1,435 matches
-
ofițeri, că nici unul dintre ei nu-și spunea numele. Noi le spuneam caralii... Puteți să ne descrieți o zi de detenție? E greu... A fost totul foarte greu. În momentul când ne-au luat la anchetă ne-a scos cureaua, șireturile și, de atuncea până am ieșit, a fost crimă și pedeapsă. Nici un câine nu-l chinui cum ne-au chinuit pe noi. Zeama aia acră, arpacașul, terciul... E fără comentarii. Cai morți cu spanac cu tot, cartofi fierți, cojiți, necojiți
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi-a dat-o bunica de când eram mic. Și trebuia s-o declar la poartă, s-o las, dar n-am lăsat-o. Nu știu ce mi-a venit mie, sau am uitat, nu mai țin minte, că o aveam cu un șiret de pantof agățat. Și o țineam totdeauna asupra mea, n-o scoteam... În celulă, la camera 6, mi-aduc aminte că am stat și cu niște călugări catolici. Ei aflaseră că am crucea și când Își făceau rugăciunile Îmi cereau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
au băgat Într-o gheretă cât dulapul ăla, cu niște aerisitoare sus. Și-am stat acolo Închis până dimineața pe la șase... Nici la w.c. n-am fost. Și dimineață pe la șase s-a deschis ușa: „Hai!”. Atunci mi-au luat șireturile, mi-au luat cureaua, mi-au luat tot, o făcut un proces-verbal cu ce mi s-a luat și m-au băgat Într-o celulă unde eram singur. Și am stat singur În celulă, domne, o zi, două, trei, patru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
gardă a lor... Coridorul era foarte interesant făcut, deși era lung, avea o Întrerupere În formă de „U”. Și acolo era camera de gardă propriu-zis, și trebuia să treci prin această cameră... Mă duce acolo, Îmi dă cureaua, Îmi dă șireturile și zice: „Să știi că ești liber. Da’ tre’ să mergem la tovarășul ofițer, care Îți va da hârtia de eliberare”. Și m-a dus la etaj. Spre surpriza mea, acolo mă Întâlnesc cu un ofițer de Securitate, căruia Îi
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Am zis: „Bă, să nu mă-njuri!”. Căpitan el, căpitan io. Domne, au venit Încă vreo trei-patru ofițeri, am aflat numele lor la urmă: locotenentul-major Dan, locotenentul-major Mircea și locotenentul Burlacu. Au venit ăștia, mi-au luat cravata de la gât, șireturile de la pantofi, mi-a pus cătușele la mâini și m-au coborât pe nește scări... Dar când v-au trecut În rezervă și v-au arestat ce motiv au invocat? Ăăă..., păi, numai din anchetă am aflat pentru ce m-
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
greu prin poștă sau tren. Cu cele mai bune salutări și urări de la casă la casă. V. Tempeanu 19 Bft., 23 aug. 1971 Stimate și iubite domnule Dimitriu, Mulțumesc pentru c.p. ilustrată trimisă, din care am văzut, că 540 șiretul Vasile Toporan a apelat la prof. V. Tempeanu pentru Împrumutul de documente de la „Galerie”, fiind sigur că nu-l voi refuza. Din păcate, Dl. Tempeanu nu știa că ori de unde a Împrumutat ceva Ticu Toporaș, n-a mai dat Înapoi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Bucureștiul părea ruinat În frig și Întuneric, la mulți metri sub pământ. Sorin, Întins pe pat, mai era cu noi. Costum gri, cravata de catifea lată, violet, cum Îi plăcea. În picioare, pantofi maro, cu botul bont, copilăresc, strânși În șireturi albe. Palid. Supt. Parcă ațipise, parcă ne auzea. Vorbim despre el. Din bucătărie se aud vocile femeilor care se sfătuiesc asupra rețetei de colivă. Ca În cărțile lui... În volumul ultim de eseuri - pe care, prin grija prietenilor de la Editura
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
n-ar fi fost mocirla și „problema” noastră? Am Înțeles că se referea la Uniunea Scriitorilor, la faptul că eram totuși membrii acestei Uniuni. „Trebuia să-l ascult pe MRP, să nu intru... «Ce, vrei să te fotografieze ăștia de la șireturi la chelie?» Ar fi trebuit să Înțeleg mai bine ce vroia să spună.” S-a rotit, s-a apropiat, parcă, o fracțiune de pas. „Și noi am greșit, domnu’ Norman Manea... Trebuia să ne mobilizăm atunci o altă energie, nu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
venit în fața mea și mi-a încheiat nasturii. Când mi-a tras gluga pe cap, nasul meu s-a atins de fruntea ei netedă. Ce parfum plăcut! Se pare că i-a făcut plăcere complimentul. „Mulțumesc mult.“ Mi-a legat șireturile de la glugă până sub nas și mi-a pus ochelarii peste glugă. Arătam ca o mumie pregătită să înfrunte ploaia. A deschis apoi ușa dulapului din perete, m-a luat de mână și m-a împins înăuntru. A aprins lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mine. Cu pași mărunți. Cred cu toată convingerea că lumea cealaltă e dincolo de acest lac. Ești pregătit să plonjezi? Tot îți mai este frică? Am clătinat din cap fără să scot o vorbă. Umbra s-a aplecat să-și desfacă șireturile. Înghețăm dacă mai stăm mult aici, așa că hai să ne luăm avânt. Scoate-ți ghetele și ne prindem unul de altul prin curele. Nu ne servește la nimic dacă scapă doar unul dintre noi. Mi-am scos căciula primită de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a fost), s-a întâmplat în noaptea de 21 spre 22 dec). Casian Maria Spiridon își amintește că preț de 10 minute, cât a ajuns în fața complexului Super Copou, nu a aflat că Ceaușescu fugise . “Eram descheiat la pantofi, fără șireturi, (ce amănunt terifiant!) În dreptul librăriei m-am oprit mirat văzând pe cineva care devasta rafturile și rupea cărțile scrise de dictator și “Omagiile” L-am recunoscut pe George Pruteanu (actualul senator PNȚCD) cu care eram prieten . De la el am aflat
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
De aceea, eterna rivalitate dintre cele două animale (atestată încă de Aristotel, IX, 116, de fabule, de legendele arabe adunate în Cartea celor 1001 de nopți și mai ales de Roman de Renart, unde bietul Ysengrin este victima predilectă a șiretului Renart, care-i întinează până și onoarea de familist) se duce aici pe căi diplomatice; se confruntă doi mari șireți, două minți agere care știu să atace și să pareze, fără ca disputa lor să le pară celorlalți ceea ce este: o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
duceți la sediul Securității? S. Ț.: Cică să dau o declarație și "după aceea, sigur, te duci și-ți dai colocviul fără nicio problemă". Dar când am intrat acolo și am văzut că mă dezbracă complet și-mi iau cureaua, șireturile...! Dar n-am realizat încă dimensiunea reală a situației. Eu trăiam cu impresia că deocamdată nu voi mai pleca să dau colocviul, dar de ce anume nu-mi era clar. Ancheta. "Jocul vulpii", bătaia în doi și bătaia la cap C.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în gură. Spunea: Ia uitați-vă, mă, ce face Basmagian! Eu pot să-i înjur acum pe ăștia că m-au arestat?! Păi, dacă nu mă arestau eram mort până acum, atât de gras eram. Dacă mi se desfăcea un șiret la pantof nu mă puteam apleca. Dădeam un leu la vreun copil să mi-l lege. Eram odată în balcon, stăteam lejer îmbrăcat, eram în niște chiloți. Au trecut niște puști și unul dintre ei s-a oprit: "Nene!" "Ce
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
România și că am venit ilegal. Când a auzit ăla că am venit ilegal l-a apucat un chef de vorbă, că probabil se plictisise stând acolo în post. Eu abia mai stăteam în picioare. Pantofii mei se țineau în șireturi și bombeuri, pânza din care erau făcuți era ferfeniță, mai ales acolo unde talpa piciorului se îndoaie atunci când calci. Am mers atâta distanță pe jos și am mers pe terenuri accidentate și puțin accesibile... În fine, agentul ăla de poliție
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mers exact la Securitate. C. I.: Ați bănuit vreo clipă că veți fi arestați? S. M.: Nicio clipă! C. I.: Deci, a fost un șoc total, ați căzut. S. M.: Absolut! Ca musca în lapte. Aveam o pereche de cizme burger cu șiret, cum se purta pe vremea aceea, și subofițerul care ne-a primit în arest era un evreu, pe nume Leferman (am să-l țin minte până voi muri), și când am văzut că-mi rupe șireturile am leșinat. Că n-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de cizme burger cu șiret, cum se purta pe vremea aceea, și subofițerul care ne-a primit în arest era un evreu, pe nume Leferman (am să-l țin minte până voi muri), și când am văzut că-mi rupe șireturile am leșinat. Că n-am putut concepe: cum să vină cineva să-mi rupă șireturile? Și m-a udat acela cu niște apă, mi-am revenit și m-au băgat într-o celulă acolo. Era o cameră mică, eram vreo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a primit în arest era un evreu, pe nume Leferman (am să-l țin minte până voi muri), și când am văzut că-mi rupe șireturile am leșinat. Că n-am putut concepe: cum să vină cineva să-mi rupă șireturile? Și m-a udat acela cu niște apă, mi-am revenit și m-au băgat într-o celulă acolo. Era o cameră mică, eram vreo șase oameni, dintre care unul Bivolaru din Bivolari, Iași, era student și vreo doi pe
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Securitate m-au dus la București la anchetă. C. I.: Dar nu v-au arestat!? I. N.: Ba da, m-au arestat imediat. Cum am ajuns cu maiorul la Securitate m-au și arestat, mi-au luat efectele personale, centură, șireturi, ce mai aveam... tot. Și la trenul de 10:30, țin minte și acum, Iași-București. C. I.: Când v-au dus de la Iași la București v-au încătușat? I. N.: Da, cu cătușe la mână, iar în tren am stat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
băgat pe unul în celulă, era de pe la Huși. Eram numai eu cu el. L-am recunoscut imediat că nu este deținut: avea sandale și la sandale avea cataramele. C. I.: Sigur, că atunci când erați arestați vi se luau toate efectele: șireturi, curele, nasturi... D. B.: Bineînțeles! Nici nu mai țin minte dacă am avut curea, dar ăsta avea, culmea, cataramele la sandale! C. I.: Și nu a început să vă tragă de limbă? D. B.: Ba da! I-am spus toate rasele de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Mircești ca să profite toată viața ei de uzufruct, lăsând nuda proprietate nepoatelor sale, doamnei și domnișoarei Catargi. Acestea, în 1910, aveau să reclame că doamna Alecsandri, trecând peste drepturile ei de uzufructar, a tăiat o parte din pădurea de pe lunca Șiretului. Cine s-ar fi gândit oare că fermecătoarea pădure a Mirceștilor, cea care a dat atâtea meditații și operă poetică lui Alecsandri, va alimenta, vreodată, proza dosarelor de tribunal?, se întreba ziarul „Opinia" din Iași la 25 și 26 mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pastelul său „Lunca din Mircești" pe care îl încheie cu aceste strofe: Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al țării mele, Mândră ’n soare, dulce ’n umbră, tainică la foc de stele Ca grădinile Armidei ai un farmec răpitor Și Șiretul te încinge cu-al său braț desmierdător. Umbra ta răcoritoare, adormindă, parfumată. Sta aproape de lumină, prin poene tupilate. Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfloriți, Ea la sânul ei atrage călătorii fericiți. Și-i încântă, și-i îmbată, și-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Acest obicei de pe vremuri nu s-a mai păstrat în zilele noastre. După ce se triera grâul, el se strângea în saci, anume pentru curte. Înainte de a fi dus la moară, oamenii duceau grâul la spălat. Ei cărau sacii la malul Șiretului prin locurile pe unde veneau boerii să se scalde. Oamenii spălau grâul, îl întindeau apoi să se usuce, în timp ce Alecsandri cu musafirii săi se scăldau în Siret și făceau haz, lucru mare. Ei se scăldau, înotau și râdeau rămânând în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
6 martie 1898 a prezentat în parlament proiectul de lege „în chestia construirii unei linii ferate BârladBacău, pe valea Tutovei", linie ferată care avea să lege urbiile Bârladului, Vasluiului, Hușului și județelor lor cu județul Bacăului, de pe linia ferată a Șiretului care „n-ar avea decât circa 120 km dar ar uni cele două linii transversale Pașcani - Iași și Mărășești - Tecuci, care n-ar reclama mari cheltuieli, afară de cele pentru podul de pe râul Șiretului" (Cozmești n.n.). De numele lui Ion Popescu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu județul Bacăului, de pe linia ferată a Șiretului care „n-ar avea decât circa 120 km dar ar uni cele două linii transversale Pașcani - Iași și Mărășești - Tecuci, care n-ar reclama mari cheltuieli, afară de cele pentru podul de pe râul Șiretului" (Cozmești n.n.). De numele lui Ion Popescu este legată apariția în 1870 la Bârlad a primului ziar „Semănătorul" care a apărut timp de 6 ani și a cărui colecție realizată de I. Antonovici a fost dăruită completă Academiei Române, dar și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]