1,589 matches
-
apei, de unde-i văzuse ea când erau copii, și când alergau prin viață goi pușcă, de li se zărea deopotrivă ce-aveau și-n cuta sufletului, și-ntre picioare. Marietei îi era ciudă că nu putea ascunde nimic de Chira, știrba asta cu toane și c-o gură trăncănind fără încetare de câte toate, mai puțin de ce-ar fi vrut ea anume să afle. E drept că tot încerca s-o tragă de limbă pomenind de Rică, dar ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
o clepsidră prin îngusta porțiune în care pielea lor venea în contact; acolo, învârtită de neastâmpărul static al atingerii, o morișcă robace îi măcina lui contururile imaginii de sine și nervii. Orice mișcare antrenează imperceptibil altele, chiar prin intermediul unor angrenaje știrbe și lălâi, cu joc între piese cât hăul. În mintea băiatului începu iar să se depene melodia tânguitoare, compusă de el pentru el, ce-i punea ordonator pe note sufletul din împrăștierea-i cea de toate zilele: "Umblu noaptea prin
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
calculat pe 3,5 stânjeni într-o oră, cu plata progonului, câte 2 lei pe calul mare, funcție de numărul poștelor și depărtarea dintre ele. Deoarece prin Jurnalul Consiliului de miniștri din 21 februarie 1853, întocmit de fostul domn Barbu Dimitrie Știrbei și publicat prin Buletinul oficial nr. 11 din 16 martie 1853, se percepea „taxă de trecători" peste podurile și zăgazurile de pe proprietățile particulare, M. Kogălniceanu la 29 februarie 1864 cu ordinul nr. 5858 dispunea prefecților ca în fiecare district (județ
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cuza, Petre Mavrogheni ș.a., acordându-le nu numai importante dregătorii executive în justiție și administrație, ci și înalte ranguri boierești, care le asigura automat locul în protipendadă, iată o însușire particulară a voievodului moldav (absentă la omologul său muntean, Barbu Știrbei), dispus însuși a depăși îngustimea de vederi specifică funcției ocupate, dar și hotărât a-și "disciplina" colaboratorii, a le orienta energia și capacitățile în serviciul unui progres "măsurat", fără zguduiri, sub propria-i îndrumare și supraveghere. Numai că, mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a efectua lucrări topografice (de triangulare) pe teritoriul țării, prin mijlocirea propriilor ofițeri specialiști, gest motivat prin lipsa fondurilor bănești necesare pentru derularea acțiunii. Ulterior, el avea să-și facă un titlu de glorie din refuz, în timp ce acceptul lui Barbu Știrbei avea să fie aspru criticat, imediat după actul politic al Unirii Principatelor, de Ion C. Brătianu, nu atât pentru banii plătiți austriecilor în contul lucrărilor, cât mai ales pentru faptul că "a dat țara în mâna dușmanilor noștri, ca să câștige
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Grigorie 57 Sturza, C., vornic, 79 Sturza, G., vornic, 197 Suțu, Gheorghe 56, 57, 197 Suțu, Nicolae 20, 21, 30, 56, 57, 61, 62, 94, 142-144, 206 Szirmay, Paul 38 Șincai, Gheorghe 28 Șirmai (Szirmay), Paul 249 Ștefanovici (Miculi) 105 Știrbei, Barbu 28, 30 Șotropa, V. 13 Tausch, Joseph 242 Tăutul, Ionică 14 Thaer, Albrecht Daniel 239 Theile, J. C. 41, 244 Tisso 215 Tonșo, doctor, 215 Turcu, C. 36, 44, 63, 69, 83, 91, 136, 174 Ungureanu, Gh. 36, 80
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Eminescu pune În antiteză modul cum se gospodărea țara În timpul domniilor pământene În care boierii, deși aveau privilegii, prestau Îndatoriri administrativ obștești fără retribuție, prin urmare fără să afecteze bugetul țării. Așa se face că de exemplu În vremea lui Știrbei Vodă, excedentul bugetar era de aproape 5 milioane franci, iar excedentul din administrarea averii publice era de 28 milioane franci și conchide că așa cum se cuvine unui stat sărac, se administra eficient cu mijloace minime fără ca tagma boierească să-și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
Marian... Interese, interese, ambiții, ambiții și... posibilități. Trăiască berea, mititelul, pixul și fularul, dar mai ales pliculețul ! Știți însă paradoxul ? Nici un ales nu va avea vreun fel de responsabilități față de public. Tot la mâna președintelui de partid, tot cu personalitate știrbă, cu minciuni și amânări: ba, că nu el răspunde de colegiul cutare, ba, că va lua legătura cu primarul (hm, ce trafic de influență se poate face), ba, că, "reveniți la cabinetul parlamentar (dintr-un punct indecis) să vedem ce
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
putea fi faptul că întregul său demers nu era un program politic, ci doar o analiză critică la adresa situației constatate. Nu există nici întreprinderi industriale sau comerciale, nici mari capitaluri, nici datorie publică."43 Fără a aduce ceva nou, Barbu Știrbei își exprima și el prin Considerații asupra stării politice asupra Principatului Valahia, apărută la 1855, convingerea asupra adevăratei rațiuni a unei guvernări, și anume găsirea unui echilibru între diferitele curente existente la un moment dat la nivelul oricărei societăți 44
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
căruia era formulată o critică dură la adresa echipei ministeriale reprezenta o primă formă de contestare explicită a autorității domnitorului și de afirmare a opoziției unite. Documentul amintit, subscris, printre alții, de I.C. Brătianu, C.A. Rosetti, Ștefan Golescu, dr. Grigore Știrbei, D. Ghica, Gr.M. Sturdza, cuprindea multiple acuzații și viza diferite aspecte ale vieții politice. Primul dintre cei menționați, I.C. Brătianu, scria în ianuarie 1863 soției sale despre agitațiile din Camera Deputaților și despre un incident în care Cezar Boliac fusese
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
trecerea într-o nouă etapă a luptei împotriva lui Cuza. Cei care semnau prima declarație de intenție erau reprezentanți importanți ai mai multor grupări politice: Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, A. Panu, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei, iar din august 1865 li se vor alătura I. Bălăceanu, L. Catargiu, P. Mavrogheni, G. Mîrzescu, col. Haralambie, Al. Candiano-Popescu166. În interiorul coaliției, conservatorii considerau că necesitatea de a conferi o imagine populară abdicării forțate a lui Al.I. Cuza trebuia
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
deputați, hotărâți să acționeze împotriva șefului statului 203, contribuia serios la erodarea autorității domnitorului, iar semnarea unui acord în iunie 1865 de către Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C.N. Brăiloiu, Ion Ghica, A. Panu, Lascăr Catargiu, Grigore Sturdza, C.A. Rosetti, Gh. Știrbei ș.a. venea ca un fapt firesc. Documentul, invocând situația politică și geografică a țării, dar și programul "Partidei Naționale" din 1857, încerca să justifice acțiunea pe care semnatarii se angajau să o ducă pentru aducerea unui prinț străin pe tronul
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de către Puterile Garante, pe motiv că ar amenința suzeranitatea Porții asupra Principatelor, ar putea afecta-o și pe cea de-a doua. Dacă în perioada 1852-1855 apar numai 6 politograme în sensul amintit, cum ar fi cele ale lui Barbu Știrbei, N. Golescu și N. Crețulescu ce vorbeau de aducerea unor domni europeni, mai puțin din Austria și Rusia, după Congresul de la Paris apar 27 de politograme numai în 1857. Nu lipsit de importanță, și din perspectiva faptului că apare la
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
În acest sens, Grigore Alexandru Ghica scria un memoriu pe care-l trimitea chiar contelui Walewski. George Dim. Bibescu, fostul domn, pleda pentru aceleași idei în broșura Les Principautés Roumaines devant l'Europe semnând sub pseudonimul Sanejound 242, iar Barbu Știrbei vedea în formula politică amintită o barieră în calea tendințelor rusești de expansiune spre strâmtori 243. Unul dintre reprezentanții cei mai activi ai emigrației românești, I.C. Brătianu, deși era încă cu domiciliul forțat în casa de sănătate a doctorului Blanche
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în casa secretarului acestuia, îi permitea celui dintâi să capete convingerea că împăratul francez susținea ideea unui prinț străin la tronul Principatelor, dar și faptul că unul din cei care pleda în această direcție pe lângă șeful statului francez era Barbu Știrbei 245. Campania dusă de foștii revoluționari în perioada 1848-1856 aducea câteva rezultate palpabile, mai ales în rândul opiniei publice franceze. Un exemplu elocvent îl reprezintă Paul Bataillard, care considera drept unică alternativă posibilă pentru Principate unirea acestora sub un principe
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
misiunea să pregătească în exterior terenul în vederea detronării, I.C. Brătianu. După ce în cursul lunii decembrie 1865 se afla la Paris, vestea părăsirii tronului de către Alexandru Ioan Cuza îl găsea la Nissa, unde plecase pentru o întâlnire cu fostul domn Barbu Știrbei, consultat adesea în chestiuni politice. Dovadă a imaginii bune pe care o avea în rândurile tinerilor români aflați la studii în capitala Franței, dar și a recunoașterii de către aceștia a contribuției la evenimentul din 11 februarie era manifestația de simpatie
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se hotăra trimiterea la Paris a unei delegații formată din V. Boerescu și Gh. Costaforu (reprezentând Senatul), în timp ce deja amintitul Scarlat Fălcoianu primea acum un mandat cu același obiectiv, din partea Camerei Deputaților, pe care trebuia să-l îndeplinească alături de G. Știrbei 333. Datorită intermedierii realizate de familia de Galhau și a discuțiilor pe care aceeași d-nă Cornu le avusese cu I.C. Brătianu, acesta din urmă trimitea și el, tot pe 14 martie, o telegramă către executivul român în care anunța disponibilitatea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
structurate mai întâi în vara lui 1863 în jurul Societății Progresului din care făceau parte Anastasie Panu, George Mârzescu, Lascăr Catargiu, Gr. Sturdza la care se vor alătura Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei 451, lideri politici din toate regiunile țării exprima preocuparea complotiștilor de a arăta că există o preocupare foarte serioasă că mișcarea împotriva domnitorului să nu poată fi prezentată ca fiind una antiunionistă, în condițiile în care ea se dorea una
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
227 Sturdza, Dimitrie, 76, 161 Sturdza, Gr.M., 34, 43, 61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Gr.M., 34, 43, 61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131 Vlădoianu, B., 51 Voinescu, Ion, 31
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131 Vlădoianu, B., 51 Voinescu, Ion, 31 Voinescu, Scarlat, 191
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
care anticipează suprarealismul european în celebrele Cânturi ale lui Maldoror; scriitorul român are conștiința acută a faptului că sistemul de convenții al literaturii a intrat în criză și propune o altă reprezentare a actului scriiturii: „Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rară și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurubat sub bărbie și împrejmuit cu sârmă ghimpată...”(Algazy & Grummer); „Fuchs nu a fost făcut de mama sa... La început, când a luat ființă, nu a fost nici
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
el investește fantezie, patos, o forță reală a elocinței. Ca polemist, jurnalistul se ilustrează în replica pe care o dă, cu sarcasm și întărâtare, Domnilor Eliade și Tell (1850-1851), dar mai ales în cele trei epistole adresate domnitorului Barbu Dimitrie Știrbei. Întreprinzând o critică amplă a regimului, scrisorile acestea sunt o adevărată diatribă, folosind o gamă de mijloace din arsenalul pamfletului, de la apelul familiar, în bătaie de joc, la atacul dur, necruțător. Finețea și subtilitatea sunt însușiri mai rar valorificate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
o scrisoare a lui I.L. Caragiale către Lupu Kostache, privind punerea în scenă, în 1912, a Scrisorii pierdute, o alta, a lui Anton Naum, precum și Poeme în proză de Șt. Petică. Alți colaboratori: I. Valerian, Șt. Bălcești, G. Voevidca, Nadejda Știrbei, I. Vicol, Liviu Marian, Gr. Tăbăcaru. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287035_a_288364]
-
În exemplele de mai jos, voi sublinia substantivul care adună centripet celelalte cuvinte. „rece lama securii / uitată În colț” „Într-un pantof / cuibul mierlei” „niciun fluture / stârnit de vânt” „luna și o bufniță / la sfat de taină” „ornice Paul Garnier / știrbe de ace” „sperietoarea de ciori / străjer pe uitări” „În cutia cu monede / câteva frunze” „pe-o singură frunză / toată zăpada” „din ce În ce mai mari / urmele pisicii” „o floare fără nume / În gardul de spini” “cuibul berzei gol / pe-acoperișul surpat” “covata crăpată
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]