances en Russie subcarpathique, Paris, 1929. 231. Stelian Dumistrăcel, „Germanul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
III, p. 299). 228. Tache Papahagi, Mic dicționar folkloric, Editura Minerva, București, 1979. 229. „Legende și superstiții despre țigani”, culese de Teodor Bălășel, În Șezătoarea, vol. I, nr. 7-8, 1892, p. 215, și, respectiv, „Superstiții”, culese de Mihai Lupescu, În Șezătoarea, vol. I, nr. 1, 1892, p. 18. 230. Pierre Bogatyrev, Actes magiques, rites et croyances en Russie subcarpathique, Paris, 1929. 231. Stelian Dumistrăcel, „Germanul În mentalul rural românesc”, În volumul Identitate/Alteritate În spațiul cultural românesc, cule gere de studii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]