1,349 matches
-
de vibrații erotice. Se buluceau în jurul lui, îl întrebau, câtă curiozitate și ignoranță dezinvoltă, lasă-mă să te-ating și să te îmbib, să te umezesc, și buzele tremurând imperceptibil aruncându-te și amestecându-te în hăul de coapse, fese, țâțe care vor să absoarbă și să știe, pentru că el, ca bărbat, s-ar fi cuvenit să știe și să le spună și lor, dacă tot s-au apucat de treaba asta, cum se pune ștampila și ce să scrie pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
putut, da’ ce să te faci cu idioata de Mirela. A făcut copilu’ ăla ca să-l vândă, vezi, ca ultima țigancă ursăreasă, din alea cu fuste lungi, care le vezi prin ziare și la televizor că-și dau copiii de țâță pe bani la oricine, vai de viața lor de păcătoase. Ce o mai fi acuma cu ea nu mai știe nici una. Păi, bineînțeles că s-a dat la fund după toată povestea asta. Le-a pus ușa-n nas prietenelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
lor se împietriră - Vlăduț îi transmise soră-sii că bătrânii nu mai vor să mai audă de ea, iar de-acum, Dumnezeu cu mila. Dumnezeu știe cum o să se descurce cu un copil de opt ani și cu unul de țâță, care o ține legată de mâini și de picioare, nelăsând-o să-și caute ceva, o slujbă, din care să trăiască, Mirelo, toți trăim până la urmă din mila lui Dumnezeu. Numai și numai Dumnezeu, Mirelo, iarăși trebuie să-ți reamintești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
e consultant În probleme de artă pentru corporații. — Poftim? Întrebă Tom nedumerit. — Ei, știi tu, una care poartă costume Chanel și convinge băncile că, dacă pun În holul de la intrare o statuie gigantică din bronz, reprezentând o femeie goală, cu țâțe exagerat de mari, lumea o să-i ia În serios ca lideri de piață. — Strașnic, spuse Tom apreciativ. Își arată latura plină de compasiune și dragoste de artă și, În același timp, se aleg și cu o pereche de sâni expuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
făcut zilele trecute? M-am dezbrăcat în pielea goală în fața fotografiei tatălui meu. Am scos totul de pe mine și m-am așezat în poziție de yoga. L-am lăsat să mă privească atent și i-am zis: „Tăticule, astea sunt țâțele și asta-i p\s\rica mea.“ — De ce naiba ai făcut așa ceva? am întrebat eu, uimit la culme. — Habar n-am. Am simțit nevoia să i le arăt. Adică, jumătate din trupul meu provine din sperma lui, nu? De ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
va mai face și alte gafe. —... pentru că mereu am crezut că are o slăbiciune pentru blonde. Dar mi-am dat seama că puteau fi albe, galbene, negre... „Oh, Dumnezeule!“ îmi zic. —... roșii, verzi, atâta vreme cât erau dotate cu o pereche de țâțe, nu conta ce culoare aveau. Oare asta sună cum trebuie? Eu și Daisy ne uităm una la alta. Pare confuză. Totuși ceva nu e bine. Dacă aș fi negresă, m-ar enerva foarte tare comentariile lui Charlotte. Aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
autorii tăi șasele n-a fost deloc luat În serios decât ca dublu al lui trei, pentru că merge numai pentru bărbați, care nu au nici un șapte, iar Întrucât comandă ei, preferă să-l vadă ca număr sacru, uitând că și țâțele mele ies În afară, Însă răbdare. Opt -, Doamne, nu avem nici un opt... ba nu, așteaptă, dacă brațele și picioarele nu le socotim câte unul, ci două câte două, datorită coatelor și genunchilor, avem opt oase cât se poate de lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
fost înregistrați la primărie ca bardoți și ajunseră animale sacre. Ba chiar Zuzei i se ridică o statuie din bronz în piața Cosmonauților, în locul celei reprezentând-o pe lupoaică alăptându-i pe Romulus și Remus. Copilașii din bronz chirciți sub țâțele lupoaicei erau mereu furați de etnia țigănească și expuși în Obor ca cei doi zei principali ai panteonului rrom. Rromulus și Rremus fundaseră Rroma, inventaseră limba rromalo, al cărei dialect sărăcăcios era italiana din zilele noastre. După ce Zuza fu turnată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lu' mămica! Îmi place de nu mai pot! Mă topesc, m-am udat toată, ca o gâscă, zău că da...! Du-te-n pisici! Să mor io-n pușcărie, dacă nu te fac! Să moară mama... Fragedo! Mânca-ți-aș țâțele! E-te câțu! și Liliana îi arată degetul mare de la o mână, penetrat vioi, printre degetul mijlociu și index. Șobo icnește disperat, dar n-are încotro! Insațiabila Lili-Anaconda e de două ori cât el și, ca fostă handbalistă de performanță
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și-și urmează descântecul: De-o fi de bărbat, Orb la numărat, Coaia să-i pocnească, Pișatu' să-i curgă, Să se facă gârlă! Șobolanul se zbate, se zbate, se zbate! De-o fi de femeie, Numele să-i steie, Țâța să-i plezneasă, Laptele să-i curgă, Să se facă gârlă! Șobo dă un răcnet sugrumat, neomenesc! ... De-o fi de moroi Ori de berevoi, Ducă-se din noi! urzește baba. Descântatul șuieră și clănțănește în gol, accelerat! ... În loc luminat
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
deodată un glas mînios: ― Fire-ar al dracului! Baba Ioana, care venea pe marginea uliței, era numai noroi din cap până-n picioare și-și scutura hainele bombănind. Din jos se apropia Anghelina lui Nistor Mucenicu, desculță, cu un copil la țâță și altul, de vreo patru ani, de mână. Băiețelul, desculț ca și mă-sa, împiedicîndu-se în poala cămășii lungi cu care frământa noroiul, scâncea întruna: ― Mi-e foame, mamă! Și femeia îl ostoia, tîrîndu-l de mână, necăjită: ― Taci, maică, taci-taci
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
doar nu ne-am ridicat noi numai ca să puteți jugăni pe feciorul grecului! ― Cum, băiete, noi să vă învățăm ce să faceți dacă ați scăpat de ciocoi? se înfurie Dragoș. Voi n-aveți cap și minte? Ori sunteți copii de țîță?... Hai, nea Chirilă! Haideți, măi oameni, care sunteți din Amara, că noi om ști ce să facem și nu i-om întreba pe dînșii! ― Așa-i, așa-i! făcură câteva glasuri. Umblați sănătoși, că nici noi n-om sta de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
maiou tetra, cafeniu de jeg, pe ei. Pe tot gardul lor se vedeau urme de palme muiate în var, iar în curte zăceau mormane de fier vechi: lanțuri, mașini de gătit, burlane, coturi de sobă. O jigodie de cățea cu țâțe ca ale lupoaicei din Dorobanți clefăia ceva de prin niște ziare mototolite. Vreo trei țigănci și un țigănuș de vreo cincisprezece ani, în uniformă școlărească, stăteau jos pe prispă și scuipau coji de semințe. Băiatul avea o freză tăioasă ca
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ținea de cucoană. Parc-o vede într-o rochie griarjan de otoman, închisă până sus cu năsturei mici și chenărită cu dantele la mâneci. Și cu o blană pe umeri. Parc-o vede cum era : voinică și pântecoasă și cu țâțele mari, ca toate femeile din neamu lor. D-aia se și strângea tare-n corset, avea uite-așa un corset cu balene. Numa de gheb nu-și amintește : să fi avut mă-sa mare și gheb în spate ? Era cucoană
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
le bage spaima în oase ! Da odată tot a scăpat-o gura de pensiune. — E-hei, ce subțire am fost eu în tinerețe, mai ții minte, Vica ? Fusese, ce-i drept e drept că fusese ; subțire, și înaltă, și cu țâțele mari. N-a avut noroc boccia de Ivona să-i semene și nici la bărbați n-a avut lipici toată viața. — Uite-așa eram de subțire-n talie, zicea baba. Uite-așa aveam un mijlocel... După ce-am născut, m-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
holbați, ș-avea ș-un glas gâjâit, de nici nu înțelegeai ce zice. C-o fi fost boala, c-o fi fost că fugise băiatu... Ea-l crescuse pe Tudor de mic, ea-i scosese coarne ; de când era copil de țâță și până-n ziua când a plecat, numa ea i-a purtat de grijă... — N-am să-l mai văd în viața asta, Vica ! N-am să-l mai văd în viața asta, și alta nu cred că mai există... îi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Sunt convins că nu, i-o trânti Brian. Las' că te-am văzut eu, acolo la mare, cum îți expuneai sânii în fața lui. — Ce? Pretindeai că-l încălzești pe Zet și ți-ai descheiat bluza ca George să-ți vadă țâțele. — Nu-i adevărat! În timpul certei, Adam se târâse într-un colț, unde ședea ghemuit cu Zet lângă el. Cățelul, auzindu-și numele, își îndreptă brusc spinarea și o porni pâș-pâș pe covor, drept la George. Acesta îl ridică pe dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decît cea dintîi. 27. Pe cînd spunea Isus aceste vorbe, o femeie din norod și-a ridicat glasul și a zis: "Ferice de pîntecele care Te-a purtat, și de țîțele pe care le-ai supt!" 28. Și El a răspuns: "Ferice mai degrabă de cei ce ascultă Cuvîntul lui Dumnezeu, și-L păzesc!" 29. Pe cînd noroadele se strîngeau cu grămada, El a început să spună: "Neamul acesta este un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și cei de prin ogoare să nu intre în el. 22. Căci zilele acelea vor fi zile de răzbunare, ca să se împlinească tot ce este scris. 23. Vai de femeile care vor fi însărcinate, și de cele ce vor da țîță în acele zile! Pentru că va fi o strîmtorare mare în țară, și mînie împotriva norodului acestuia. 24. Vor cădea sub ascuțișul săbiei, vor fi luați robi printre toate neamurile și Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, pînă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plîngeți pe Mine, ci plîngeți-vă pe voi înșivă și pe copiii voștri. 29. Căci iată, vor veni zile, cînd se va zice: "Ferice de cele sterpe, ferice de pîntecele care n-au născut, și de țîțele care n-au alăptat!" 30. Atunci vor începe să zică munților: "Cădeți peste noi!" Și dealurilor: "Acoperiți-ne!" 31. Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?" 32. Împreună cu El duceau și pe doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Beșleagă, cel care va deveni în paginile următoare Caius AEqvus, exponent strălucit al pan-daco romanismului român contemporan. După ce alungă, cu un gest bine țintit al gumarilor săi uriași javra care conturba peisajul, Calache duse la gura nefericitului corespondent voluntar țâța caldă și virilă a unei sticle cu samahoancă. Parcă era ceva mai primăvară! La redacția marelui cotidian Expresul Național, în lipsa directorului plecat cu familia la cules de nuci de cocos în Insulele Coco, în lipsa contabilului șef plecat cu o cospondentă
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
îl plesni peste frunte, ca și cum cineva uitase ceva. Interveni Calache, absolvent al unui curs de prim ajutor la pompieri. După primele șase palme Ghelasse se desleșină. Ochiul său valid distinse mai întâi gura sticlei și, peisaj în continuare, cele patru țâțe ale unui cal care era ...iapă. Lumina cădea de sus, apoteotic și, printre lacrimi, Ghelasse fu inundat de imensa revelație pe care tu, cititorule, nici nu o bănuiești... Revelația din grajd. Acesta a fost, ab initio, primul mare titlu scris
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aprecieze injust, fiindcă noi servim numai adevărul, cetățeanul și societatea noastră profund democrată în curs de democratizare. Posibil să fi fost schimbată iapa. Dar mânzul? Mânzul era identic iepei și nici el nu era schimbat c-am făcut proba de țâță și iapa i-a dat. Apoi... Nota Redacției EXPRESUL NAȚIONAL Din nefericire, stimați cititori, textul stenogramei ultrasecrete s-a terminat aici din lipsă de fonduri. Sperăm să revenim cu primele concluzii ale Comisiei Parlamentare create în acest scop, exact peste
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
fi topiți de foame, stinși de friguri, și de boli cumplite; voi trimite în ei dinții fiarelor sălbatice și otrava șerpilor. 25. Afară, vor pieri de sabie, și înlăuntru vor pieri de groază: și tînărul și fata, și copilul de țîță ca și bătrînul. 26. Voiam să zic: "Îi voi lua cu o suflare, le voi șterge pomenirea dintre oameni!" 27. Dar Mă tem de ocările vrăjmașului, Mă tem ca nu cumva vrăjmașii lor să se amăgească, și să zică: "Mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
nopții, a luat pe fiul meu de lîngă mine, pe cînd dormea roaba ta, și l-a culcat la sînul ei: iar pe fiul ei, care murise, l-a culcat la sînul meu. 21. Dimineața, m-am sculat să dau țîță copilului; și iată că era mort. M-am uitat cu luare-aminte la el dimineața și iată că nu era fiul meu pe care-l născusem." 22. Cealaltă femeie a zis: "Ba nu, fiul meu este cel viu, iar fiul tău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]