1,581 matches
-
trecerea într-o nouă etapă a luptei împotriva lui Cuza. Cei care semnau prima declarație de intenție erau reprezentanți importanți ai mai multor grupări politice: Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, A. Panu, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei, iar din august 1865 li se vor alătura I. Bălăceanu, L. Catargiu, P. Mavrogheni, G. Mîrzescu, col. Haralambie, Al. Candiano-Popescu166. În interiorul coaliției, conservatorii considerau că necesitatea de a conferi o imagine populară abdicării forțate a lui Al.I. Cuza trebuia
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
deputați, hotărâți să acționeze împotriva șefului statului 203, contribuia serios la erodarea autorității domnitorului, iar semnarea unui acord în iunie 1865 de către Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C.N. Brăiloiu, Ion Ghica, A. Panu, Lascăr Catargiu, Grigore Sturdza, C.A. Rosetti, Gh. Știrbei ș.a. venea ca un fapt firesc. Documentul, invocând situația politică și geografică a țării, dar și programul "Partidei Naționale" din 1857, încerca să justifice acțiunea pe care semnatarii se angajau să o ducă pentru aducerea unui prinț străin pe tronul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de către Puterile Garante, pe motiv că ar amenința suzeranitatea Porții asupra Principatelor, ar putea afecta-o și pe cea de-a doua. Dacă în perioada 1852-1855 apar numai 6 politograme în sensul amintit, cum ar fi cele ale lui Barbu Știrbei, N. Golescu și N. Crețulescu ce vorbeau de aducerea unor domni europeni, mai puțin din Austria și Rusia, după Congresul de la Paris apar 27 de politograme numai în 1857. Nu lipsit de importanță, și din perspectiva faptului că apare la
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
În acest sens, Grigore Alexandru Ghica scria un memoriu pe care-l trimitea chiar contelui Walewski. George Dim. Bibescu, fostul domn, pleda pentru aceleași idei în broșura Les Principautés Roumaines devant l'Europe semnând sub pseudonimul Sanejound 242, iar Barbu Știrbei vedea în formula politică amintită o barieră în calea tendințelor rusești de expansiune spre strâmtori 243. Unul dintre reprezentanții cei mai activi ai emigrației românești, I.C. Brătianu, deși era încă cu domiciliul forțat în casa de sănătate a doctorului Blanche
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în casa secretarului acestuia, îi permitea celui dintâi să capete convingerea că împăratul francez susținea ideea unui prinț străin la tronul Principatelor, dar și faptul că unul din cei care pleda în această direcție pe lângă șeful statului francez era Barbu Știrbei 245. Campania dusă de foștii revoluționari în perioada 1848-1856 aducea câteva rezultate palpabile, mai ales în rândul opiniei publice franceze. Un exemplu elocvent îl reprezintă Paul Bataillard, care considera drept unică alternativă posibilă pentru Principate unirea acestora sub un principe
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
misiunea să pregătească în exterior terenul în vederea detronării, I.C. Brătianu. După ce în cursul lunii decembrie 1865 se afla la Paris, vestea părăsirii tronului de către Alexandru Ioan Cuza îl găsea la Nissa, unde plecase pentru o întâlnire cu fostul domn Barbu Știrbei, consultat adesea în chestiuni politice. Dovadă a imaginii bune pe care o avea în rândurile tinerilor români aflați la studii în capitala Franței, dar și a recunoașterii de către aceștia a contribuției la evenimentul din 11 februarie era manifestația de simpatie
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
se hotăra trimiterea la Paris a unei delegații formată din V. Boerescu și Gh. Costaforu (reprezentând Senatul), în timp ce deja amintitul Scarlat Fălcoianu primea acum un mandat cu același obiectiv, din partea Camerei Deputaților, pe care trebuia să-l îndeplinească alături de G. Știrbei 333. Datorită intermedierii realizate de familia de Galhau și a discuțiilor pe care aceeași d-nă Cornu le avusese cu I.C. Brătianu, acesta din urmă trimitea și el, tot pe 14 martie, o telegramă către executivul român în care anunța disponibilitatea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
structurate mai întâi în vara lui 1863 în jurul Societății Progresului din care făceau parte Anastasie Panu, George Mârzescu, Lascăr Catargiu, Gr. Sturdza la care se vor alătura Grigore Brâncoveanu, I.C. Brătianu, C. Brăiloiu, D. Ghica, C.A. Rosetti și Gr. Știrbei 451, lideri politici din toate regiunile țării exprima preocuparea complotiștilor de a arăta că există o preocupare foarte serioasă că mișcarea împotriva domnitorului să nu poată fi prezentată ca fiind una antiunionistă, în condițiile în care ea se dorea una
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
227 Sturdza, Dimitrie, 76, 161 Sturdza, Gr.M., 34, 43, 61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Gr.M., 34, 43, 61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131 Vlădoianu, B., 51 Voinescu, Ion, 31
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
61 Sturdza, Mihail, 21, 24, 26, 46, 83, 170 Sturdza, P., 23 Suciu, Petre, 149, 154 Suțu, Nicolae, 49, 66, 77, 95, 99, 107 Sutzu, Constantin, 71 Ștefan cel Mare, 130 Știrbei, Barbu, 33, 84, 87, 97 Știrbei, Gh., 74 Știrbei, Grigore, 61 Tacu, D., 151, 160 Tăutul, Ionică, 25 Textier, Edmond, 87 Tillos, 103, 155 Tocqueville, 186 Vaillant, J.A., 87 Veisa, Teodor, 38 Vernescu, I.G., 54, 214 Vladimirescu, Tudor, 131 Vlădoianu, B., 51 Voinescu, Ion, 31 Voinescu, Scarlat, 191
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
bucată de pâine. Într-o seară, un chefliu s-a distrat sâcâind-o pe nefericita femeie ce dădea târcoale unei cafenele în care se aflau ofițeri, posibili clienți. A acostat-o, a insultat-o, spunându-i că este urâtă și știrbă. Ca să continue distracția, bețivanul i-a aruncat între umeri un bulgăre de zăpadă. Ea s-a apărat și, urlând de furie, l-a zgâriat și l-a lovit cu pumnii și cu picioarele. A apărut polițistul-inspector Javert care era la
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
se retraseră. Această clasă înțelesese puterea sa.“ (D. Bolintineanu, Doritorii nebuni) La 4 martie 1856, Grigore Alexandrescu îi scria lui Ion Ghica, împărtășindu-i ultimele noutăți din țară: „Te îndemn să cetești adresa prin care divanul obștesc recunoaște că prințul Știrbei este cel mai mare făcător de bine al țării. M. Băleanu, care iscălise petiția cătră Poartă împotriva domnului, a iscălit cel dintâi această adresă de mulțumire; de aceea în dumineca trecută s-a și hirotonisit ban mare. Bucuria lui a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
îndreptate“, într-un spirit nu scutit, mai târziu, de obiecții. Acțiunea începe sub domnia lui Bibescu (elogiat pentru aceasta de Gr. Alexandrescu: „Vechi monastiri ruinate / De tine renălțate / C-un zel stăruitor“) și va continua sub aceea a lui Barbu Știrbei. Arhitectul Johann Schlatter renovează acum bisericile Curtea-Veche, Antim, Radu-vodă, reface din temelii Bistrița, intervine simțitor la Tismana. Biserica de la Curtea Veche capătă ferestre înalte și largi, cu rame de piatră în tăietură neogotică. La Antim, deasupra intrării, apare o rozadă
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
eroilor din primul război mondial (sat Băița); - etnografie și foclor: muzeu sătesc din Băița, formație de fluierași (Băița-Tălmaciu), elemente tradiționale de port popular (Tălmăcel); - m. m.: “FÎntîna Împăratului” - ridicată În amintirea Întîlnirii dintre Franz Josef și domnitorul Țării Românești Barbu Știrbei În 1852; - Cabane: Valea Oltului și Prejba. - Pensiuni turistice : Poiana Soarelui, Barbasa Gheorghe, Casa Ștefania. TILIȘCA. - săpături arheologice: cetate dacică cu atelier monetar, - descoperire arheologică: cultura Wittenberg (cca 1200 ani Î.e.n.), - vestigi romane; - etnografie și folclor: expoziție muzeală permanentă V.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
față, lângă Georges, iar în spate, lângă cele două verișoare, era contele S. Georges a condus ca un nebun, ca de obicei, și cu toții au râs și au țipat la fiecare curbă mortală. Ne-am dus la unchiul meu, Dimitrie Știrbei, pentru prânz, casa lui fiind chiar lângă Câmpina. Locul e foarte plăcut, se numește Voila. Era ziua lui, iar toți țăranii au venit în grădină, să danseze pe muzică populară cântată la vioară, foarte agreabilă. Contelui S. i-au plăcut
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
40 Stendhal, pseudonimul lui Henri Beyle / 45, 55-56 Stere, Constantin / 49, 57 Stolberg, conte / 102, 104, 112, 117, 123 Stumm, Marie von / 140, 164, 166, 172, 179 Sturdza, Dimitrie A. / 49, 57 Sutherland, Christine / 9, 37 Suțu, Elena / 8 Ș Știrbei, Dimitrie / 113 Știrbey, Barbu, prinț / 57, 130 Știrbey, Nadeja, prințesă / 57, 60 T Taft, William Howard, președinte al SUA / 33 Trotter, domnișoara de / 123, 175, 179 V Văcărescu, Elena / 8, 37 Vigny, Alfred de / 47, 56 Villars, mareșal de / 96
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
exprimare publică, Ionuț Popa este ceea ce ne lipsește cel mai mult și care se cheamă, simplu, „un meseriaș“. Unul cu umor! Unul care ne furnizează cele mai suculente știri din Liga I Nume-De-Bere-La-Pet, ligă în care majoritatea râgâie cacofonic și știrb. DAMELE GAZETIERE Presa pentru ambele sexe Emilia CHISCOP Ca două specii diferite ce sunt, bărbații și femeile (a se citi și de la dreapta la stânga, pentru a nu le discrimina pe cele din urmăă își au revistele lor. Bărbații citesc „Maxx
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia și populația rurală și punerea în valoare a moștenirii rurale". Obiectivul: Îmbunătățirea accesului la servicii de bază pentru populația rurală. Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit Sediul Central București Str. Știrbei Vodă, nr. 43, sector 1, București Web: www.apdrp.ro 9. Legea nr. 34 /1998 , privind acordarea unor subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează unități de asistență socială www.mmuncii.ro 10. Legea 366
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
privință, în rapoartele lui Bois-le-Comte: Moșiile sunt aici scutite de dare. Am făcut de repețite ori boierilor o învinovățire, pentru îndărătnicia cu care au refuzat totdeauna să poarte o parte din sarcinile publice. Credeți - îmi zise într-o zi d. Știrbei - că, dacă am fi cetățeni ai unui stat, a cărui existență ne-ar oferi oareșcare garanție, ne-am găsi fericiți să plătim un astfel de folos prin jertfa celei mai însemnate părți a veniturilor noastre ? Dar cui am face, oare
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
două Puteri Protectoare. Era vederat că aceasta alegere rămăsese în mâna Rusiei. ... Dacă Rusia ar fi avut ca scop de căpetenie... să susțină și să dezvolte reformele fericite introduse de ea... se prezentau doi candidați... afară de rânduri față de ceilalți, d. Știrbei pentru Țara Românească și d. Alecu Ghica pentru Moldova. Dar Rusia cerea, înainte de toate, un devotament mai personal pentru cauza ei și garanții care să asigure menținerea influenței sale asupra persoanelor desemnate... ... În starea actuală a lucrurilor, rușii dispun, de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
miniștri, alcătuită aproape sub dictarea lor. Acești miniștri erau toți aleși din rândurile redactorilor adresei. Domnul i-a refuzat și alegerea lui s-a oprit asupra unor boieri care nu sunt membri în Adunarea Obștească. Se citează numele d-lui Știrbei, astăzi aflător în Paris, ca ministru de Interne, în locul fratelui domnului, Mihai Ghica; d. Constantin Șuțu, astăzi controlor al finanțelor, ca ministru al Afacerilor Străine, în locul d-lui Constantin Cantacuzino, și, în sfârșit, colonelul Câmpineanu, trecut de la dezastrele lui trecute
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
boierii pe care i-am numit mai sus. Șekib Efendi sosi purtător al unui firman din cele mai măgulitoare pentru Vodă Ghica, în care i se exalta credința și vitejia ostașilor și a ofițerilor lui, cărora numeroase Nișamuri fură distribuite. Știrbei neprimind Ministerul de Interne, Duhamel recomandă pe G. Filipescu, însă Domnul, neținând nici o seamă de recomandarea comisarului rus, numi pe Teodor Văcărescu, un partizan personal al său. La începutul lui octombrie, Rusia obținu de la Poartă un firman de depunere pentru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
depunere pentru Ghica și numirea unei căimăcămii care să gireze afacerile până la alegerea noului domn de către o Obștească Extraordinară Adunare. VII. Regimul Regulamentar în Țara Românească. Domnia lui Gheorghe Bibescu Candidatul preferat al Rusiei la scaunul Țării Româneșți era Barbu Știrbei, dar el căzu cu 91 de voturi, frate-său, Gheorghe Bibescu, fiind ales cu 131. Însă Cabinetul din Petersburg nu avu temei să fie nemulțumit de alegerea făcută: Bibescu se arătă, în tot timpul domniei, cu desăvârșire devotat Rusiei și
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
un proiect de răspuns, despre ale cărui urmări iată ce raportează Billecoq: ... Îndată ce ele au fost aduse la cunoștința domnului, A. S. a voit, se asigură, să mai răspundă la ele; dar în urma stăruințelor d-lui Dașcov și a d-lui Știrbei, s-a hotărât să închidă Obșteasca Adunare. Acesta este un drept ce, în caz de tulburări, art. 53 din Regulamentul Organic i-l conferă, sub condiția expresă de a refera celor două Curți. De la hotărârea lor atârnă atunci chestiunea de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]